Compatibilitatea îngrășămintelor utilizate în amestecuri la fertirigare

Luminita Crivoi
-
0
Compatibilitatea îngrășămintelor utilizate în amestecuri la fertirigare

Asigurarea calității îngrășămintelor utilizate în condiții de seră sau în sistemele hidroponice este obligatorie. Pentru aceste sisteme de producere este necesară achiziția de îngrășăminte cu mai puține impurități și, de asemenea, ca acestea să nu aibă învelișuri ceroase.

De exemplu, azotatul de calciu de calitate utilizat pentru fertilizarea câmpurilor are un înveliș în jurul granulelor, astfel încât îngrășământul, care este higroscopic, să nu absoarbă prea multă apă din aer. Cu toate acestea, un astfel de înveliș este nedorit pentru dizolvarea în rezervoarele de stocare pentru utilizare în teren protejat.

Pe de altă parte, este posibil să achiziționați concentrate de soluție nutritivă, fie uscate, fie lichide, de la diferiți furnizori. Referitor la acest subiect (utilizarea preparatelor gata făcute), acestea sunt formulate pentru a grupa diverși nutrienți de îngrășământ într-un mod în care diferite substanțe active nu reacționează între ele, sunt complet solubile, fiecare nutrient rămâne în soluție până este folosit.

În general, există soluții din două părți și soluții din trei părți. Cu soluțiile din trei părți, fermierul poate face și unele ajustări în timpul fazelor de dezvoltare ale culturii (de exemplu, suplinirea necesarului de azot în timpul vegetației culturii).

Majoritatea cultivatorilor în sistem hidroponic pregătesc soluții de nutrienți concentrate în rezervoare de stocare și apoi le diluează fie manual, fie cu un injectoare de îngrășăminte pentru a le aduce la concentrația finală dorită în bazin sau rezervorul NFT.

Când se pregătesc concentratele pentru rezervoarele de stocare, care sunt adesea cu o concentrație de 100-200 de ori mai mare decât concentrația finală a soluției nutritive, este important să fim conștienți de limitele de solubilitate pentru fiecare tip de îngrășământ în particular, la temperatura camerei.

Dacă un îngrășământ nu este complet solubil în apă, se va forma un precipitat, ceea ce înseamnă că o fracție din îngrășământ nu va fi disponibilă plantelor. De asemenea, un astfel de precipitat poate bloca injectoarele de îngrășământ și liniile de picurare.

În plus, când mai multe îngrășăminte sunt combinate în aceleași rezervoare de stocare, trebuie să fim conștienți de compatibilitatea acestora. Unele săruri de îngrășăminte sunt incompatibile, adică se combină rapid pentru a forma o sare insolubilă.

Cea mai comună problemă de incompatibilitate este întâlnită la îngrășămintele cu calciu, care sunt incompatibile cu sulfații și fosfații. Totodată, nu este recomandată combinarea îngrășămintelor cu bor cu azotat de calciu sau sulfat de magneziu.

Compatibilitatea sărurilor de îngrășăminte frecvent folosite în concentrate în rezervoare pentru fertirigare:

Noi cerințe de gestionare a terenurilor agricole, fânețelor, pășunilor și a sistemelor centralizate de irigare

Elena Balamatiuc
-
0
Noi cerințe de gestionare a terenurilor agricole, fânețelor, pășunilor și a sistemelor centralizate de irigare

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege, care prevede soluționarea problemelor abordate de fermieri privind gestionarea terenurilor agricole, cât și a crescătorilor de animale, privind modul de folosință a pășunilor și fânețelor, asigurarea exploatării sistemelor centralizate de irigare transmise în comodat.

Menționăm că, în prezent, din cauza lipsei contribuției tuturor deținătorilor de teren cu destinație agricolă la întreținerea și exploatarea Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), din aria de deservire a unui sistem funcțional, nu se asigură integritatea patrimoniului hidrotehnic.

În acest sens, s-a propus modificarea Legii nr.171/2010 cu privire la asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, unde se stabilește că, proprietarii de terenuri care se află în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare și/sau desecare funcțional, gestionat de Asociație în baza contractului de comodat, care nu sunt membri ai Asociației, achită Asociației o plată anuală pentru întreținerea infrastructurii funcționale de irigații și/sau desecare.

De asemenea, se propune modificarea Codului funciar și a Legii Zootehniei care reglementează normele ce țin de schimbarea modului de folosință a terenurilor cu destinație agricolă, dar numai după consultarea preventivă a deținătorilor de animale.

Totodată, se prevede ca, în cazul în care autoritățile administrației publice locale decid să dea în arendă terenuri cu destinație agricolă, inclusiv din intravilanul localităților, și ale fondului de rezervă, cu modul de folosință pășuni și fânețe, acestea se vor transmite în arendă la licitație doar deținătorilor de animale, care practică zootehnia în exploatații autorizate, cu obligația de a executa anual lucrările de întreținere și de ameliorare a acestora.

Cei care vor încălca regimul de exploatare a pășunilor și fânețelor, vor fi sancționați.

Aprobarea modificărilor menționate va asigura întreținerea și exploatarea Sistemelor Centralizate de Irigare de către fermierii din aria de deservire a sistemului centralizat de irigare funcțional, iar crescătorii de animale cu terenuri ocupate de pășuni și fânețe vor obține furaje pentru animale.

Noile condiții de subvenționare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații

Luminita Crivoi
-
0
Noile condiții de subvenționare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații

*Analiză efectuată de specialiștii Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, finanțat de USAID.

Agricultura cu valoare adăugată în condițiile generate de schimbările climatice este condiționată de utilizarea eficientă a irigării. În acest context, sprijinul statului acordat fermierilor și sectorului asociativ de irigare, inclusiv prin subvenționare, rămâne a fi un factor determinant în stimularea extinderii suprafețelor irigate și practicării unei agriculturi reziliente.

Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a aprobat recent reglementări noi de subvenționare în agricultură, inclusiv în sectorul de irigare, care pun în aplicare prevederile noii Legi nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură şi mediul rural.

Astfel, măsurile de sprijin destinate fermierilor și asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) în domeniul irigațiilor și sistemelor aferente se regăsesc în două acte normative aprobate de Guvern și anume:

  1. Regulamentul privind măsurile și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 491/2023 (Monitorul Oficial al RM, 2023, nr. 314-317, art. 705);
  2. Regulamentul privind măsurile de subvenționare complementară şi condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenţionarea complementară din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 464/2023 (Monitorul Oficial al RM, 2023, nr.246-248, art. 601).

În esență, noile prevederi se referă la cele două direcții anterioare de sprijin în domeniul irigațiilor, precum: 

  • stimularea investițiilor pentru procurarea echipamentului de irigare; 
  • stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor la irigare.

În același rând, sprijinirea investițiilor în bazine de acumulare a apei pentru irigare a devenit o măsură separată, care deja prevede și construcții auxiliare.

De asemenea, în premieră, statul va subvenționa instalații pentru producerea energiei din surse regenerabile, ca parte componentă a sistemelor de irigare, destinate optimizării costurilor suportate de fermieri în procesul de irigare.

Totodată, AUAI au devenit eligibile în cadrul unei noi măsuri de sprijin ce vizează stimularea accesării creditelor investiţionale sau creditelor pentru achiziţionarea mijloacelor circulante, obţinute de la bănci sau organizaţii de creditare nebancară înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Așadar, primul Regulament privind măsurile și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural conține două măsuri de sprijin:

  • Secțiunea a 3-a „Investiţii în sisteme și echipamente pentru irigare” și 
  • Secțiunea a 4-a „Investiții în bazine de acumulare a apei pentru irigare”.

În ambele cazuri subiecți ai subvenției sunt fermierul sau AUAI, iar plafonul total, cumulativ, al sprijinului acordat unui beneficiar nu va depăși valoare a 15,0 mil. lei anual. 

Cele două măsuri sunt similare celei din submăsura 2.2 „Stimularea investiţiilor pentru procurarea echipamentului de irigare”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017, dar au fost modernizate și conțin un șir de aspecte specifice noi.

Secțiunea a 3-a „Investiţii în sisteme și echipamente pentru irigare”

În cadrul măsurii „Investiţii în sisteme și echipamente pentru irigare” domeniul de intervenție este stimularea extinderii suprafețelor terenurilor irigate întru asigurarea rezilienței climatice prin subvenționarea sistemelor sau echipamentelor de irigare noi, inclusiv în:

  1. sisteme de irigare staționare sau mobile (prin aspersiune, picurare, microaspersiune);
  2. staţii de pompare, utilaj și echipament din cadrul stației de pompare, de filtrare și/sau de fertigare;
  3. echipamentul care formează reţelele de aducţie şi/sau de distribuţie;
  4. sistemul de tratare a apei pentru irigare prin diferite metode;
  5. instalații pentru producerea energiei din surse regenerabile, ca parte componentă a proiectului.

Plafonul mărimii subvenției pe această măsură va constitui 75% din valoarea proiectului investițional eligibil, dar nu mai mult de 7,0 mil. lei pentru proiectele investiționale implementate de către AUAI.

Pentru fermieri acesta va constitui 50% din valoarea proiectului investițional eligibil, dar nu mai mult de 3,0 mil. lei per fermier. De menționat că, comparativ cu reglementările anterioare, plafonul este unificat doar după criteriul beneficiarului, indiferent de obiectul investiției. 

După cum s-a menționat anterior, în cadrul acestei măsuri, asociațiile și fermierii vor putea pentru prima dată beneficia și de subvenții pentru instalații de producere a energiei din surse regenerabile, ca parte componentă a proiectelor de investiţii în sisteme și echipamente pentru irigare. 

De asemenea, trebuie de atras atenția că Regulamentul impune 5 cerințe specifice pentru obținerea subvenției, care sunt reflectate la pct. 22 din Regulamentul nou, care trebuie îndeplinite de beneficiari până la lansarea proiectului.

Spre exemplu, AUAI este important să dețină permisiunea scrisă a autorității administrației publice care gestionează în numele statului/unității administrativ-teritoriale sistemul de irigații și/sau desecare pentru lansarea și implementarea proiectului investițional.

De altfel, lista de acte confirmative incluse în dosarul de subvenționare a fost extinsă și precizată (a se vedea pct. 24 din Regulament).  

Secțiunea a 4-a „Investiții în bazine de acumulare a apei pentru irigare”

Cât privește Secțiunea a 4-a „Investiții în bazine de acumulare a apei pentru irigare”, această măsură se referă strict la bazine de acumulare a apei pentru irigare și, mai nou, construcțiile auxiliare acestora.

Prin investiții Regulamentul subînțelege lucrările de construcţie sau reabilitare a bazinelor de acumulare a apei, inclusiv din ape pluviale pentru irigare, precum şi construcţiile hidrotehnice aferente acestora, precum diguri de protecție contra inundațiilor și sisteme de scurgere.

De asemenea, ca și până în prezent, statul va subvenționa investițiile în materialul de acoperire geomembrană și geotextil.

Plafonul subvenției pentru AUAI a crescut de la 1,0 la 2,5 mln. lei, iar mărimea subvenției este de 75% din valoarea proiectului investițional eligibil. În cazul fermierilor, această proporție va constitui doar 50% din valoarea investiției.

Ca și în cazul măsurii anterioare, reprezentanții AUAI și fermierii trebuie până la lansarea proiectului să îndeplinească cerințe specifice, reflectate la pct. 28 din Regulamentul, și să atragă atenția la lista extinsă și precizată de actele confirmative ce trebuie incluse în dosarul de subvenționare (a se vedea pct. 31 din Regulament).

