Portul Constanţa este închis din cauza vântului puternic, iar operaţiunile de încărcare-descărcare a mărfurilor nu se pot efectua, în prezent fiind acostate la dane, pentru a încărca, 22 de nave, cu o capacitate totală de aproximativ 200.000 de tone, iar în rada portului aşteaptă alte 14 nave, informează Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, pe pagina sa de Facebook, scrie agrobiznes.ro.
Potrivit sursei citate, în Portul Constanţa îşi desfăşoară activitatea 38 de operatori portuari privaţi care pot opera inclusiv cereale, dacă situaţia impune. Dintre aceşti operatori, 13 deţin capacităţi de depozitare (silozuri şi magazii).
În ceea ce priveşte cerealele, capacitatea de încărcare într-un interval de 24 de ore este cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de tone, în funcţie de dotările tehnice de care dispune operatorul şi de specificul cerealelor (grâu, porumb, floarea soarelui etc), precum şi de tipul operaţiunii (încărcare sau descărcare). Operatorii de cereale se încadrează într-o medie de 12.000 de tone/24 de ore, în condiţii meteorologice favorabile.
În prezent, sunt acostate la dane, pentru a încărca din Portul Constanţa, 22 de nave (cu o capacitate totală de aproximativ 200.000 de tone), iar în rada portului aşteaptă alte 14 nave. Acestea îşi vor relua operaţiunile de încărcare, imediat ce vremea va permite.
Administraţia Porturilor Maritime a amenajat în zona porţii nr. 7 a portului Constanţa o parcare de 37 de locuri şi în zona porţii nr. 9 o parcare cu o capacitate de 100 de locuri, care a fost realizată în cursul anului 2022.
În plus, împreună cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), urmează să dezvolte noi capacităţi de staţionare a autocamioanelor în afara Portului Constanţa.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis un Cod galben de ploi și grindină. Avertizarea a intrat în vigoare la ora 16:00 și este valabilă până joi, 27 iulie, ora 08:00.
Vântul va sufla din sud-vest moderat, dar și cu intensificări în timpul descărcărilor electrice. Temperatura minimă a aerului noaptea va coborâ la valori între +16..+21ºC.
Temperatura maximă ziua nu va urca foarte mult situându-se între +20..+25°C.
Cerințele privind limitele maxim admise de reziduuri în fructe, necesitatea obținerii unor recolte mai sigure, fără a afecta fauna utilă, dar și costurile mai mari fac pomicultorii să testeze și implementeze noi tehnologii în schemele integrate de protecție a plantelor.
În acest context, specialiștii Chimplant au organizat, la nordul țării, seminarul „Combaterea viermelui mărului și a moliei pieliței fructelor prin metoda dezorientării sexuale aplicând tehnologia RAK 3+4”, pentru a prezenta rezultatele utilizării metodei RAK 3+4 în cadrul Alex Nord Trans SRL.
În cadrul Alex Nord Trans nu a fost necesar niciun tratament pentru combaterea viermelui mărului și moliei pieliței fructelor.
Ghenadie Buciuceanu a mai specificat că pentru o eficiență maximă, în cazul livezilor amplasate în apropierea plantațiilor unde se utilizează tehnologia RAK 3+4, se recomandă instalarea difuzoarelor pe o distanță de 30 de metri și în acestea, pentru formarea unei zone de protecție.
Pe lângă tehnologia RAK 3+4, în schema de protecția a livezii au fost incluse, practic, toate produsele BASF dedicate culturii mărului, acestea dovedindu-și eficiența pe parcursul anilor.
Alexandr Ciurupita, administratorul Alex Nord Trans SRL, a menționat că este primul an în care testează metoda, însă până la moment deja au putut fi evitate nouă tratamente comparativ cu parcelele unde se utilizează metoda clasică de protecție.
Fermierii prezenți la eveniment au putut beneficia de consultanța specialiștilor Chimplant și afla mai multe despre noile produse BASF incluse recent în portofoliu.
Pentru mai multe detalii despre produs, apelați la 078 069 888.
Mai multe hectare de culturi agricole, dar și vegetație uscată au fost nimicite de flăcări. În ultimele 24 de ore pompierii au intervenit în 66 situații pentru lichidarea focarelor de ardere.
