Cabinetul de Miniștri a aprobat amendamentele la Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, document elaborat de către Ministerul Energiei.

Proiectul își propune să soluționeze problemele critice care împiedică dezvoltarea sectorului energiei regenerabile atât pentru componenta energie electrică, utilizarea energiei regenerabile în transporturi, cât și pentru dezvoltarea sectorului încălzire și răcire. Una dintre noutățile inițiativei legislative este tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă.

Tendința din ultimele luni arată că există un interes mare pentru instalațiile fotovoltaice, investiție care se răscumpără cel mai repede spre deosebire de alte tehnologii, iar în condițiile prețurilor actuale se recuperează de două ori mai repede decât până la criza energetică și războiul din Ucraina.

Totodată, se constată că mulți consumatori supradimensionează puterea instalată ce ar fi trebuit sa fie egală cu consumul locuinței sau oficiului, raportat la perioada de un an.

În caz contrar, aceștia lipsesc alți consumatori de posibilitatea de a produce energie verde pentru consum propriu. Scopul acestui mecanism de suport din partea statului nu este de a face profit prin livrarea surplusului de energie în rețea, ci de a acoperi consumul propriu. De fapt, în cazul businessului există alte mecanisme de sprijin, precum tarif fix și preț fix. 

Intervențiile în legislație sunt dictate inclusiv de consumul atipic al Republicii Moldova, preponderent în gospodăriile casnice și cu o cotă redusă a industriei, ceea ce generează vârfuri de sarcină dimineața și seara.

Rețeaua națională are anumite limite, iar energia eoliană și fotovoltaică trebuie echilibrate cu surse de energie continue, provenite din centrale termoelectrice, hidro sau nucleare. 

Pentru a face actualul sistem de energie regenerabilă mai echitabil, mai ordonat, nediscriminatoriu și la care să aibă acces cât mai mulți cetățeni, va fi introdusă facturarea netă.

Aceasta modificare se face inclusiv pentru a respecta directivele și politicile europene. Cu facturarea netă aceste investiții vor putea fi recuperate, la fel, într-un timp scurt.

Inițiativa legislativă aprobată de Guvern prevede că proprietarii de apartamente din blocurile multietajate vor avea posibilitatea să instaleze parcuri de energie regenerabilă pentru consum propriu, inclusiv acestea se pot afla la o altă adresă decât locul de consum, doar că ambele adrese vor trebui să se afle în raza aceluiași furnizor.

În general, proiectul de lege își propune să stimuleze investițiile în energia verde. Republica Moldova și-a stabilit ca țintă națională pentru anul 2030 ca nu mai puțin de 30% din volumul energiei electrice consumate să fie din surse regenerabile, în prezent regenerabilele reprezintă 6%.

Totodată, urmare a modificărilor formulate, Executivul ar urma să anunțe licitații pentru parcuri eoliene și fotovoltaice mari, în total puterea instalată în cazul eolienelor fiind de 105 MW și 60 MW a panourilor fotovoltaice, parcuri ce ar urma să fie  instalate până în 2025.

Proiectul de lege a fost consultat pe larg cu mediul de afaceri si alte părți interesante, iar adoptarea lui este va permite primirea unor finanțări externe.

Inițiativa legislativă a fost elaborată cu suportul Secretariatului Comunității Energetice, consilierului de nivel înalt în domeniul Energiei din cadrul Misiunii Uniunii Europene pentru Republica Moldova și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Vicepremierul  Vladimir Bolea a participat, ieri, la Conferința „Misiunea Fermierilor Europeni”, organizată de Partidul Popular European, unde s-a discutat viziunea partidului pentru agricultura din Europa.

La eveniment au participat membri ai Parlamentului European, dar și deputați ai legislativelor naționale, miniștri ai agriculturii, experți, reprezentanți ai organizațiilor de profil.

Conferința reprezintă o oportunitate unică de a face schimb de idei și experiență cu reprezentanți din întreaga Europă pentru a promova o agricultură modernă, sustenabilă și adaptată la schimbările climatice.

Vicepremierul Vladimir Bolea a avut un discurs în cadrul Conferinței despre situația și perspectivele de dezvoltare a acestui sector vital în condițiile schimbărilor climatice, cât și despre impactul negativ al războiului din Ucraina asupra sectorului agrar din Republica Moldova.

