Fătările la oi. Furajare, complicații, îngrijirea postpartum

Anastasia Oleinik
-
0
Fătările la oi. Furajare, complicații, îngrijirea postpartum

Perioada fătărilor la oi revine, de regulă, la a doua jumătate a iernii. Cel mai frecvent ovinele se descurcă cu acest proces fără implicația umană. Totuși, parturițiile pot fi controlate și dirijate, evitând astfel o parte din complicațiile posibile.

Gestația ovinelor durează în medie 150 de zile, cu limite cuprinse între 144 și 155 de zile.

Cunoscând perioada însămânțărilor și a posibilei fecundații, se calculează data fătărilor și se asigură o asistență sporită în această perioadă, pentru a putea urmări și înlătura complicațiile survenite.

O bună furajare o oilor gestante, în special în a doua jumătate a gestației, joacă rol primordial în sănătatea acestora, în buna dezvoltare a fetușilor și obținerea mieilor viabili și sănătoși, precum și în derularea adecvată a fătărilor, cu complicații minime.

Aflați și cum hrănim mieii pentru o creștere rapidă și sănătoasă.

Vedeți în acest articol detalii despre:

  • Furajarea oilor în gestație;
  • Probleme legate de furajarea incorectă a oilor gestante;
  • Profilaxia avorturilor de origine infecțioasă;
  • Îngrijirea și nutriția oilor după fătare.

Furajarea oilor în gestație

În primele luni de gestație, oile încă utilizează rezervele de grăsime acumulate în perioada de vară. Dacă în lunile septembrie-decembrie se asigură o furajare adecvată, aceste rezerve rămân constante până la fătare.

Până în luna a 4-a de gestație, oile se hrănesc zilnic cu 1,5-2 kg de fân și 2-2,5 kg de coceni sau tulpini de leguminose.

Perioada critică, în care are loc creșterea rapidă a fetușilor, este luna a 4-a – a 5-a, care se consideră gestație avansată.

Datorită dimensiunilor corporale, produșii de gestație limitează capacitatea de ingerare a nutrețurilor de către oile mame. În acest moment, obligatoriu se introduc în rație concentratele, treptat, de la 0,2 la 0,5 kg pe zi.

Norme de alimentație a oilor în a doua jumătate a gestației (zi)

Dacă nu se asigură volumul și capacitatea nutritivă adecvată a furajelor în aceste două luni, vor scădea progresiv rezervele de grăsime ale oii, precum și greutatea și viabilitatea mieilor la naștere. În continuare, va suferi și capacitatea de producție a laptelui, care, în consecință, va afecta viteza de creștere a mieilor.

Citiți și despre bradsot sau gastromicoza la oi – simptome și tratament.

Probleme legate de furajarea incorectă a oilor gestante

Impactul major revine lunilor decembrie-ianuarie, când crescătorii apreciază condiția corporală a oilor drept una bună (oile aparent sunt grase) și limitează nutrețurile doar la cantități mici de grosiere, pentru a economisi rezervele pentru perioada fătărilor.

Dacă subalimentația durează mai mult decât două săptămâni, apare riscul cetonemiei de gestație, mai ales la oile grele și grase, cu gestație gemelară.

Simptomele apariției corpilor cetonici includ: poziție culcată permanent, cu capul ridicat, tremor, refuzul hranei. După 2-5 zile oaia avortează sau moare.

În caz că se depistează primele simptome, rația se corectează de urgență. Se introduc treptat, în cantități crescânde alimente cu raport energetic înalt: orz, porumb, asociate cu sfeclă de zahăr și cea furajeră.

Medicamentos se intervine cu gluconat de calciu și terapie hidroelectrolitică.

Un alt risc reprezintă alimentația oilor gestante cu nutrețuri suculente înghețate (sfecla siloz, tăiței de sfeclă, bostănoase). Acestea cresc considerabil peristaltica (contracțiile musculaturii) intestinale, iar apoi survin și contrațiile uterine, care duc la avort.

