Polonia extinde unilateral interdicţia asupra importului de cereale ucrainene

0

Polonia a anunţat vineri seară că prelungeşte unilateral începând de la miezul nopţii interdicţia asupra importului a patru produse agricole ucrainene, după ce Comisia Europeană a respins cererea statelor UE vecine Ucrainei de a prelungi această măsură.

„Vom extinde această interdicţie, în pofida refuzului lor, în pofida refuzului Comisiei Europene”, a confirmat premierul polonez Mateusz Morawiecki, potrivit Reuters.

„O vom face pentru că este in interesul fermierului polonez”, a adăugat el.

Guvernul polonez a transmis deja în mod repetat că, indiferent de decizia Comisiei Europene, va prelungi unilateral această interdicţie, provocând proteste din partea guvernului ucrainean, care a ameninţat că se va adresa Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Dar Polonia a atenţionat Ucraina că nu este îndreptăţită să se adreseze OMC, întrucât intrarea liberă a produselor ucrainene pe piaţa UE „a fost un gest unilateral de bunăvoinţă din partea Uniunii, nu o obligaţie legală bilaterală pe care Ucraina să o poată reclama prin mijloace legale”.

Pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia contra acestei ţări în februarie anul trecut, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene, inclusiv cereale şi alte produse alimentare.

În acest timp, mari cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene prin „coridoarele de solidaritate” (create pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră) au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali, aceasta şi ca urmare a faptului că cerealelor ucrainene nu li s-a impus de către Bruxelles respectarea standardelor europene de calitate.

Toate acestea au distorsionat pieţele ţărilor est-europene şi le-au provocat agricultorilor din aceste ţări pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană.

După ce Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale, Comisia Europeană a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la un acord cu aceste patru ţări, plus România, pentru ca ele să garanteze tranzitul cerealelor ucrainene, în schimbul unor „măsuri excepţionale de salvgardare” aplicate pentru patru produse agricole ucrainene, respectiv grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui, acord care a expirat pe 15 septembrie.

Cele cinci ţări ceruseră Comisiei Europene prelungirea acestei interdicţii, solicitare în final respinsă vineri de Bruxelles, care a motivat că „distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut”.

Potrivit Comisiei, Ucraina a promis că va introduce în termen de 30 de zile „măsuri legale”, cum ar fi un sistem de licenţe la export, „cu scopul de a evita orice distorsiune a pieţei” în ţările vecine membre ale UE.

Până când aceste iniţiative vor intra în vigoare, Ucraina a promis de asemenea că va aplica începând de sâmbătă „măsuri efective pentru controlul exporturilor” respectivelor patru produse agricole, pentru „e evita orice distorsiune a pieţei” în statele sale vecine membre ale UE (Polonia, România, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria).

De asemenea, adaugă Comisia, Kievul va trebui să prezinte până luni un plan de acţiune pe platforma de coordonare ce reuneşte executivul comunitar, Ucraina şi cele cinci state vecine membre ale UE, platformă pe care vor fi abordate problemele ce rezultă din creşterea exporturilor ucrainene. Comisia Europeană şi Ucraina vor monitoriza situaţia în cadrul acestei platforme „pentru a putea reacţiona în faţa oricărei situaţii neprevăzute”, mai afirmă executivul comunitar.

În schimbul acestor angajamente ale Ucrainei, „Comisia Europeană se va abţine să impună orice restricţie în timp ce măsurile efective ale Ucrainei sunt în vigoare şi funcţionează deplin”.

CE a decis să nu prelungească restricţiile la importurile de cereale din Ucraina

0

Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine, informează executivul comunitar, citat de AFP, scrie agrobiznes.ro.

În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie.

Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, „distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut”.

Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta.

În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior.

Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia „nu susţine” o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei.

Textul invocă „solidaritatea cu Ucraina” şi necesitatea de a „garanta securitatea alimentară la scară mondială”.

Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut.