În contextual dat, oficialul moldovean a venit cu rugămintea de a include Republica Moldova în toate programele și platformele europene de susținere și promovare, inclusiv a fermierilor,  pentru a face față tuturor provocărilor. 

„Doar împreună, prin eforturi comune putem fi mai puternici în lupta cu sărăcia, a menționat Vladimir Bolea. Avem nevoie de susținere pentru a menține coridorul solidarității, pentru a salva fermierii, care se află în pragul catastrofei”, a subliniat vicepremierul.

Vladimir Bolea s-a întâlnit, cu Daniel Buda (PPE, România), Vicepreședinte al Comisiei Parlamentului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) și a discutat despre consolidarea relațiilor de colaborare și susținere în domeniul agricol.

Această întrevedere reprezintă un pas semnificativ în direcția consolidării legăturilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii.

După amiază, Vladimir Bolea a avut o întervedere cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, co-președințele Comitetului Parlamentar de Asociere R. Moldova – Uniunea Europeană. 

Oficialul European a menționat că, Republica Moldova și UE conlucrează mai strâns decât oricând și Parlamentul European trebuie să ofere Chișinăului un mesaj clar de începere a negocierilor de aderare. 

Potrivit acestuia, Republica Moldova este țara care (cu excepția Ucrainei) a suferit cel mai mult din cauza războiului din Ucraina. Vladimir Bolea a menționat că:

„Moldova are nevoie de sprijin pentru a rezolva problemele cu care se confruntă cetățenii, în special agricultorii, pentru a continua reformele pe calea integrării europene”. 

Siegfried Mureșan, a comunicat că, va propune Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova mai mult sprijin și asistență tehnică pentru implementarea reformelor, pentru ca Moldova să  înceapă  cât de curând  negocierile de aderare.

„Ministerul Agriculturii din Moldova rămâne angajat în promovarea unei agriculturi moderne, sustenabile și eficiente în țara noastră, și acestă participare la conferința europeană demonstrează opțiunea  noastră față de aceste obiective. Republica Moldova  are nevoie de susținere în parcursul său European”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialii au discutat, de asemenea, despre importanța investițiilor în agricultura și posibilitațile de accesare a  fondurilor europene în perioada de preaderare la comunitatea europeană.

Fermierii amenință din nou că vor recurge la acțiuni de protest şi solicită să fie interzis importul de floarea-soarelui în Republica Moldova cel puțin până la 31 decembrie 2023, după ce prețul la acesteia a scăzut considerabil, notează Mold-street.

Astfel, Asociația Forța Fermierilor susţine că fermierii sunt impuși să comercializeze seminţele de floarea-soarelui mult sub costul de producție.

Date contradictorii

„În ultima săptămâna, prețurile s-au prăbușit vertiginos cu aproximativ 2 lei per kg și sunt mai mici cu peste 3 lei față de cotațiile bursiere internaționale. În prezent fermierii sunt impuși să comercializeze floarea-soarelui mult sub costuri. Se repetă scenariul care a fost pentru grâu și orz, agravat prin faptul că la sudul țării din cauza secetei de vară recolta culturilor de grupa a doua s-a diminuat semnificativ”.

De notat că datele Ministerului Agriculturii contrazic cifrele vehiculate de acesată Asociaţie şi relevă că preţurile nu s-au prăbuşit în ultima săptămână, ci s-au redus treptat în ultimele două luni, de la aproximativ 6,70-7,30 lei pentru un kilogram de seminţe pe 17 iulie, la 6,0-6,60 lei pe 15 septembrie.

Adică preţurile s-au redus cu aproximativ un leu în ultimele două luni.

Asociaţia mai susţine că a primit „informația din mai multe surse că fabrica de producere a uleiului vegetal din Bălți deja a importat din Ucraina 9 vagoane de materia primă și se așteaptă în zilele următoare încă 30 de vagoane”.

„Mai mult ca atât, am fost informați că întreprinderea a încheiat un contract pentru importul florii-soarelui în cantități de sute mii de tone, care urmează să fie importate în Moldova până la finele anului 2023. Imediat după întâlnirea la minister, am primit informația verbală de la Serviciul Vamal că probabil în luna septembrie Trans Oil va importa pentru fabrica de la Bălți aproximativ 15-20 mii tone de floare soarelui”, a declarat asociația.

Floarea Soarelui SA: Din cauza lispei de materie primă, fabrica a staţionat

Stela Ostroveţchi, directorul întreprinderii Floarea Soarelui din Bălţi s-a arătat contrariată de cifrele şi informaţiile difuzate.