Importat este că, costurile suportate de către solicitant la elaborarea proiectului investițional, legate de onorariile arhitecților şi inginerilor, proiectanţilor, studii de fezabilitate, proiectare, material de vizibilitate, sunt eligibile, dar nu mai mult de 10% din costul total al proiectului investițional eligibil.

Pentru investiția efectuată în utilaje sau echipamente fabricate în Republica Moldova, subvenția se majorează cu 20% din valoarea subvenției autorizate.

La determinarea termenului de depunere a dosarului de subvenționare, beneficiarii trebuie să ia în considerare că obiectul subvenționării este dat în exploatare sau pus în funcțiune în anul precedent celui de depunere a cererii de subvenționare sau în anul depunerii cererii de subvenționare, după caz, cu excepția echipamentelor sau obiectelor achiziționate în rate, a căror dare în exploatare sau punere în funcțiune se consideră din momentul primei facturări. 

Totodată, spre regret, în Regulamentul nou a fost omisă și nu s-a regăsit propunerea AUAI de a menține reglementările de la pct. 11, subpct. 3) al Regulamentului abrogat (HG 455/2017), prin care se permitea producătorului agricol să transmită în folosință AUAI obiectul subvenționat (sisteme și echipamente de irigare), pe perioada în care producătorul agricol este membru al acesteia, pentru a fi utilizat conform destinaţiei.

Astfel, actualmente, beneficiarul este obligat, sub riscul sancțiunii prevăzute de legea civilă, contravenţională sau penală, să asigure menținerea obiectului subvenționării pe perioada a 5 ani din momentul emiterii actului administrativ de subvenționare.

Cât privește Regulamentul privind măsurile de subvenţionare complementară şi condiţiile specifice de eligibilitate pentru subvenţionarea complementară din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, acesta de asemenea conține două măsuri de sprijin, care se regăsesc la:

  • Secțiunea a 2-a „Stimularea accesării creditelor investiţionale sau pentru achiziţionarea mijloacelor circulante” și
  • Secţiunea a 4-a „Stimularea utilizării sistemelor de irigare”.

Aici, trebuie să atragem atenția că ce dea doua măsură de sprijin este limitată în timp și se va aplica doar pe perioada anilor 2023-2025.

Secțiunea a 2-a „Stimularea accesării creditelor investiţionale sau pentru achiziţionarea mijloacelor circulante”

După cum s-a menționat mai sus, domeniul de intervenție al acestei măsuri ține de sprijinirea accesării creditelor investiţionale sau creditelor pentru achiziţionarea mijloacelor circulante utilizate în cadrul sistemelor de irigare gestionate de AUAI, obţinute de la bănci sau organizaţii de creditare nebancară înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. 

Plafonul anual al subvenției pentru AUAI este de 700 mii lei, iar ținând cont de prevederile pct. 10 din și specificul activității, asociațiile pot folosi un credit investițional obţinut pentru plata următoarelor sau lucrări:

  1. bunuri: sisteme de irigare, utilaj tehnologic, materiale de construcţie pentru dezvoltarea infrastructurii, sau
  2. lucrări: utilarea sau renovarea infrastructurii sistemului de irigare.

În același timp, un credit obţinut pentru achiziţionarea mijloacelor circulante poate fi folosit de AUAI doar pentru plata combustibilului sau lubrifianților. 

Mărimea subvenției în cadrului acesteia măsuri se calculează conform formulei prezentate în pct. 13 din Regulament și nu va fi mai mare decât dobânda achitată de AUAI în cadrul contractul de credit/împrumut/leasing încheiat. 

Totodată, trebuie să atragem atenția reprezentanților AUAI la faptul că, creditele overdraft şi revolving nu sunt eligibile, indiferent de sursa lor.

De asemenea, pentru creditele obţinute în leasing de la bănci sau de la organizaţiile de creditare nebancară, începând cu anul trei precedent celui de depunere a cererii de subvenţionare, cererea de subvenţionare se depune după achitarea ultimei rate de leasing şi trecerea bunului în proprietatea asociației.

Secţiunea a 4-a „Stimularea utilizării sistemelor de irigare” 

În general, esența măsurii de sprijin „Stimularea utilizării sistemelor de irigare” rămâne aceiași – acoperirea parțială a cheltuielilor suportate de beneficiari la pomparea/repomparea apei pentru irigare, însă un șir de condiții au suferit modificări semnificative. 

În primul rând, proporția subvenției pentru AUAI a fost unificată și constituie 65% din cheltuielile suportate pentru energie electrică la pomparea apei prin sisteme de irigare centralizate atât pentru treapta I, cât și pentru treapta II de pompare.

Mărimea subvenției a fost plafonată și va constitui nu mai mult de 3,0 mil. lei per AUAI. În același timp, fermierii vor beneficia de subvenție în mărime de 50% din costurile suportate, dar nu mai mult de 750 mii lei per solicitant.

În al doilea rând, a fost anulată limita sezonului de irigare, iar depunerea dosarul se face la apelul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Regulamentul introduce un ciclu anual de eligibilitate a costurilor suportate începând cu 1 octombrie al anului precedent celui de depunere a cererii de subvenționare și în anul depunerii cererii de subvenționare, ceea ce sugerează că dosarele pot fi depuse după data de 1 octombrie a anului curent, pentru ciclul anual anterior.

Totodată, spre exemplu, irigațiile efectuate în anul 2023, după data de 1 octombrie, vor fi obiectul următoarei cereri de subvenționare depuse în anul 2024.

În al treilea rând, la dosarul de subvenționare, AUAI vor anexa copia actului de pompare a apei centralizator per utilizator, conform modelului aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. 

Totodată, a rămas în vigoare condiția specifică de a demonstra, prin forma de raportare 29-agr, obținerea de către fermier a sporirii randamentului producerii pe terenurile irigate, cu excepţia plantaţiilor multianuale tinere, culturilor agricole destinate producerii de seminţe în vederea însămânţării, a rămas și a fost transpusă în reglementarea.