Este contraindicată și alimentația cu furaje mucegăite. Acestea conțin toxine puternice și substanțe cu acțiune estrogenică. În consecință, survin dezechilibre puternice, inclusiv hormonale, care duc la moartea fătului și la avort.

Au fost înregistrate cazuri de întrerupere a gestației și la administrarea nutrețurilor cu conținut ridicat de nitrați, nitriți, pesticide (porumb, siloz, sfeclă ș.a.).

Pe lângă cazurile enumerate, mai pot surveni și avorturi mecanice. Pentru prevenirea acestora se evită suprapopularea încăperilor, asigurarea unui front suficient de furajare și adăpare, astfel încât oile să nu se înghesuie. Se evită și înghesuiala spre ieșire din adăpost, de regulă dimineața, cu ajutorul unui cioban, care va dirija mișcarea animalelor.

Citiți și despre Scrapia sau Boala oii nebune – cum o recunoaștem și prevenim.

Profilaxia avorturilor de origine infecțioasă

Avorturile pot fi provocate nu doar de alimentație, ci și de diverse boli infecțioase sau parazitare. Pentru prevenirea acestora se face imunizarea turmei prin vaccinări specifice: contra avortului salmonelic, vibrionic, brucelic și listeric.

În toate regiunile zonei noastre se întâlnește mai frecvent avortul salmonelic. Datorită incidenței crescute, vaccinarea contra avortului salmonelic (vaccinul Salmovin ș.a.) este obligatorie în luna a 4-a de gestație. Celelalte forme de avort se previn prin diagnosticarea la timp a bolii.

În caz că apar avorturi în turma de ovine, se anunță imediat medicul veterinar, care va interveni pentu colectarea probelor de placentă și avortoni și expedierea ulterioară a acestora la laborator pentru un diagnostic corect și pentru stabilirea tratamentului eficient.

Îngrijirea și nutriția oilor după fătare

Două afecțiuni frecvente postpartum la ovine, indiferent de furajare sunt agalaxia contagioasă a oilor și mamita gangrenoasă. Acestea influențează direct producția de lapte și viteza de creștere a mieilor.

Profilaxia primei constă în administrarea vaccinului (Agavac ș.a.) în a 3-a lună de gestație.

Alimentația corectă în prima perioadă după fătare presupune un raport sporit de substanțe nutritive. În caz contrar, oile vor folosi din rezervele corporale.

Norme de alimentație pentru ovinele care alăptează (zi)

Rația se îmbogățește cu nutrețuri care vor stimula producția de lapte: 1,5 kg de fân de calitate superioară sau 3-4 kg de masă verde, 1,5 kg de tulpini de leguminoase, 3-4 kg de suculente (siloz, sfeclă) și 200-400 g concentrate.

Concentratele pot fi administrate în cantitate mai mare la început de lactație și în luna august-septembrie, când masa verde din rație este deficitară sau lipsește de tot.

Vedeți aici și alte detalii privind îngrijirea oilor înainte și după fătare.

Bibliografie: Tehnologii în Zootehnie. N. Eremia, S.Chilimar, I. Rogtaru [et al.].

Iurie Bîrliba, producător: Am instalat panouri fotovoltaice. Ne propunem ca toate punctele de consum mare să fie trecute la energia verde

Tatiana Caraman
-
0
Iurie Bîrliba, producător: Am instalat panouri fotovoltaice. Ne propunem ca toate punctele de consum mare să fie trecute la energia verde

Iurie Bîrliba este un producător agricol din satul Zastînca, raionul Soroca, care gestionează aproximativ 100 de hectare de livezi de măr, prun și deține și un frigider cu o capacitate de 1200 de tone. 

Reieșind din criza energetică care a afectat atât țările din regiune, cât și țara noastră, dar și din cauza tarifelor înalte la servicii, producătorii agricoli nu mai pot fi competitivi pe piața UE, dar și cea din spațiul CSI, deoarece prețul de cost este mult mai mare, iar, prețul producției nu doar că a rămas neschimbat, în anumite cazuri a și scăzut, susține producătorul.