Astfel, în după amiaza zilei de 25 iulie în apropierea localității Corlăteni, angajații IGSU au stins 15 hectare de miriște. Tot în raionul Rîșcani, în satul Pîrjota, pompierii au fost alertați pentru lichidarea unui incendiu izbucnit pe un teren agricol. La fața locului au fost îndreptate două echipaje de salvatori, care au stins 50 ha de vegetație uscată.
De intervenția pompierilor a fost nevoie și în localitatea Purcari, raionul Ștefan Vodă.
În acest context, IGSU îndeamnă cetățenii să evite utilizarea focului deschis în preajma lanurilor și spațiilor forestiere, în vederea prevenirii incendiilor de vegetație și a culturilor agricole în perioada secerișului.
Totodată, oamenii sunt rugați să respecte cu strictețe regulile de apărare împotriva incendiilor, mai ales, în perioada caniculară și în condiții de umiditate redusă.
De asemenea angajații sectorului agricol sunt îndemnați să nu alimenteze tehnica cu carburanți și lubrifianți pe teritoriul terenurilor agricole, ci doar în locuri special amenajate.
Mai mult, salvatorii vin cu recomandări către maturi, care au în grijă copii, să-i monitorizeze strict, pentru a nu le permite jocul cu focul în spațiile deschise și în apropierea sectorului locativ. În situații de risc oamenii sunt rugați să apeleze Serviciul 112.
Furtuna înregistrată pe data de 25 iulie, seara, a produs pagube importante în nordul Moldovei. Potrivit fermierilor, au fost distruși pomi, culturi agricole puse la pământ, dar și afectată infrastructura.
În unele livezi, atât pomii, cât și sistemele de susținere ale acestora au fost puși la pământ. Un fermier din satul Buzdugeni, raionul Edineț declară că într-o singură noapte a rămas fără nimic, livada acestuia fiindu-i distrusă de furtună.
Cele mai mari pagube au fost produse în raionul Edineț, dar și producători din Dondușeni, Rîșcani au anunțat despre afectarea pomilor tineri și culturilor agricole.
IGSU nu a venit, până la moment, cu informații privind pagubele totale produse.
De intervenția angajaților IGSU a fost nevoie în 13 localități din raioanele Edineț, Fălești, Rîșcani, Bălți, Glodeni, Soroca, Criuleni, Hâncești, Ștefan Vodă, Ialoveni, Ocnița, Drochia, dar și în municipiul Chișinău.
Fermierii vor avea acces la servicii de consultanță agricolă, iar performanța economică a afacerilor agricole va fi îmbunătățită.
În acest sens, Guvernul a aprobat crearea Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, prin reorganizarea autorității publice „Centrul Metodic pentru Învățământ”.
Instituția va fi responsabilă de implementarea politicilor în domeniul consilierii agricole și rurale.
„Centrul se va focusa pe necesitățile fermierilor și va facilita accesul la informații tehnico-economice, financiare și manageriale. De asemenea, agricultorii vor beneficia de programe de formare și de dezvoltare rurală, iar, în acest scop, vor fi contractați consultanți individuali”, a subliniat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.
Circa 400.000 de dolari vor fi destinați înființării și operaționalizării Centrului – bani obținuți grație Acordului de împrumut semnat dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru implementarea Proiectului „Investiții, Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI)”.
Prin crearea Centrului, Republica Moldova sporește nivelul de aliniere la obiectivele generale ale Politicii Agricole Comune și la îndeplinirea cerințelor în procesul de preaderare la Uniunea Europeană.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a elaborat un Regulament privind modul de acordare a ajutorului pentru diminuarea costului înalt de producere a cerealelor de prima grupă (grâu şi orz de toamnă şi rapiţă) din 2023, scrie mold-street.com.
Suma planificată a fi acordată agricultorilor este de doar 200 milioane lei, deşi pagubele estimate sunt de 8,5 ori mai mari – 1,69 miliarde lei (circa 93 milioane de dolari).
Pierderi mari din cauza scumpirii inputurilor şi creditelor
Asta în special ca urmare a scumpirii semnificative a costurilor fertilizanţilor şi a altor inputuri, a ratelor mai mari de creditare, dar şi a preţurilor mai mici cu aproape 50% la recoltele prognozate.
Conform estimărilor făcute de Institutul Naţionale de Cercetări în Economie (INCE) cele mai mari pierderi ale agricultorilor la venituri şi profit sunt la grâul de toamnă – circa 1,46 miliarde lei.
