‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
vineri, 6 decembrie, 2024
-0.6 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleDe ce mor puii de găină. Îngrijirea în primele zile de viață

De ce mor puii de găină. Îngrijirea în primele zile de viață

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Organismul puilor nou-eclozionați este foarte sensibil la infecții de diferită origine. Se recomandă întărirea acestuia cu adaosuri de vitamine și minerale, precum și alcătuirea unei rații echilibrate.

Condițiile de întreținere au și ele efect direct, prioritar fiind regimul de temperatură și iluminare.

Cele mai mari pierderi se înregistrează la tineret în primele zile de viață. Din acest motiv, este foarte important să se cunoască normele de îngrijire, înainte ca puii să iasă din ou. Dacă puii de găină urmează să fie cumpărați, optați pentru cei cu vârsta mai mare de 10 zile, mortalitatea lor fiind redusă.

‹ adv ›

Foarte sensibili sunt puii raselor de carne, cu creștere mai intensă. Rația adecvată reduce problemele de sănătate a acestora.

Citiți și recomandări utile la incubarea ouălor, pentru o eclozionare maximă.

Care sunt cele mai răspândite boli la tineretul aviar, cum îngrijim corect puișorii pentru a le mări rezistența și care sunt metodele de prevenire a mortalității puilor? Găsiți în acest articol răspuns la întrebările date și exact despre:

‹ adv ›
  • Reguli de întreținere a puilor în primele zile de viață;
  • Alimentația puilor în primele săptămâni;
  • Cauzele mortalității puilor în primele zile de viață;
  • De ce mor puii la vârsta de o lună;
  • De ce mor puii după două luni de viață;
  • Tratamente și măsuri de profilaxie.

Reguli de întreținere a puilor în primele zile de viață

Puii de găină nu sunt foarte pretențioși la condițiile de întreținere. Spațiile pentru întreținere pot fi improvizate în diferite condiții sau încăperi.

Există însă recomandări de bază la amenajarea acestor suprafețe, care vor contribui la dezvoltarea rezistenței păsărilor față de diferite boli.

Pentru primele zile de viață se recomandă instalarea unui brooder – boxă specială pentru pui, unde se mențin condițiile optime de microclimă.

‹ adv ›

Încăperea obligatoriu trebuie să fie caldă, luminoasă și spațioasă. Umiditatea aerului se menține în jur de 60%. Se asigură ventilare, dar se evită curenții de aer.

Temperatura este un factor special la puișorii mici. Ea nu trebuie să fie nici mică și nici mare. Regimul de temperatură se asigură cel mai frecvent cu ajutorul unei lămpi, cu înălțime reglabilă.

În primele zile de viață se menține temperatura de 35oC, apoi aceasta se reduce treptat (în medie cu 2-3oC pe săptămână), încât la vârsta de o lună ea să ajungă la 23-25oC. După 36-40 de zile puii se trec la regimul păsărilor adulte (media de 18-20oC).

Regimul de iluminare este la fel de important. Primele zile puii au nevoie de lumină continuă. După 5-7 zile numărul de ore de lumină scade la 20.

În continuare, durata luminii va fi redusă treptat, ca la vârsta de 1,5-2 luni de zile să se ajungă la durata naturală a zilei de lumină (dar nu mai puțin de 8-10 ore).

Se respectă obligatoriu și suprafața ce revine fiecărui pui pentru evitarea disfuncțiilor aparatului locomotor. După eclozionare pot fi plasați 30-35 de pui la 1 m2. Suprafața va fi extinsă odată cu avansarea lor în vârstă, ca la 1,5-2 luni să fie plasate doar 6 puici la 1 m2.

Se asigură neapărat moționul suficient și un așternut corespunzător, cald, uscat și curat.

Alimentația puilor în primele săptămâni

Nutriția are rol primordial în rezistența organismului tânăr la diferiți factori de mediu și la infecții. Rația echilibrată a tineretului are drept scop asigurarea raportului adecvat de proteine, lipide și glucide, dar și a vitaminelor și mineralelor.

În primele ore de viață, puișorilor li se asigură cu apă potabilă proaspătă. Prima hrănire se face la 12 ore de la eclozionare.

Rația tineretului aviar constă prioritar din cereale mărunțite (60-80%). După câteva săptămâni, pot fi introduse și tărâța de grâu, șroturi, drojdii furajere, făina de iarbă.

Din furajele suculente se administrează cartoful, morcovul, dovleacul, sfecla, verdeața. Legumele se dau după 1-2 săptămâni, inițial doar în stare fiartă.

Obligatoriu se dau și produse lactate (brânză, zer ș.a) pentru suplinirea normei de calciu, dar și pentru îmbogățirea microflorei intestinale. Foarte des crescătorii hrănesc puișorii cu ou fiert, ca sursă bogată de elemente nutritive în primele 2 săptămâni de viață.

Verdețurile sunt sursa principală de vitamine și minerale, așa că trebuie administrate continuu, indiferent de vârsta păsărilor. Pentru puișori se potrivesc diferite ierburi și plante, dar mai sănătoase sunt: păpădia, urzica, trifoiul, ceapa verde, măcrișul și răcovina.

În farmaciile veterinare găsiți complexe de vitamine și minerale, pe care farmacistul le va recomanda în funcție de vârstă și rasă.