Doar în cazul pepinierelor viticole şi pomicole irigate deținute de membrii AUAI, pe lângă randament de 50% de prindere, materialul săditor trebuie să fie de categoria biologică „Certificat”.

Cu referire la secțiunea a 4-a, lista actelor ce trebuie depuse la AIPA de către fermieri sau AUAI a fost revăzută și completată.

Mai nou, AUAI vor anexa la dosar copia autorizaţiei de mediu pentru folosința specială a apei, darea de seamă pe taxe pentru resurse naturale (forma TRN21, vizată de serviciul fiscal de stat), copia de pe documentele primare ce confirmă comercializarea producţiei sau extrase din registrele de depozitare a producţiei obţinute, cu excepţia plantaţiilor multianuale tinere şi culturilor agricole destinate producerii de seminţe în vederea însămânţării, precum și, după caz, copia certificatului de înregistrare ca producător de seminţe, eliberat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Pentru a înțelege mai bine modificările operate în cadrul normativ, vedeți Tabelul comparativ al prevederilor anterioare și cu cele actuale, precum și recomandări la care trebuie să atragă atenția conducerea AUAI în procesul de pregătire și depunere a dosarelor pentru obţinerea sprijinului destinat stimulării extinderii suprafețelor terenurilor irigate și asigurării rezilienței climatice.

Prevederi noi privind declararea, modul şi termenul de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului

Elena Balamatiuc
-
0
Prevederi noi privind declararea, modul şi termenul de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 01 octombrie 2023, vor intra în vigoare modificările legislative în partea ce ține de stabilirea obiectului, cotei cât și a periodicității declarării și modalitatea de calculare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, informează sfs.md.

Conform Legii nr. 247/2023, lista obiectelor impozabile cu taxă a fost completată cu poziții tarifare noi, cum ar fi ambalajele din hârtie, carton, sticlă, metale și lemn.

De asemenea, au fost introduse o serie de noțiuni ce vin să descrie ambalajele în scopul aprecierii obiectului impozabil cu taxă.

Astfel, obiect impozabil cu taxă pentru ambalajele ce devin deșeuri constituie produsele realizate din materiale de orice natură, destinate pentru a conţine bunuri şi a le proteja în timpul manevrării, prezentării şi livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final şi pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj secundar, ambalaj de desfacere sau ambalaj terțiar.

Cota taxei, aplicabilă pentru ambalajele poluante, de asemenea a fost modificată din cantitatea (numărul) unităţilor de ambalaje pe fiecare tip de material în sumă fixă pentru greutatea (tona) materialelor din care este fabricat ambalajul, după cum urmează:

La determinarea obligației privind taxa pentru ambalaje urmează să participe:

  • cantitatea de ambalaje plasate pe piață pe parcursul perioadei fiscale;
  • țintele de valorificare, atinse de fiecare subiect.

În partea ce ține de modalitatea de calculare și declarare a taxelor pentru poluare, se va aplica un nou mecanism de scutire de taxa pentru ambalaje pentru agenții economici, care recuperează și reciclează ambalajele puse pe piață de către aceștia.

De asemenea, subiecții care au atins obiectivul de valorificare se scutesc de plata taxei pe ambalaje.

Subiecţii înregistraţi în SIA „Managementul deșeurilor” beneficiază de o scutire de taxa pe ambalaje egală cu raportul dintre cantitatea de deşeuri valorificate şi cantitatea de deşeuri care corespunde obiectivului de valorificare.

Modificările legislative stabilesc, de asemenea, noi prevederi privind declararea, modul şi termenul de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului, precum și periodicitatea prezentării dării de seamă.

  • lunar: pentru subiecții ce nu sunt înregistrați în SIA „Managementul deșeurilor” și respectiv nu își execută obligația sa de reciclare/valorificare a ambalajelor/mărfurilor poluante, prin aplicarea principiului responsabilității extinse a producătorilor;
  • anual: pentru subiecții ce își execută obligația de responsabilitate extinsă a producătorului.

Granturi de până la 500 mii lei oferite de UE pentru afaceri din domeniul turismului

Agrobiznes
-
0
Granturi de până la 500 mii lei oferite de UE pentru afaceri din domeniul turismului

Cel puțin 50 de afaceri din domeniul turismului vor putea beneficia de susținere financiară nerambursabilă, în următorii 3 ani, prin intermediul „Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”.

Programul a fost lansat astăzi, 22 septembrie, la o pensiune turistică din Butuceni, în prezența reprezentanților Guvernului, Delegației Uniunii Europene și asociațiilor de profil.

Noul instrument de suport antreprenorial, susținut din bugetul de stat și fondurile Uniunii Europene, este direcționat pentru solicitanții care desfășoară activități antreprenoriale în turism sau sectoare conexe, cu potențial pentru organizarea de activități turistice în sate, comune și orașe cu o populație de până la 30.000 de locuitori.

Programul este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) cu susținerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerului Culturii.

Prezent la eveniment, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks a declarat: 

„Programul de turism rural lansat astăzi este unul dintre cele șapte programe pe care Uniunea Europeană le susține prin intermediul proiectului de 8 MLN EUR „EU for Sustainable, Innovative, Green and Competitive Economy” (EU4SMEs), implementat de partenerul nostru ODA. Turismul și IMM-urile sunt un generator de creștere economică durabilă, de responsabilizare și de ocupare a forței de muncă. Acestea joacă un rol esențial în sprijinul pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova în calea sa către o economie de piață durabilă și incluzivă.”

Dumitru Pîntea, directorul ODA a specificat că noul program va stimula dezvoltarea afacerilor în domeniul turistic. 

„Programul va promova și facilita activitățile de turism și antreprenoriat, crearea de noi afaceri, creșterea veniturilor în sectorul turistic și sectoare conexe, înclusiv, promovarea exportului de produse și servicii turistice autohtone. Pe parcursul a 3 ani de pilotare a programului, vor fi susținute cel puțin 50 de intreprinderi mici și mijlocii cu granturi de până la 500 mii lei per beneficiar, cu o contribuție proprie de 30% din valoarea proiectului investițional.”.