„Noi am importat în ultimele luni anumite cantităţi de floarea-soarelui, dar am făcut-o doar pentru că pe piaţa internă nu erau sufiecinte oferte de vânzare. În condiţiile în care noi putem procesa pe zi peste o mie de tone de seminţe, reuşeam să cumpărăm doar 100-300 de tone de la producătorii locali. Din cauza lipsei de materie primă, am fost nevoiţi chiar să staţionăm în lunile iunie şi iulie. Abia la începutul lunii august am putut relua activitatea fabricii”, a declarat pentru Mold-Street.com, Stela Ostroveţchi.

Floarea Soarelui SA: Doar 1,2% din materia primă a fost de import

Şefa întreprinderii Floarea Soarelui din Bălţi, spune că din septembrie 2022 şi până septembrie 2023, a importat doar 6.000 de tone de seminţe, în timp ce de pe piaţa internă a achiziţionat circa 510.000 tone, de aproape 85 de ori mai mult.

„Vă daţi seama că e o diferenţă majoră între aceste cifre”, spune Stela Ostroveţchi.

Totodată, a respins acuzaţiile că ar dicta preţurile la seminţele de floarea-soarelui.

„Acesta este un produs cotat la bursă. La fel ca şi uleiul de floarea-soarelui. Noi stabilim preţurile în funcție de cotaţiile de la bursă şi nu putem face altfel, pentru că atunci producţia noastră nu va fi competitivă”, a mai spus directorul întreprinderii Floarea Soarelui din Bălţi.

De ce scad preţurile?

Expertul Iurie Rija susține că o eventuală interdicţie la importul de seminţe de floarea soarelui nu poate influenţa preţurile de pe piaţa internă.

„Oamenii trebuie să înţeleagă că este multă soia şi ulei de soia şi de palmier pe piaţa globală, care de fapt direct influenţează prețurile. Un alt factor este oferta mare de seminţe de floarea soarelui din Ucraina, care este mai ieftină”, a declarat, Iurie Rija.

Totodată, acesta reaminteşte de faptul cum a reacţionat Guvernul atunci când producatorii de ulei din Moldova, apelau la stat pentru ca acesta să impună cote la exporturile de floarea soarelui „acesta le refuza, invocând regulile pieţei libere – vânzătorii vând unde vor, iar cumpărătorii cumpără de unde vor”.

Fermierii anunță organizarea a noi proteste, dacă Guvernul nu va interzice importul semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova cel puțin până la 31 decembrie 2023.

Aceștia menționează că prețurile de comercializare au scăzut drastic din cauza importurilor pe care companiile le fac din Ucraina și le-ar valorifica la fabricile de producere.

Citiți mai multe despre Fermieri: Prețurile la cereale și oleaginoase scad continuu.

„Asociația „Forța Fermierilor” a avut ieri o ședință de lucru sub egida Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) cu mai mulți traderi de pe piața cerealelor și oleaginoaselor. Subiectul discuțiilor a fost prețurile la floarea-soarelui, care în ultima săptămâna s-au prăbușit vertiginos cu aproximativ 2 lei per kg și sunt mai mici cu peste 3 lei față de cotațiile bursiere internaționale.

În prezent, fermierii sunt impuși să comercializeze floarea-soarelui mult sub costul de producție. Se repetă scenariul care a fost în cazul recoltelor de grâu și orz, agravat prin faptul că, la sudul țării, din cauza secetei de vară, recolta culturilor de grupa a doua s-a diminuat semnificativ. În acest context, dat fiind faptul că Guvernul nu acceptă introducerea moratoriului la plata datoriilor agricultorilor și așa și nu a accesat fonduri europene pentru compensații, falimentul fermierilor micro, mici și mijlocii este foarte aproape”, se arată într-un comunicat de presă al asociației Forța Fermierilor.

La ședința de la MAIA, fermierii au acuzat exportatorii că profită de situația lor financiară și cumpără producția la prețuri derizorii, iar prețurile mici sunt și o consecință a importurilor din Ucraina.

Pe de altă parte, exportatorii au invocat problema logisticii, costul căreia a crescut în ultimul timp de 2-3 ori. Un alt factor, invocat ține de blocajul mare la transportarea pe cale maritimă cât și cea terestră, care majorează, drept consecință, costurile suportate de exportatori care, ulterior, se răsfrâng asupra fermierilor.