Tineretul raselor de carne se hrănește diferit de ceilalți puișori. Aceștia au o viteză sporită de creștere, cerințele lor în elemente nutritive fiind mai mari. Cel mai frecvent, puii se hrănesc cu combifuraje, care au deja echilibrate toate elementele necesare. Ele se dau la discreție, cu acces permanent la hrănitoare.

Cauzele mortalității puilor în primele zile de viață

Hipotermia. În prima lună de viață puii sunt sensibili la temperatura mediului, din cauza termoreglării slabe. În hipotermie puii devin pasivi, poate apărea diareea, boli respiratorii, care în cazuri severe duc la sfârșit letal.

Puloroza. Boală infecțioasă provocată de Salmonella pullorum, care afectează tineretul aviar în primele zile de viață. Se manifestă prin diaree cu fecale albe, urât mirositoare, apatie, aripi lăsate, anorexie, piuit plângător.

Mortalitatea poate fi de până la 100%. Puii vindecați rămân purtători de infecție. 

Coccidioza. Boală infecțioasă care se manifestă prioritar prin diaree cu sânge. Agentul patogen este ingerat din mediu cu hrana sau apa. Evoluția bolii este foarte rapidă. Poate fi tratată cu preparate anticoccidiene sau prevenită prin vaccinare.

Micoplasmoza. Boală infecțioasă, care apare frecvent la nerespectarea normelor de întreținere și slăbirea imunității drept consecință. Afectează tineretul de 1-2 săptămâni. Se manifestă prin infecție respiratorie, tuse, secreții nazale și oculare, inapetență. Mortalitatea este de 15-30%.

De ce mor puii la vârsta de o lună

Hipertermia. Temperaturile înalte pot fi mai periculoase decât frigul, ducând la mortalitate. Mai sensibile sunt rasele de carne. Păsările încep a respira mai greu, șuierător, trag gâtul în jos, aripile sunt lăsate.

Pericol sporit prezintă căldurile asociate cu insuficiența de apă potabilă. Pentru evitarea problemei, se asigură umbrirea spațiilor, ventilare și apă la discreție.

Ornitoza. Boală infecțioasă a puilor, frecventă la vârsta de o lună. Se manifestă prin inapetență, sete exagerată, eliminări nazale, conjunctivită, diaree.

Tratamentul nu se consideră eficient și justificat. Pasărea bolnavă se sacrifică pentru prevenirea contaminării altor pui.

Pseudopesta aviară (boala Newcastle). Boală virală, contagioasă, care afectează sistemul nervos și cel respirator al păsărilor. Simptome: tuse, gâfâit, dispnee, febră, pene zburlite, gât înțepenit, paralizie, diaree cu sânge. Se previne prin vaccinare.

De ce mor puii după două luni de viață

Rahitismul. Este provocat în mare parte de hipovitaminoze, în urma alimentației neechilibrate. Boala poate fi evitată cu ajutorul unei rații adecvate.

Puii afectați au penele zburlite, membrele sunt slăbite, deformate, devine greu să se sprijine pe ele, mișcările sunt discoordonate. Deseori survine sfârșitul letal.

Citiți mai detaliat despre ologirea puilor.

Plantele toxice. La vârsta de 2 luni crescătorii încep a scoate puii la plimbare. Aceștia consumă plantele, pe care le găsesc, unele fiind otrăvitoare.

În caz de toxicitate severă puii mor aproape imediat. La cea mai redusă, se observă simptomele intoxicației: diaree, vomă, slăbiciune, febră, convulsii.

Alimentația neadecvată. Furajarea neadecvată duce la carența de micro- și macroelemente, proteine, vitamine. Hrana alterată sau mucegăită duce la intoxicații, pătrunderea bacteriilor și a fungilor în organism. Hrana trebuie să corespundă vârstei și să fie administrată în cantități adecvate.

Tratamente și măsuri de profilaxie

Tratamentul afecțiunilor metabolice constă în echilibrarea aportului de elemente nutritive. Bolile infecțioase se tratează în funcție de agentul patogen: cu antibiotice, antivirale sau antimicotice.

Tratamentul medicamentos se administrează strict de către specialistul veterinar, cu indicația și respectarea strictă a dozelor, duratei și intervalelor. La fel și adaosurile vitamino-minerale.

Prevenirea mortalității puilor ține prioritar de condițiile de întreținere și de alimentația echilibrată. Respectarea normelor sanitar-veterinare reduce la minim posibilitatea contaminării cu agenți patogeni și dezvoltarea maladiilor infecțioase.

Vedeți și Care sunt metodele de combatere a păduchilor la păsări.

Măsuri generale de profilaxie:

  • Înainte de eclozionarea sau achiziționarea puilor, se dezinfectează minuțios încăperea unde aceștia vor fi plasați.
  • Asigurarea regimului adecvat de microclimă (temperatură, ventilare, umiditate, lipsa curenților de aer).
  • Alcătuirea unei rații echilibrate, corespunzătoare vârstei, rasei și tipului morfo-productiv.
  • Evitarea contactul tineretului cu păsările adulte și cele sălbatice.
  • Urmărirea calității și igienei apei, hranei și așternutului.
  • Verificarea regulată a stării de sănătate a puilor, la suspiciunea unor maladii periculoase, păsările se izolează imediat.
  • Efectuarea vaccinărilor contra bolilor infecțioase după planul oferit de către medicul veterinar responsabil, precum și vizitele regulate ale acestuia pentru controlul sănătății efectivului.
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›