Programul are trei componente: informare și promovare, sprijin financiar nerambursabil și monitorizare și evaluare. Bugetul programului este de circa 30 de milioane de lei pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de a fi completat cu fonduri de la donatori locali și străini. 

Depunerea dosarelor pentru accesarea de granturi este realizată în regim online, completând formularul de pe acest link.

Menționăm că, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, instituție publică fondată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a semnat un contract de grant cu Uniunea Europeană de finanțare a programelor de suport ODA, în valoare totală de 8 milioane euro, pentru o perioadă de 3 ani.

Din bugetul total, circa 500.000 de euro, sunt destinați Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, în domeniul turismului rural. 

Molia verde a strugurilor, generația a 3-a (G3) – pagube produse, tratamente

Alfred Ștefan
-
0
Molia verde a strugurilor, generația a 3-a (G3) – pagube produse, tratamente

Pe parcursul acestui an, am atins acest subiect al pagubelor provocate de Lobesia (Polychrosis) botrana – eudemisul viței de vie, popular cunoscută ca molia verde a strugurilor.

În articolul precedent aminteam că majoritatea autorilor susțin că specia Lobesia botrana prezintă două sau trei generații pe an, uneori și începutul unei a patra generații, în regiunile meridionale. Numărul generațiilor la această specie fiind condiționat de fotoperiodicitate.

Detalii despre biologia insectei și modul de dăunare îl regăsiți pe acest link.

Astăzi îmi propun să vorbesc despre pagubele produse de Lobesia (Polychrosis) botrana la cea de a III-a generație (G3) și izolat a IV-a generație (G4) purtând denumirea de generații estivale și autumnale.

Fluturii generației estivale depun ouăle în exclusivitate pe boabele crude, care exercită asupra insectei o atracție foarte mare și remarcabilă. Studiile arată că atracția nu este generată de miros ci de forma netedă, lucioasă și proaspătă a strugurilor, ceea ce explică faptul că ciorchinii acoperiți de o pudră inertă sunt lipsiți de ouă. 

Pagubele produse de molii la o generație – G2 (daune similare ca și cele produse de cochilisul viței de vie, Eupoecilia ambiguella, popular molia brună a viței de vie), sunt produse de larve, care fac în general o rană unică și profundă,  favorizând dezvoltare putregaiurilor.

Revenind la moment (G3), fluturii depun ouăle pe boabe, apoi larvele eclozate de Lobesia botrana, pătrund în interiorul boabelor apoase sau provoacă răni superficiale rahisului, acestea putrezesc rapid, apoi se zbârcesc și se usucă prezentând fire mătăsoase caracteristice.

Propagarea daunelor sun provocate de apariția atacului de Botrytis. Pe de altă parte, pagubele sunt agravate de cele de Drosophila, la care boabele sunt goale de conținutul lor și nu prezintă mai mult decât pielița umflată și goală:

Monitorizând insecta cu ajutorul capcanei electronice în podgoria Cotești, jud. Vrancea, am observat că până în acest moment avem înregistrate trei generații. Am stabilit data de 03.05.2023 ca fiind maximul de zbor, iar calculul perioadei de incubație a ouălor pentru G1 a fost de 9-11 zile, variația fiind dată de temperatură și presiunea atmosferică.

Subliniez faptul că ponta s-a eșalonat pe o perioadă de 20-30 zile, depusă urmare a perioadei de vegetație întârziate pe lăstari și frunze, izolat la soiurile cu dezmugurire timpurie, pe inflorescențe.

Fluturii generației a II-a (G2) au avut un maxim al zborului înregistrat cu ajutorul capcanei la data de 23.06.2023, cu depunerea ouălelor pe boabele verzi în formare, incubația a durat 6-8 zile.

Fluturii generației a III-a (G3) după o periadă scurtă de hrănire și împerechere cu un maxim al zborului înregistrat la 08.08.2023 au depus ouăle pe boabele coapte, cu o incubație de 5-6 zile. Evoluția larvelor s-a desfășurat pe durată de 20-25 zile, adică până la 10.09.2023 când hrănirea acestora au provocat scurgerea mustului din boabele penetrate.

Ultimele capturi cu zbor al fluturilor de Lobesia botrana au fost în data de 30.08.2023, ca urmare a generațiilor defazate.

Pentru stabilirea momentului optim de efectuare a tratamentelor este necesară urmărirea curbei de zbor. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser™ 240 SC 0,2 l/ha, atât pentru fenofaza BBCH 51 pentru G1, dar și pentru generațiile G2 și G3 corespunzătoare fenofazelor BBCH 73 și BBCH 85.

Produsul are eficacitatea insecticidului sintetizat chimic (are eficacitate similară piretroizilor și superioară organofosforicelor și altor insecticide sintetizate chimic), dar este inofensiv față de mediu și om, fiind un produs biologic (produs de fermentație al unei bacterii din sol: Saccharopolyspora spinosae).

V-ar putea fi util și articolul Erinoza (bășicarea) viței de vie – când se fac tratamente pentru combaterea acarienilor eriofizi.

People in Need: 120 mici producători de lapte și 4 centre de colectare beneficiază de suport

Elena Balamatiuc
-
0
People in Need: 120 mici producători de lapte și 4 centre de colectare beneficiază de suport

Secretarul de stat Iurie Scripnic a avut o întrevedere cu Šimon Pánek, co-fondatorul și directorul executiv al proiectului People in Need.

Părțile au discutat despre contribuția proiectului la modernizarea, inovarea și dezvoltarea sectorului de lapte și au făcut un schimb de opinii privind conlucrarea deschisă cu reprezentanții neguvernamentali, aflați în misiune locală, pentru o mai bună cunoaștere a modalităților de intervenție în sectorul de producere a laptelui.