Testările de sol – de ce devin obligatorii pentru toți agricultorii?

0

Agricultura este atât contribuabilă cât și victimă a schimbărilor climatice, iar în următoarea fază pentru a asigura securitatea alimentară, conservarea mediului și stabilitatea economică, această activitate va suferi schimbări de atitudine, percepții și acțiuni din partea celor care o practică.

Ne-am convins că pământul acceptă tot, dar nu iartă! Fiecare fermier în parte este responsabil de rezultatul propriu obținut. Capacitatea acestora de a se conforma și adapta la actualitate le va determina reușita sau nereușita în afaceri.

Condițiile de agricultură, în cazul fermierilor sunt condiții de business, și sunt foarte variate de la an la an. Trebuie să ținem ritmul ca să mergem prin acest tunel de business, unde cineva ajunge la capăt, cineva nu.

Există o relație critică între fermier, apă și pământ, și toate deciziile fermierilor în acțiune complexă formează fundamentul practicilor agricole.

Ce importanță au resursele de apă fără o gestionare corectă? Ce rol joacă un sol prelucrat și fertilizat nepotrivit? Răspunsul îl oferă rezultatele analizelor agrochimice.

Astfel, testările de sol devin obligatorii pentru reușită în condițiile actuale, și au misiunea de a educa fermierii, a crește nivelul de productivitate și de a sprijini agricultura durabilă. 

„Testările agrochimice efectuate de către Laboratorul Biolab Test sunt un pas semnificativ spre îmbunătățirea cunoștințelor și productivității fermierilor din Moldova”.

În agricultura modernă se acționează în prealabil, reușindu-se prevenirea problemelor și riscurilor, având puncte de monitorizare și control periodic, unde analizele de sol sunt: 

  • parte componentă obligatorie a contractelor de arendă a terenurilor în agricultură;
  • parte componentă obligatorie a contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole;
  • criteriu de eligibilitate pentru subvenționare – dovadă a implementării bunelor practici pentru fermieri la accesarea tuturor fondurilor de subvenționare destinate agriculturii și dezvoltării durabile.

Inevitabil, aceste măsuri vor fi implementate și la noi, pentru că în Moldova, fertilizarea solului este făcută în majoritatea cazurilor la întâmplare, fără un studiu agrochimic sau a cunoaște parametrii terenului.

Testarea solului este o modalitate rapidă și ieftină de a determina starea nutritivă a solului, și a determina cât de mult îngrășământ sau amendament este necesar pentru a optimiza solul pentru creșterea plantelor. 

Primul pas va fi perceperea limitelor de randament și a potențialului de producție, fără a mai începe fiecare sezon agricol cu păcăleala proprie de cunoaștere și a așteptărilor peste măsură.

Lipsa unor informații duce la decizii greșite sau la intervenții întârziate. În era tehnologiilor, cu accesibilitate la platforme agricole complexe, aplicații, softuri, diferite tipuri de sensori, utilaje moderne cu precizie la milimetru este inevitabilă cunoașterea rezervelor și condițiilor de sol. 

Țările avansate deja acționează foarte hotărât spre măsuri de sechestrare a carbonului în sol, care este o modalitate de a atenua schimbările climatice pentru un mediu sigur al nostru și al generațiilor următoare.

Privind în viitor, scopul este să ajutăm agricultura și fermierii, prin livrarea unor informații fundamentate și cunoștințe actuale, pentru o muncă făcută cu rost. 

„Inițiem campania de sprijin pentru 30 fermieri mici și mijlocii, oferindu-le drept suport jumătate din costul testărilor”.* 

Pentru participare și înregistrare, apelați la 022 600 700 sau 067 777 997.

Păstrăm colaborarea cu fiecare fermier și credem în a avea împreună un impact puternic și de durată asupra sectorului agricol din țară prin acțiunile concrete din fiecare fermă.

Laboratorul Biolab Test SRL, cu sediul în mun. Chișinău, com. Stăuceni, drum M2, km 10, nr 9 –  Clădirea FPC Bioprotect, oferă suport fermierilor în zilele luni-vineri între orele 8.00 – 17.00.