Această situație l-a făcut pe fermier să identifice soluții pentru a trece la energia verde. Astfel, Iurie Bîrliba a decis să instaleze panouri solare, care ar asigura consumul companiei, în mare parte a depozitului frigorific.

„Pe lângă frigiderul care consumă o cantitate destul de mare de energie electrică, mai avem și alte echipamente ce au un consum mare, cum ar fi distribuția apei pentru irigare. Noi pompăm apa de la o sursa de apă pe o distanță de circa 3 km. Acesta este un proiect nou, care urmează să fie finalizat. Ne propunem ca punctele de consum mare să fie trecute toate la energia produsă de panourile solare”.

Fermierul spune că, decizia de a trece la energia verde a fost una rapidă, dar extrem de necesară.

„Mai întâi de toate, am studiat piața, ofertele producătorilor atât din UE, cât și din Asia. Am efectuat mai multe vizite la unii dintre cei mai mari producători și am importat direct de la producător panourile. Atunci am aflat și despre oportunitățile oferite prin intermediul produselor din cadrul Programelor IFAD. În primul rând, am fost scutiți de unele taxe la import, ceea ce ne-a permis să implementăm mult mai ușor proiectul pe care ni l-am propus și să începem producerea energiei cât mai curând posibil”.

Iurie Bîrliba povestește că nu a întâmpinat dificultăți în momentul când a trebuit să pregătească dosarul cu acte și asta datorită faptului că compania pe care o administrează este una corectă și transparentă. 

„Noi nu am participat prima dată la programele IFAD, astfel că nu a fost ceva complicat, am beneficiat de suport anterior, când am importat din Ucraina containere pentru fructe. Astfel, am fost scutiți de proceduri și taxe vamale. Inclusiv, colaboratorii băncii comerciale la care ne deservim ne informează permanent despre proiectele și programele existente, produsele noi de pe piață”.

Fermierul a menționat că a fost nevoit să defrișeze o anumită suprafață de livadă, deoarece piața s-a schimbat radical, sub influența directă a războiului din țara vecină.

„Principala piață de desfacere desigur că era Federația Rusă, iar a intra pe piața UE, care și așa este supraîncărcată cu produse, este destul de dificil. Așa că, suntem nevoiți să încercăm alte piețe. Am plantat niște soiuri de măr pentru a le testa, acestea pot fi comercializate în Qatar și Dubai, deși este foarte scumpă logistica, în plus ei au cerințe specifice față de ambalaj. Piața de desfacere a căzut foarte mult”.

Panourile solare au ajuns la compania lui Iurie Bîrliba în septembrie 2022, pe parcursul a 10 zile au fost deja instalate, dar a urmat o perioadă destul de dificilă legată de birocrație, spune antreprenorul.

„Odată cu criza energetică a apărut și deficitul de panouri calitative, invertoare, cablaje, elemente de instalare. Chiar dacă am reușit să instalăm panourile pe parcursul a 10 zile, ulterior, până la momentul de față, ne-am ocupat cu darea în exploatare. În ceea ce ține de colaborarea cu UCIP IFAD și banca comercială, a fost totul la cel mai înalt nivel”.

Situația cu care se confruntă sectorul agricol, și nu doar, este una dificilă, iar producătorii recunosc că depun maxim efort pentru a face față acestor provocări.

Iurie Bîrliba a explicat că, în momentul dat, unicul lucru pe care și-l dorește este să poată întoarce creditele accesate și să activeze din propriile resurse.


„Datorită Proiectului de Reziliență Rurală și creditelor am reușit să realizăm anumite proiecte importante pentru companie, dar, la moment, este primordial să putem gestiona afacerile din resurse proprii. Dacă am avea în țara noastră o economie stabilă, aș fi gata să investesc și să mai dezvolt și alte proiecte, dar în situația actuală, nu cred că se merită. Îmi doresc doar să pot achita creditele și să pot activa din propriile resurse”.

Vor fi acordate subvenții pentru stimularea dezvoltării agriculturii ecologice

Tatiana Caraman
-
0
Vor fi acordate subvenții pentru stimularea dezvoltării agriculturii ecologice

Vor fi acordate subvenții pentru stimularea dezvoltării agriculturii ecologice. Un Proiect de lege care prevede acest lucru a fost examinat, în cadrul ședinței de astăzi, 1 martie, de către membrii Comisiei agricultură și industrie alimentară.