Iurie Scripnic a apreciat eforturile și implicarea experților cehi în dezvoltarea sectorului de lapte, care are scopul de a asigura securitatea alimentară a țării, menționând că, prioritatea Ministerului este extinderea șeptelului de animale în  fermele autorizate, prin popularea lor cu vaci de prăsilă, înalt productive.

Astfel, ca populația să fie asigurată cu lapte autohton, iar unitățile de procesare, cu materie primă de calitate pentru a diversifica gama produselor lactate.

În acest scop, Ministerul a elaborat un set de măsuri de susținere a fermierilor. În contextul dat, menționăm că, Regulamentul privind acordarea de plăți directe în sectorul zootehnic, prevede acordarea subvențiilor per cap de animal și per litru de lapte.

Octavian Olaru, Managerul proiectului, a informat asistența că, dânșii sunt axați pe dezvoltarea producătorilor mici din regiunile Nord și Centru.

Proiectul  este în derulare din luna iulie 2022 și este finanțat de Agenția Cehă pentru Dezvoltare. Beneficiari direcți sunt 120 de fermieri mici (producători de lapte) și 4 centre de colectare a laptelui.

Proiectul organizează școlarizarea fermierilor în aplicarea măsurilor de igienă la etapa de producere și colectare a laptelui, fac schimb de experiență în revitalizarea pășunilor și a modului de întreținere durabilă a acestora.

De asemenea, au creat o platformă de suport pentru fermieri, în vederea creșterii calității serviciilor veterinare pentru a menține sănătatea animalelor și  alimentația lor. Pentru perioada următoare se preconizează organizarea unei vizite de studiu pentru procesatorii de lapte.

Prin această colaborare fructuoasă cu partenerii cehi, Republica Moldova își consolidează sectorul zootehnic, sprijinind în același timp dezvoltarea agriculturii și creșterea economică a țării. Beneficiile acestui proiect se resimt nu doar în rândul fermierilor, ci și în întreaga comunitate, prin creșterea producției de alimente de înaltă calitate și prin îmbunătățirea serviciilor veterinare disponibile.

Salmoneloza la păsări – simptome, profilaxie și tratament

Anastasia Oleinik
-
0
Salmoneloza la păsări – simptome, profilaxie și tratament

Salmoneloza la păsări este o boală infecțioasă cauzată de bacteriile din genul Salmonella. De obicei, salmoneloza este asociată cu alimente contaminate, cu carnea de pui sau ouăle insuficient gătite. Problema sănătății umane, afectate de salmoneloză, este discutată de către specialiști, dar și de oamenii de rând în mod constant.

În același timp, trebuie de înțeles că boala este periculoasă și pentru animale. Bacteriile din genul Salmonella pot afecta o gamă largă de animale, inclusiv păsările de curte. În cazul păsărilor, salmoneloza poate duce la îmbolnăviri severe și chiar la decesul acestora.

O să descriem în continuare ce reprezintă boala și care este impactul acesteia asupra păsărilor, dar și a omului. Și anume:

  • Salmoneloza – pericolul pentru sănătatea umană;
  • Agentul cauzal al salmonelozei;
  • Simptomele salmonelozei;
  • Diagnosticul și prognosticul;
  • Tratamentul salmonelozei;
  • Profilaxia salmonelozei.

Pericolul salmonelozei pentru sănătatea umană

Salmoneloza reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, deoarece poate duce la infecții gastrointestinale severe. Bacteriile Salmonella pot contamina alimentele, se găsesc în majoritatea produselor de origine animală, inclusiv în carnea de pasăre și ouăle crude sau insuficient gătite. 

Consumul acestor alimente contaminate provoacă infecții. Iată câteva aspecte ale pericolului salmonelozei pentru sănătatea umană:

  • Simptome gastrointestinale: diaree, vomă, febră, dureri abdominale severe și crampe. Aceste simptome pot dura câteva zile până la o săptămână sau mai mult.
  • Deshidratare: Diareea persistentă poate duce la deshidratare, mai ales la copii mici, vârstnici și persoane cu sistemul imunitar slăbit. Deshidratarea poate necesita spitalizare pentru administrarea de fluide intravenoase.
  • Complicații grave: în anumite cazuri, poate apărea bacteriemia (răspândirea bacteriilor în sânge), septicemia. Aceste condiții pot necesita tratament medical intensiv.
  • Risc de transmitere: Salmoneloza poate fi ușor transmisă de la o persoană la alta prin contact direct sau indirect cu fecalele infectate, prin alimente sau obiecte contaminate. Oamenii pot fi purtători.
  • Grupuri de risc: Persoanele cu sistemul imunitar slăbit, copiii mici, vârstnicii și femeile însărcinate sunt mai susceptibili să dezvolte complicații grave în urma infecției cu Salmonella.
  • Extindere globală: Salmonella este răspândită în întreaga lume. Infecțiile cu Salmonella pot apărea ca focare izolate sau ca epidemii mai mari, în special în situații în care igiena alimentelor nu este respectată.

Pentru a proteja sănătatea umană de salmoneloză, este esențial să se respecte regulile de igienă și de siguranță alimentară. Acestea includ spălarea regulată a mâinilor, gătirea corectă a alimentelor, evitarea consumului de ouă sau carne insuficient gătite și manipularea adecvată a alimentelor.

Dacă prezentați simptome de salmoneloză, cum ar fi diaree severă și febră, este important să solicitați asistență medicală pentru evaluare și tratament adecvat.

Agentul cauzal al salmonelozei

Boala este provocată de bacteriile din genul Salmonella. În prezent, sunt identificate peste 2300 de serotipuri de salmonele, dar numai 10% sunt izolate la păsări. 

Cel mai des, păsările sunt afectate de Salmonella typhimurium (găinile, porumbeii, canarii, fazanii, gâștele, rațele), Salmonella enteritidis (găinile, porumbeii, gâștele, rațele), boala fiind numită paratifoză. Mai receptivi sunt bobocii de rață și gâscă, puii de găină, curcă și fazan. 