Astfel la un preţ mediu de doar 2.400 lei pentru o tonă de grâu de toamnă cât este în prezent pe piaţă, pentru a acoperi toate costurile este nevoie ca recolta medie să fie de 5,76 tone, dar ea este estimată la 4,09 tone, adică cu 29% mai mică, decât să acopere toate costurile.
Potrivit documentului elaborat de MAIA, ajutorul va fi sub formă de „plată nerambursabilă şi neimpozabilă, acordată din Fondul de intervenție pentru acoperirea parțiale de către stat a cheltuielilor suportate la pregătirea patului germinativ și întreținerea unor culturi din prima grupă (grâu, orz, ovaz sau triticale)”.
Cine va putea beneficia de o astfel de asistenţă
Ajutorul se va calcula și acorda fermierilor micro și mici, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, sub formă bănească.
Mărimea ajutorului se va calcula reieșind din suprafața însămânțată cu culturi de prima grupă, coeficientul de categorisire a acestora și nu poate depăși suma de 400.000 lei per solicitant.
Documentul prevede că suprafața eligibilă per solicitant nu va depăși 1.500 hectare, dar pentru fermierii micro sau mici cu suprafețe de culturi fitotehnice declarate, de până la 100 de hectare, coeficientul de categorisire se atribuie fără a lua în calcul alte moduri de folosință a terenurilor agricole /suprafețe de culturi multianuale.
Decizia ar urma să fie aprobată în regim de urgenţă în condiţiile în care proiectul prevede că termenul limită de depunere a cererilor este de 10 august 2023.
MAIA susţine că acordarea suportului financiar de circa 200 milioane lei, pentru fermierii mici şi micro, doar pentru culturile de prima grupă care au influenţă la formarea listei de produse social importante ar preveni intrarea în insolvabilitate a circa 3.000 de fermieri.
Totodată aceste ajutoare ar facilita iniţierea de prelucrare şi condiţionare a circa 276.600 hectare de terenuri ce au fost semănate cu culturi de prima grupă, mai afirmă Ministerul Agriculturii.
Din document însă nu este clar sursa de unde vor fi alocate aceste resurse financiare, mai ales în condiţiile unui deficit bugetar în creştere semnificativă.
Fermierii moldoveni sunt tot mai interesați de cultura de zmeur. Expertul sârb Aleksandar Leposavic afirmă că agricultorii din Moldova pot obține o producție înaltă de calitate superioară și sigură, livrată pentru o perioadă cât mai îndelungată în an pe piața locală, dar și pentru a penetra piețele de export cu fructe proaspete sau procesate (în special congelate), doar că ei au nevoie de cunoștințe și abilități specifice de cultivare a zmeurului.
În ultimii ani, se observă o tendință de extindere a plantațiilor de zmeur atât cu soiuri sezoniere cu destinație locală, dar și export, în stare proaspătă și congelată, precum și cu soiuri remontante care au menirea, în special, să asigure piața locală timp îndelungat, în afara sezonului, când cererea este înaltă pentru aceste fructe.
În cadrul vizitei recente de asistență, organizată cu suportul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, Alexandr Leposavic a concluzionat că nivelul tehnologiei utilizate de fermieri variază, dar este de apreciat adoptarea sistemelor de producere moderne a zmeurului în cazul plantațiilor noi (fig.1, 2, 3, 4), ceea ce confirmă investiții considerabile în sectorul de fructe moi.
Totodată, investițiile în tehnologiile avansate de producere generează necesități de noi investiții în infrastructura post-recoltă (fig. 5) și procesare (fig. 6, 7) a fructelor, pentru a asigura păstrarea calității native și/sau valorii nutritive a acestora.
Aceste tendințe sunt observate, într-o măsură mai mică, și în cazul producerii murelor.
Fig. 1. Sisteme de suport la mur (stânga) și zmeur (dreapta)
Fig. 2. Sisteme de protecție antigrindină și umbrire la zmeur și mur
Pe parcursul vizitării mai multor producători de zmeur și mur din diferite regiuni ale țării, au fost identificate un șir de dificultăți întâlnite de producători, care se referă la modul corect de conducere și palisare a plantelor, de protecție contra bolilor și dăunătorilor, de fertilizare a plantațiilor.
Insuficiența de expertiză în aceste domenii este tot mai evidentă mai ales urmare a radierii produselor de uz fitosanitar din Registrul de Stat și gradul insuficient de înregistrare a acestora pentru culturile arbuștilor fructiferi și căpșunului.