Proiectul privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice prevede că pentru stimularea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice vor fi acordate subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, mărimea și modul de acordare a acestora urmând a fi stabilite de Guvern.

De asemenea, acesta mai conține prevederi menite să asigure dezvoltarea durabilă a producției ecologice, concurența loială și funcționarea adecvată a pieței interne a produselor ecologice.

Documentul mai stipulează produsele și substanțele permise pentru utilizare în producția ecologică, etichetarea și certificarea produselor ecologice, importul și exportul acestora.

Totodată, potrivit documentului, va funcționa un sistem informațional automatizat privind producția ecologică în scopul evidenței și schimbului de date aferente activității în domeniul producției agroalimentare. 

Autorii proiectului mai propun delegarea mai multor competențe Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și prevede armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.

Agenții economici vor beneficia de mai multe facilități în comerțul exterior

Tatiana Caraman
-
0
Agenții economici vor beneficia de mai multe facilități în comerțul exterior

Agenții economici vor beneficia de mai multe facilități în comerțul exterior. Măsurile au intrat în vigoare astăzi, 1 martie, informează Moldpres.

Vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat că inițiativele au fost lansate de Serviciul Vamal și au scopul de a reduce birocrația în timpul trecerii frontierei de stat.  

„Numărul de acte care trebuie prezentate de agentul economic pentru vămuirea mărfurilor a fost redus de la 21 la trei acte. Astfel, va fi solicitată doar: factura, documentele de transport și actele permisive necesare pentru acordarea liberului de vamă. Noile reguli sunt în vigoare începând cu 1 martie curent. În fiecare zi, căutăm oportunități să reducem birocrația”.

Totodată, începând cu 1 martie, a fost exclusă înregistrarea obligatorie repetată a agenților economici la Serviciul Vamal.

„Până în prezent, dacă o companie dorea să exporte, trebuia să se înregistreze repetat la Vamă, chiar dacă statul deținea informația despre această companie. Aceasta era o barieră clară în calea exporturilor și o probabilă cauză a unor monopoluri la export. De astăzi, această procedură nu va mai exista. Sper că simplificările să ajute antreprenorii”, a spus Dumitru Alaiba.

De asemenea, agenții economici din Zonele Economice Libere și Portul Internațional Liber Giurgiulești vor avea posibilitatea să depună declarația vamală în detaliu în format electronic.

Agricultorii, îndemnați să sporească producția de legume pentru a suplini deficitul pe care îl resimte Ucraina

Tatiana Caraman
-
0
Agricultorii, îndemnați să sporească producția de legume pentru a suplini deficitul pe care îl resimte Ucraina

Agricultorii moldoveni, care dispun de terenuri agricole în aria sistemelor de irigare, gestionate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, au fost încurajați să producă legume pentru suplinirea deficitului de legume din Ucraina, cauzat de război, scrie Curentul.

Perspectivele pentru sectorul de producere a legumelor, în contextul situației regionale, au fost discutate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI) din Moldova în cadrul conferinței anuale, organizată pe 28 februarie curent, de Fondul de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (PCRRM).

Sergey Alba, expert ucrainean în domeniul producerii legumelor, a menționat că situația regională complicată, cauzată de războiul din Ucraina, creează condiții de dezvoltare a sectorului legumelor din Moldova.

Regiunile Herson și Nicolaev din Ucraina, unde erau produse preponderent legume, au fost extrem de afectate de consecințele războiului. A fost distrusă în totalitate infrastructura de irigare din Kahovka, din regiunea Herson, iar multe terenuri agricole au devenit neutilizabile din cauza minelor, a explicat expertul.

„Acum fermierii moldoveni au o șansă unică să investească în irigare și tehnologii intensive de producere a legumelor ca tomatele, ceapa, ardeiul dulce pentru a ajuta Ucraina să facă față deficitului de produse agricole. Este o misiune nobilă pe care o pot îndeplini fermierii moldoveni de a compensa deficitul din Ucraina, după ce Moldova și-a deschis brațele și a primit mii de refugiați din Ucraina”, a declarant Sergey Alba.