Alte două afecțiuni sunt: puloroza, cauzată de S. pullorum și tifoza – de S. gallinarum. Cei mai receptivi la puloroză sunt puii de găină și curcă, iar la tifoză – adulții acelorași specii. 

Sursa de infecție este reprezentată de către păsările bolnave, ouăle acesora, animalele domestice, personalul îngrijitor, apa și furajele contaminate, obiectele din încăpere, rozătoarele sau insectele, care intervin ca vectori. 

Citiți și despre Colibaciloza păsărilor de curte – simptome și prevenire.

Simptomele salmonelozei

În funcție de specia Salmonellei diferă grupul de păsări afectate și semnele clinice prezente.

În paratifoză (S. typhimurium și S. enteritidis) se îmbolnăvește tineretul de găină, curcă, rață, gâscă ș.a., cu următoarele semne clinice: 

  • Lipsă de interes față de mediu și mișcare redusă;
  • Aripile lăsate în jos;
  • Scăderea poftei de mâncare și anorexie;
  • Sete excesivă;
  • Pene zburlite;
  • Diaree cu fecale apoase, galben-verzui sau cu sânge;
  • Conjunctivită sau rinită;
  • Respirație îngreunată;
  • Moarte în 3-6 zile în forma acută la 20-90% din păsările afectate, în funcție de specie. 
  • Deși vindecările sunt posibile, păsările rămân purtătoare de infecție.

În puloroză și tifoză (S. pullorum și S. gallinarium) mai frecvent sunt afectate găinile și curcile. Boala se manifestă prin: 

  • Puii în primele zile după eclozionare sunt abătuți, cu ochii închiși, aripile lăsate în jos, evită deplasarea, apetitul este scăzul sau lipsește, penele sunt zburlite, au sete excesivă și diaree, inițial cu fecale galben-verzui, apoi albicioase, spumoase sau cu sânge. Puful din regiunea cloacei este murdar de fecale lipite, care formează un dop, acesta provocând durere și piuit continuu. În 3-5 zile sfârșesc cu moartea în 95-100% din cazuri. 
  • La puii mai mari de o săptămână boala poate evolua subacut sau cronic, cu simptome similare cu cele descrise mai sus, dar cu mortalitatea de 80-90% după 10-15 zile de boală. Puii mai mari de 3 săptămâni au o rată mai mare de vindecare, dar rămân purtători de boală. 
  • La păsările adulte boala decurge, cel mai des, fără simptome. Frecvent apar tulburări ale ouatului, ouăle sunt nefecundate, deformate, cu coaja moale sau fără coajă, cu strii de sânge. Uneori se constată abatere, slăbire, diaree cu deshidratare și moarte după 5-10 zile în 10-15% din cazuri. 

Vedeți și alte cauze de ce mor puii de găină. Îngrijirea în primele zile de viață.

Diagnosticul și prognosticul

Diagnosticul se stabilește în baza simptomelor, a situației epizootologice, a datelor morfopatologice, dar se confirmă doar în urma izolării bacteriei în condiții de laborator. 

Prognosticul este grav la tineret și rezervat la păsările adulte.

Aflați și De ce cârâie și horcăie găinile. Boli respiratorii la păsări.

Tratamentul salmonelozei

Tratamentul poate fi stabilit doar de către medicul veterinar în urma confirmării diagnosticului.

În terapie se vor utiliza antibioticele în baza rezultatului testului la rezistență antimicrobiană și sulfamide. Important, însă, este faptul că tratamentul asigură doar înlăturarea simptomelor clinice. Pasărea rămâne purtătoare de infecție, motiv pentru care se recomandă sacrificarea efectivului bolnav sau utilizarea acestuia exclusiv pentru consumul de carne, condiționat. 

Citiți și Stafilococia – de ce se umflă picioarele la broiler și curci.

Profilaxia salmonelozei la păsări

Profilaxia bolii cuprinde măsuri de ordin general: achiziționarea păsărilor doar din efective sănătoase, menținerea perioadei de carantină, monitorizarea permanentă a stării de sănătate, asigurarea condițiilor adecvate de igienă și a alimentației calitative și echilibrate ș.a.

Măsurile speciale de prevenire a salmonelozei includ vaccinuri vii sau atenuate împotriva bacteriei.

Boala se declară oficial și se impun măsuri de carantină de gradul III. Dacă rata de îmbolnăvire în efectiv este redusă, se sacrifică și nimicesc păsările bolnave, celelalte se tratează preventiv. Daca infecția este masivă, se distruge întreg efectivul, cu aplicarea măsurilor de dezinfecție și eradicare a bolii înainte de repopularea încăperii. 

Bibliografie selectivă: Constantin Vasiu, Nicolae Starciuc. Boli infecțioase ale animalelor agricole. Bacterioze.

Apicultori: „Prețul mierii este sub costul de producție”. Când s-ar putea îmbunătăți situația?

Tatiana Caraman
-
1
Apicultori: „Prețul mierii este sub costul de producție”. Când s-ar putea îmbunătăți situația?

În anul curent, prețurile de comercializare pentru diferite produse agricole sunt, conform producătorilor, sub costul de producere, ceea ce îi descurajează pe fermieri.

Aceeași situație este valabilă și în cazul prețului mierii de albine, care, după cum menționează apicultorii, începe de la 25 de lei moldovenești per kg. 

În grupul Agrobiznes Apicultură, producătorii au menționat că:„… chiar și cu așa preț exportatorii nu colectează miere”.  

Solicitat de Agrobiznes, Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova, a remarcat că există mai mulți factori care au dus la formarea prețurilor actuale. 

„Prețul de export cu livrare în UE (Germania, Franța, Italia) variază de la 1,9 – 2,3 euro/kg. Dacă din acești 2,3 euro scădem costurile de livrare (transport, taxe UE, butoaie, testare/omogenizare) rămânem 1,8 euro (35 lei) pe care putem să-i oferim apicultorilor, în cel mai bun caz. Din acești 35 de lei se mai rețin 6% taxa la stat, respectiv, prețul final este de aproximativ 32 de lei. În alte cazuri, prețul ajunge și la 28 de lei pentru apicultori”. 