Situația creată determină necesitatea adoptării strategiei de protecție integrată a culturilor, care presupune combaterea organismelor dăunătoare prin metode prietenoase mediului.
Totodată, urmare a vizitelor s-a observat că producătorii de zmeură și mure vizitați în anii precedenți de către expertul din Serbia, datorită faptului că au urmat recomandările acestuia, au rezultate bune, cum ar fi:
stare fitosanitară mult mai bună a plantelor grație ajustării schemelor de protecție cu un focus sporit pe perioada post-recoltă, care este esențială în pregătirea potențialului productiv pentru următorul sezon;
dezvoltare optimă a ramurilor de rod din anul curent, datorită modului eficient de selectare a lăstarilor de rod în perioada precedentă de vegetație, și raționalizării modului de nutriție a plantelor;
acoperire mult mai bună a zonelor lipsă în plantații urmare a procedeelor tehnice de stimulare a apariției lăstarilor de înlocuire din muguri adventivi pe rădăcini noi și nu din rizomul plantei mamă.
Toate aceste îmbunătățiri tehnologice permit reântinerirea permanentă a plantelor, astfel extinzând perioada de exploatație a plantației.
Potrivit expertului sârb, unul dintre elemente definitorii ale unei plantații de zmeur și mur de succes este sortimentul divers, care trebui să fie luat în considerare de producătorii interesați de aceste culturi.
Alegerea corectă a soiului, în raport cu destinația aleasă pentru fructe și condițiile pedo-climatice a zonei de producere, permite adaptarea tehnologiei de cultivare și post-recolta pentru a valorifica la maxim potențialul soiului și a pieței, inclusiv cu recuperarea investiției în cel mai scurt timp.
Din păcate, la moment, întâlnim în sector un important factor limitativ, cum este lipsa materialului săditor local de categoria „Certificat”, care, așa cum menționează expertul, va permite fermierilor să observe comportamentul plantelor în condițiile pedo-climatice ale Republicii Moldova și le va crește nivelul de siguranță a investițiilor efectuate.
Astăzi, accesul către cel mai calitativ material de plantare a sortimentului performant de zmeur și mur este asigurat doar din import.
E timpul ca inclusiv domeniul agricol din Republica Moldova să treacă la un alt nivel. Sustenabilitatea și inovația sunt repere care trebuie să se regăsească în activitatea celui mai mare sector economic din țara noastră.
Fagura vă prezintă un nou program de finanțare inovator, dedicat exclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv din industria agricolă – Cashback pentru IMM.
Alături de partenerii strategici ai programului, acesta își propune să sprijine dezvoltarea afacerilor și promovarea creșterii economice durabile în Republica Moldova, prin oferirea unor condiții și avantaje pentru companiile eligibile care se vor finanța.
Suma maximă de finanțare pentru care puteți opta este de 10 mii de euro, pe o perioadă de doi ani. Împrumutații au dreptul să beneficieze de cashback, în scopul creșterii rezilienței întreprinderilor mici, în valoare de până la 20% din suma împrumutului, dar nu mai mult de 19 250 MDL.
Stimulentul este acordat prin intermediul Fagura.com de către Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Ukaid și va viza companiile care achită dobânda în termenii stabiliți contractual.
„Cashback pentru IMM reprezintă angajamentul nostru de a impulsiona inovația, sustenabilitatea și eficiența în afacerile agricole. Indiferent dacă faceți parte din industria comerțului cu materii prime agricole, textile sau animale vii, fabricați mașini și utilaje pentru agricultură și exploatări forestiere sau sunteți implicați în comerțul cu ridicata al mașinilor agricole și furniturilor, acest program vă poate sprijini în demersurile de digitalizare și inovare.
Poți obține o finanțare de 10 mii euro și un cashback de până la 20%, echivalentul a maxim 19 250 MDL, ca să poți investi în echipamente noi, tehnologii avansate sau alte inițiative care să vă sprijine creșterea pe termen lung”, declară Tudor Darie, CEO Fagura.
Programul Cashback pentru IMM este o șansă extraordinară de a primi sprijin financiar pentru proiectele voastre și de a contribui la crearea unei agriculturi mai sustenabile și inovatoare.
Nu ratați ocazia de a vă dezvolta afacerea și de a primi finanțarea de care aveți nevoie! Aplicați la programul Cashback pentru IMM pe Fagura și aduceți un impuls semnificativ domeniului agricol din comunitatea voastră.
Cashback-ul este acordat prin intermediul Fagura.com de către Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Ukaid.