După invazia Ucrainei de către Rusia, exporturile de legume în stare proaspătă produse în Moldova au crescut considerabil.

Conform platformei de date comerciale statistice internaționale comtradeplus.un.org și autorităților publice din Moldova, în anul 2022, Moldova a exportat peste 10 mii de tone de legume, comparativ cu cca 660 de tone exportate în 2021.

Au fost exportate legume, care anterior Moldova nu le comercializa pe piața din Ucraina, cum ar fi tomatele, ceapa, usturoiul, morcovul etc.

Oxana Arhip, Manager Sustenabilitate și Parteneriate în Sectorul Irigării, proiectul USAID PCRRM, a menționat că accesul la irigare oferit de cele 10 sisteme de irigare, reabilitate cu fondurile Guvernului SUA în cadrul programului Compact, a determinat, în ultimii ani, agricultorii să extindă suprafețele plantate cu legume, pentru care apa este critică.

Astfel, dacă în 2018 în aria a 10 sisteme de irigare erau cultivate legume pe circa 577 de hectare, în 2022 suprafață cu legume s-a extins până la circa 1000 de hectare. Suprafața plantată cu legume poate însă fi extinsă deoarece există oportunități viabile de piață, a precizat reprezentanta proiectului USAID PCRRM.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 35 de AUAI, care gestionează 30 de sisteme de irigare din cele circa 70 existente.

Din sistemele centralizate de irigare gestionate de AUAI 10 au fost reconstruite în totalitate, restul fiind reabilitate parțial.

Totodată, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă în perioada sovietica în Republica Moldova erau irigate circa 300 de mii de hectare, în anul trecut, suprafața irigată a fost de 10 ori mai mică.

VIDEO. Utilizarea feromonilor în combaterea moliilor la măr – sfaturi

Luminita Crivoi
-
2
VIDEO. Utilizarea feromonilor în combaterea moliilor la măr – sfaturi

Cultura mărului pe parcursul vegetației poate fi afectată de diverși dăunători, în ultimii ani, în special, simțindu-se tot mai mult impactul dăunătorilor sugători (cum ar fi tripși, ploșniță), a crescut considerabil nivelul de dăunare și al păduchelui lânos.

Totodată, pentru dăunători cum ar fi viermele mărului a crescut numărul generațiilor – în ultimii ani fiind depistată și a treia generație, iar molia cojii și peliței fructelor și molia orientală la fel și-au intensificat atacul.

Alexandra Braghiș, specialist în protecția plantelor, menționează că, potrivit datelor capcanelor de monitorizare, viermele mărului apare în decada a treia a lunii aprilie (generația de iarnă), la molia cojii și pieliței fructelor iernează larva de vârsta a treia, iar zborul primei generații are loc la începutul lunii iunie, iar la molia orientală zborul fluturelui coincide cu cea a viermelui mărului.

Pentru fiecare dintre acești dăunători trebuie aplicate strategii diferite de combatere, iar utilizarea insecticidelor pentru menținerea sub control poate genera cantități importante de reziduuri, ceea ce afectează calitatea fructelor și cantitatea finală de reziduuri – extrem de importantă în contextul exporturilor de mere.

Astfel, oportună ar fi utilizarea feromonilor, despre care mai multe detalii oferă în videoul realizat de Moldova Fruct cu suportul USAID Moldova.

În livada monitorizată („Darurile Basarabiei”) au fost utilizați difuzori feromonali RAC 3+4 cu ajutorul cărora se combat dăunătorii viermele mărului, molia pieliței fructelor, moliei coacăzului și molia porumbarului, reducând la minim tratamentele cu insecticide, pe o durată de peste 10 ani, iar rezultatele sunt promițătoare.

Feromonii sunt substanțe chimice (analogi hormonilor) care, emise în doză infimă de o insectă în mediul exterior, determină indivizilor din aceeași specie un comportament specific.