Vitalie Popa a menționat că, chiar și în asemenea condiții, apicultorii trebuie să rămână uniți și să producă miere de calitate. 

„Motivul care a dus la micșorarea prețului este faptul că, începând cu anul curent, Ucraina, cu mierea pe care o produce, ajunge pe piața europeană fără cotă și taxe vamale. Respectiv, circa 50-60 de mii de tone de miere sunt livrate pe piața UE la un preț preferențial. Avantajul nostru era faptul că livram 3-4 mii de tone de miere de calitate și ne se oferea un preț mai bun și așa ne diferențiam de Ucraina.

Acum, însă, traderii au posibilitatea de a alege de la cine și la ce preț cumpără mierea și noi am fost marginalizați.
Totodată, cei care ambalează mierea și o distribuie, înțeleg: calitatea produsului oferit de traderi nu este tocmai cea mai bună, cu toate că prețul mierii este mai mic. Sunt și din cei care refuză mierea din Ucraina, sau o acceptă în volume mai mici. Aceasta este valabil și pentru partenerul cu care lucrăm noi”. 

Un alt factor subiectiv care a influențat prețurile ține de politica UE de a lupta contra falsurilor de miere. Vitalie Popa amintește despre mierea falsificată (ce conținea și alte componente decât miere), care se comercializează în rețelele de supermarketuri, iar pe etichete se specifică doar dacă e miere din UE sau nu. 

„Pe lângă siropuri, există multă miere care este importată din China și care este de fapt un tip de sirop ce se comercializează ca și miere. Multe lanțuri de supermarketuri și-au creat propriile branduri. Toate studiile care au fost realizate și au arătat că pe piața supermarketurilor circa 40% este miere falsă au dus în mod direct la scăderea încrederii din partea consumatorilor și a consumului. Respectiv, cei care ambalează și distribuie mierea în supermarketuri au stocuri mari de miere, iar vânzările sunt foarte mici”.

Președintele Asociației a mai adăugat că, la moment, suntem afectați nu doar noi, dar și producătorii europeni, care sunt nevoiți să vândă mierea la preț mai mic decât costul de producere.

„Cred că, anul curent și poate încă 2-3 ani, vor fi ani de cotitură, de rezistență ca să putem să ne dezvoltăm. Dacă vom fi uniți și vom menține calitatea producției ne vom plasa la un alt nivel. Până atunci, trebuie să rezistăm. Țin aici să remarc faptul că, Asociația a prezentat Ministerului Agriculturii mai multe propuneri de susținere a apicultorilor, inclusiv achitarea subvențiilor pentru cei care exportă mierea. Din păcate, nu am fost auziți. Da, avem un produs bun, ne dorim să-l promovăm pe piața internă și ar fi minunat ca măcar jumătate din cantitatea totală să fie consumată local”. 

Vasile Dolghieru, director Vastdial & Co SRL ne-a comunicat că, negocierile au eșuat din cauza prețurilor. 

„La moment, nu avem niște prețuri concrete, pentru că întreprinderea noastră nu are semnate contracte de export. În anul 2022 s-au menținut prețurile oferite în anul 2021, dar cheltuielile de export au crescut. În anul curent, prețul de export propus este chiar mai mic decât în anul 2022. Pentru mierea polifloră se propune prețul de 2,20 – 2,60 euro/kg. Unele companii au încheiat deja contracte de export și achiziționează mierea de la producători cu 25 – 30 lei/kg. Dar la acest preț vând mierea doar apicultorii care au necesitate strictă de bani. Cred că, în anul curent, vom avea o reducere a exporturilor”. 

Vasile Dolghieru a amintit că, atunci când a început pandemia (2020) a crescut consumul de miere atât în Moldova, cât și în Europa. Atunci când a început războiul, consumul s-a micșorat drastic. 

„La moment, prețul la consumabile este încă foarte mare, respectiv, nu știm dacă consumul de miere va crește sau nu. Procesatorii au în depozite cantități mari de miere din anii precedenți și așteptăm ca să fie consumată mierea din depozite. Sperăm totuși că prețurile vor crește, dar nu putem spune sigur peste cât timp. Fiecare apicultor trebuie să decidă cum procedează în continuare, dacă are accesate credite înseamnă că o să vândă mierea în condițiile anului curent, dacă nu, trebuie să se gândească la condițiile de păstrare a mierii, astfel ca să nu influențeze caracteristicile acesteia”. 

Vladimir Miron, apicultor din raionul Nisporeni a menționat că, înțelege foarte bine care sunt factorii ce au determinat asemenea prețuri și crede că această situație va duce la filtrarea apicultorilor. 

„Dacă e să analizăm situația fără emoții, există mai mulți factori care duc la crearea acestui preț. În primul rând, războiul din Ucraina și criza din Europa a scăzut consumul de miere. În Europa se importă multă miere din China. În plus, exportul mierii din Ucraina fără cote și taxe vamale. Respectiv, avem prețuri de 25-28 de lei/kg. Problema cea mai mare este că nici nu prea se cumpără, ceea ce se cumpără la moment este mai mult pentru piața locală.

Aceasta este o realitate pe care trebuie să o depășim, nu avem cu cine să ne luptăm. Cred că, acum se vede clar activitatea exportatorilor din ultimii ani, înțelegem că nu prea s-a lucrat și nu s-au identificat piețe de desfacere. Știm cu toții că, China este cel mai mare exportator de miere, dar și cel mai mare importator, probabil era loc de a identifica parteneri ca să putem vinde pe acea piață. Este destul de incertă situația, dar va fi un filtru pentru apicultori, cei mai mici vor dispărea, iar cei mai mari vor căuta soluții”. 

Amintim că, în prezent, în Republica Moldova, sunt circa 7000 de apicultori.

1...253254255...1.989Pagina 254 din 1.989