Pentru mai multe detalii despre testarea solului și apei – apelați acum la 067 777 997 sau 022 600 700.

*Campanie supusă unor termeni și condiții speciale.

Subvenții post-investiții pentru producătorii agricoli

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), informează că în baza Ordinului nr. 95 din 22.08.2023 al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, se lansează apelul I de depunere a cererilor pentru forma de subvenționare postinvestiție, pentru perioada 18 septembrie – 16 noiembrie 2023.

Cererile de solicitare a subvenției post-investiții pot fi depuse, conform domeniilor de sprijin prioritizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, după cum urmează:

  • Măsura SP 2.1: Investiții în producere pe teren protejat;
  • Măsura SP 2.2: Investiții în sisteme și echipament pentru irigare;
  • Măsura SP 2.3:Investiții în bazine de acumulare a apei pentru irigare;
  • Măsura SP 2.4: Investiții în exploatații din sectorul vegetal;
  • Măsura SP 2.5: Investiții în exploatații din sectorul viticol;
  • Măsura SP 2.6: Investiții în exploatații zootehnice;
  • Măsura SP 2.7: Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vitivinicol;
  • Măsura SP 2.8: Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vegetal;
  • Măsura SP 2.9: Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare a produselor de origine animală;
  • Măsura SP 2.10: Investiții în tehnologii de lucrare a solului;
  • Măsura SP 2.11: Dezvoltarea infrastructurii aferente exploatației;
  • Măsura SP 2.12: Stimularea dezvoltării turismului în mediul rural.

Plata post-investiție se va acorda solicitantului de subvenție cu respectarea de către acesta a următoarelor condiții de bază:

  • deține un proiect investițional viabil;
  • a suportat integral costurile de implementare a proiectului;
  • a dobândit cu titlu oneros bunuri și servicii, obiectul subvenționării de la furnizori şi distribuitori, cu excepția schimbului;
  • este deţinător legal al bunurilor imobile și/sau al părților componente ale acestora în care s-a efectuat investiţia. 

Cererea de subvenționare se depune de către solicitantul de subvenție sau de reprezentantul acestuia la sediile Direcțiilor Teritoriale ale Agenției din raza teritorială în care s-a efectuat investiţia.

Documentele privind depunerea și obținerea subvențiilor post-investiții, le găsiți aici.

Examinarea cererilor de acordare a plăților post-investiții se va realiza de către AIPA conform procedurilor stipulate în Regulament.

Cotația la motorină a depășit pentru prima dată din noiembrie 2022 nivelul de o mie de dolari per tonă

0

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) constată o majorare tot mai accentuată a cotațiilor la produsele petroliere.

Astfel, după ce acum trei zile, cotația la benzină a depășit nivelul de 1000 $/tona, astăzi și cotația la motorină trece peste acest prag psihologic, transmite moldpres.md.

Ultima dată un nivel similar al cotațiilor la motorină era înregistrat în noiembrie 2022, prețurile maxime stabilite de către ANRE variind atunci între 25-26 lei/litru.

În aceste condiții, pentru următoarele trei zile ANRE a stabilit un preț maxim pentru benzina COR 95 de 26 de lei și 67 de bani per litru, în creștere cu 12 bani. Totodată, motorina va fi comercializată cu cel mult 24 de lei și 33 de bani per litru, prețul fiind mai mare cu 24 bani.

AIPA anunță lansarea I-lui apel de depunere a cererilor de subvenționare în avans

0

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) vă informează că în perioada 18 septembrie – 16 noiembrie 2023, se va desfășura Apelul I de depunere a cererilor de solicitare a subvențiilor pentru forma de subvenționare în avans.

În acest context, plata în avans va fi acordată doar în baza unui proiect investițional, evaluat pozitiv de către AIPA în baza criteriilor de selectare prevăzute pentru fiecare măsură în parte.