Metoda dezorientării sexuale folosite în combaterea dăunătorilor constă în crearea unui nor uniform de feromon cu ajutorul dispersoarelor.

„Masculii urmează piste false care sunt mai concentrate decât dozele emise de femele, pierzând orientarea în spațiu, sunt incapabili să găsească și șă fecundeze femela. Nu are loc împerecherea, femela nu depune ouăle sau depune ouă sterile, iar fructele nu sunt infestate cu dăunători”, menționează Ștefan Marandici, specialist în pomicultură.

RAC 3 combate viermele mărului, iar RAC 4 combate moliile, în special molia pieliței sau molia cojii fructelor.

Dispersorul utilizat este un produs făcut din plastic, din diferite componente, ce permite ca acel produs sau lichid ce conține feromon să fie eliberat constant și pe o durată destul de lungă. Acesta se atârnă ușor de pom.

Dispersoarele cu feromoni se utilizează pe suprafețe mai mari de un hectar, se instalează cu 7 zile înainte de începutul zborului insectei, se utilizează circa 700 de dispersoare per hectar, amplasate în zone umbrite ale coroanei.

V-ar putea plăcea și video-ul Protecția integrată la cultura caisului.

Corteva lansează în Moldova Utrisha N declarat „Cel mai important produs din agricultura mondială”

Luminita Crivoi
-
0
Corteva lansează în Moldova Utrisha N declarat „Cel mai important produs din agricultura mondială”

Corteva Agriscience anunță lansarea în Republica Moldova a produsului menit să devină „Cel mai important din agricultura mondială”, potrivit lui Jean Ionescu – UtrishaTM N – prima bacterie stabilizată și microîncapsulată, care, imediat după aplicare, intră prin stomate și colonizează planta convertind azotul atmosferic în formă amoniacală utilizată de către plantă în procesele biologice.

Evenimentul de lansare oficială a fost organizat la Chișinău pe 24 februarie, iar aproximativ 270 de fermieri din diferite regiuni ale țării au participat la acesta.

 „Tehnologia mondială agricolă începe cu Corteva Agriscience – suntem cei care dau tonul inovației. Din punct de vedere tehnologic, este o experiență unică pe care o lansăm. UtrishaTM ajută planta de cultură să crească capacitatea fotosintetică și să absoarbă, fixeze azotul din atmosferă, aducând până la 70-80 kg azot substanță activă per hectar. Aceasta este exact de ce are nevoie agricultura mondială, este soluția care va cuceri fiecare fermă, care reprezintă viitorul din punctul de vedere al asigurării azotului”, a menționat în cadrul lansării UtrishaTM N în Republica Moldova Jean Ionescu, Country Leader Romania & Moldova.

În 2022, Corteva Agriscience a realizat două mari achiziții pe piața produselor biologice: Stoller Group – leader în agricultura ecologică din SUA și Symborg – o companie de soluții biologice cu sediul în Murcia, Spania.

 „Acestea sunt cele mai importante achiziții din ultimii 10 ani, făcute în scopul asigurării portofoliului cu produse inovative, biologice”, punctează Jean Ionescu.

În cadrul evenimentului, mai multe detalii despre modul de lucru al UtrishaTM a relatat Adrian Ionescu, CMM Insecticide, Fungicide și Biologice.

 „Produsul UtrishaTM N conține o bacterie denumită Metylobacterium symbioticum. Important este să menționăm faptul că UtrishaTM N nu înlocuiește fertilizările de bază cu azot, însă constituie o complementare importantă a nutriției. Bacteria se hrănește cu metanol emis de plantă și se răspândește prin plantă cu ajutorul metaboliților. UtrishaTM N trebuie aplicată în prima parte a zilei, pentru a beneficia de marea majoritate a stomatelor deschise. Aplicarea este recomandată a se face când 50% din plante au acoperit terenul sau au ajuns la jumătate din biomasa normală”, a explicat Adrian Ionescu.