Cererile de solicitare a subvențiilor în avans vor putea fi depuse pentru următoarele măsuri:

  • SA 1.1  Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale;
  • SA 1.2  Dezvoltarea infrastructurii exploatației agricole;
  • SA 1.3  Diversificarea activităților economice rurale;
  • SA 1.4  Stimularea producerii pe teren protejat;
  • SA 1.5  Înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, aromatice, medicinale și condimentare;
  • SA 1.6  Modernizarea exploatațiilor zootehnice;
  • SA 1.7 Transfer de cunoștințe, inovare și formare.

Subiecți ai subvenționării în funcție de măsură pot fi:

  • Fermierii micro și mici (definiți conform Legii nr.71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural);
  • Persoanele juridice sau fizice care desfășoară activități în mediul rural sau activități agricole, altele decât fermierul;
  • Unitățile administrativ teritoriale;
  • Organizațiile din domeniul cercetării și inovării, instituții de învățământ cu profil agroindustrial.

Printre condițiile de bază, pentru acordarea subvenției în avans, pot fi enumerate următoarele:

  • deține un proiect investițional viabil;
  • contribuția financiară al solicitantului reprezintă, în funcție de măsură, de la 10% până la 50% din valoarea proiectului;
  • au la bază un deviz de cheltuieli ale lucrărilor și/sau serviciilor prevăzute;
  • proiectul investițional urmează să fie implementat într-o localitate rurală;
  • este deținătorul legal al bunurilor imobile și/sau al părților componente ale acestora în care urmează să se efectueze investiția;
  • implementarea proiectului nu va depăși 24 luni.

AIPA încurajează toți doritorii să participe activ în cadrul Programului de acordare a Subvențiilor în Avans, în vederea lansării/dezvoltării afacerii în sectorul agricol și mediul rural.

Condițiile de depunere și examinare a cererilor de acordare a subvențiilor se va realiza conform procedurilor stipulate în Regulament.

Documentele privind depunerea și obținerea subvențiilor în avans, le găsiți aici.

Decizie CSE: Cerealele și semințele oleaginoase ucrainene tranzitate – excluse din controalele ANSA

0

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) prin dispoziția nr. 81 din 13 septembrie 2023 a decis că un șir de mărfuri originare din Ucraina, tranzitate prin teritoriul țării noastre, vor fi exceptate de la efectuarea controalelor ANSA, în conformitate cu practicile actuale ale Uniunii Europene:

Prin derogare de la prevederile art. 19 alin. (10) din Legea nr. 228/2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, ale pct. 19 din Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.93 8/2018, sunt exceptate de la efectuarea controalelor Agenţiei, mărfurile de la poziţiile tarifare 1001-1008, 1205, 1206 00 originare din Ucraina, aflate în regim vamal de tranzit internaţional, tranzitate prin teritoriul Republicii Moldova, prin punctele de trecere a frontierei de stat, intrare Giurgiuleşti Reni şi ieşire Giurgiuleşti – Galaţi, precum şi transportate pe cale feroviară”, se arată în dispoziția publicată.

Totodată, organele vamale vor efectua vămuirea mărfurilor de la poziţiile tarifare 1001-1008 (cereale), 1205, 1206 00 (semințe și fructe oleaginoase) plasate în regim de tranzit internaţional prin punctele de trecere a frontierei de stat intrare Giurgiuleşti-Reni şi ieşire Giurgiuleşti-Galaţi, precum şi transportate pe cale feroviară, fără prezentarea deciziei Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Mihai Bîrsanu, fermier: Am recoltat peste 7 tone de grâu/ha cu soiurile Pibrac și SY Rocinante

0

Syngenta Moldova continuă să prezinte rezultatele soiurilor de grâu de top ale companiei – Pibrac și SY Rocinante. De această dată, fermierul Mihai Bîrsanu, SRL Protuvim-Agro, este cel care relatează experiența de cultivare a acestora și producțiile obținute.

Având în gestiune aproximativ 900 de hectare, în 2021 a decis să multiplice soiul de grâu Pibrac pentru însămânțarea suprafețelor dedicate culturii.

„În 2021 pentru prima dată în Moldova a fost disponibil soiul de grâu Pibrac. Fiind interesați de soiuri și soluții inovative, am înființat un lot pentru multiplicare. În ciuda unui an dificil, am recoltat circa 5 tone de grâu/hectar. Acest rezultat ne-a făcut să semănăm toate semințele obținute în toamna 2022 pe 80 de hectare. De pe suprafața de 15 hectare am recoltat 7,8 tone/ha, iar recolta medie de pe restul suprafeței a fost de 6,8 tone/ha – rezultate foarte mulțumitoare pentru noi”, relatează Mihai Bîrsanu.

Fermierul adaugă că, semințele au fost tratate cu Austral Plus, iar toamna înfrățirea a fost foarte bună.

„Austral Plus ne-a protejat semințele atât de bolile, cât și de dăunătorii din sol, asigurând un start bun al culturii. În plus, Pibrac s-a evidențiat și printr-o toleranță bună la boli. Suntem mulțumiți de rezultatele obținute și vom opta în continuare pentru genetica Syngenta”.

În toamna anului 2022, Mihai Bîrsanu a cultivat și soiul SY Rocinante pentru multiplicare, obținând o recoltă medie de peste 7 tone/ha. Semințele obținute vor fi utilizate pentru înființarea câmpurilor în această toamnă.

Pentru mai multe detalii, contactează reprezentantul Syngenta din zona ta!

Estimări: În acest an vor fi recoltați circa 230 mii tone de struguri pentru procesare, iar prețul variază în funcție de calitate

0

În acest an, producătorii din Republica Moldova vor recolta estimativ 230 mii de tone de struguri pentru procesare. Informațiile au fost prezentate astăzi de secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, care a oferit detalii despre prețul de comercializare a strugurilor, transmite moldpres.md.

Oficialul a spus că în centrul și sudul țării se desfășoară campania de recoltare a strugurilor albi și roșii. 

„Roada este destul de bună. La mijlocul lunii iulie, a fost preconizată o recoltă 260 mii de tone de struguri. Urmare a crizei de precipitații din anii 2022-2023, recoltă va fi de 230 mii de tone. Starea fitosanitară a strugurilor este destul de bună. Vom avea struguri buni și vinuri bune”, a spus secretarul de stat.

Andrian Digolean s-a referit și la prețul estimativ de comercializare a strugurilor. 

„Anterior, estimativ a fost vociferat prețul de 6,5 lei per kg. Vizitând companiile vitivinicole, am văzut că prețurile de achiziție variază în funcție de soi, de destinație, de calitate, de structura fizico-chimică. Toate aceste componente vor duce la achiziționarea strugurilor la prețuri diferite. În prezent, se operează cu prețuri ce variază între 4,5 – 5,5 lei per kg. Am vizitat procesatori care au stabilite contracte de lungă durată de achiziție a strugurilor și prețurile sunt de 5 – 5,5 lei per kg”, a spus Digolean.

Secretarul de stat de la MAIA a mai adăugat că procesul de achiziție a strugurilor de la viticultori decurge într-un ritm normal. 

„MAIA, împreună cu Oficiul Național al Viei și Vinului, accelerează acest proces. Cei care livrează și comercializează struguri la unitățile vitivinicole pot să vină să depună copia buletinului de identitate, titlul de proprietate al plantațiilor sau contractul de arendă și acest lucru le permite cu ușurință să comercializeze strugurii, iar procesatorii transmit aceste acte la Oficiul Viei și Vinului și astfel vom accelera procesul de înregistrare a plantațiilor viticole în Registrul viei și vinului”, a conchis Digolean.

Potrivit datelor statistice, în șapte luni ale anului curent, s-a exportat 71 mln de litri de vin, cu 34% mai mult decât în 2022, în valoare de 106 mln de dolari.