UtrishaTM N a fost testat în mai multe țări pe o varietate mare de culturi, iar rezultatele obținute au fost prezentate în cadrul evenimentului. Pe lângă experiența de utilizare a produsului în țările UE, în cadrul evenimentului, Nicolai Ilnițkii a vorbit despre plusul de recoltă obținut pe câmpurile din Ucraina.

Un alt produs biologic marca Corteva, prezentat în cadrul evenimentului, este KinsidroTM Nutri, care stimulează planta hormonal, favorizând procesele fotosintetice și activarea enzimelor necesare în procesele nutritive.

Fermierii prezenți la eveniment, inclusiv cei certificați ecologic, spun că sunt interesați să testeze UtrishaTM N pe propriile câmpuri, ținând cont de avantajele prezentate. În special, o atenție sporită au atras beneficiile ce țin de:

  • Creșterea potențialului de producție prin aprovizionarea continuă cu azot a plantelor fără a avea pierderi prin levigare sau denitrificare.
  • Formulare uscată, ușor de utilizat, ce poate fi păstrată chiar și 2 ani la temperaturi normale.
  • Sursă de azot biologică, sustenabilă, fără emisii de CO2, fără limitări privind aplicarea și stadiul fenologic al culturilor și fără risc de arsuri ale plantelor de cultură.
  • Oferirea azotului în forma sa cea mai ușor asimilabilă, fără ca plantele să depună efort și energie suplimentară pentru metabolizarea lui.
  • Miscibil cu majoritatea produselor fitosanitare folosite în mod curent, excepție produsele cuprice.

 „Fiind certificat ecologic, avem mai puține opțiuni în ceea ce ține de asigurarea plantelor cu azot, de obicei optând pentru îngrășăminte verzi, culturi fixatoare de azot sau compost. Produsele biologice sunt o soluție în situațiile de stres. În fiecare an testez în fermă diferite produse pe bază de microorganisme, iar UtrishaTM N, fiind o alternativă pentru îngrășămintele chimice, va fi neapărat aplicat în acest an pe loturile de testare”, a menționat Alexei Micu, Micu&Co.

 „Este un produs nou care sper că va reduce din cheltuielile pentru îngrășămintele minerale cu azot, prețurile pentru care au crescut în ultimii doi ani de patru ori. Sperăm că, produsul își va reconfirma eficiența, urmează să-l testăm la porumb, vița de vie și, în funcție de condiții, la rapiță, pentru a ne convinge de acest lucru. Din rezultatele prezentate, reiese că am putea economisi până la 30% din cheltuielile pentru îngrășămintele cu azot”, a specificat Ștefan Țurcanu, Peracos-Prim.

Totodată, în cadrul evenimentului, Andrei Ciocoiu a prezentat portofoliul semințe de porumb și floarea soarelui Corteva pentru 2023, disponibil pe acest link.

Asociațiile Utilizatorilor de apă pentru irigații au fost informate despre oportunitățile de finanțare

Irina Pompuș
-
0
Asociațiile Utilizatorilor de apă pentru irigații au fost informate despre oportunitățile de finanțare

Schimbările climatice și seceta tot mai frecventă din ultimii ani demonstrează că sistemele de irigare sunt esențiale pentru agricultura din Republica Moldova, iar reabilitarea și modernizarea lor va asigura accesul unui număr mai mare de producători agricoli ce vor utiliza apa pentru creșterea unei producții competitive.

În data de 23 februarie, reprezentanții Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) au prezentat Asociațiilor Utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) oportunitățile de finanțare pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rurale în cadrul Proiectului Îmbunătățire a capacităților pentru transformarea zonei rurale.

Prezent la eveniment Vasile Șarban, secretarul de stat al Ministerui Agriculturii, a menționat rolul irigării în dezvoltarea agriculturii adaptate la condțiile climaterice actuale, dar și cel al finanțărilor destinate facilitării accesului echitabil la apă.

„Trebuie să identificăm și să avem foarte bine planificat ce ne dorim, ca să putem valorifica resursele financiare existente în cel mai eficient și sustenabil mod.”

Iurie Ușurelu, directorul UCIP IFAD a expus scopul proiectului, care constă în stimularea creșterii economice rurale pe scară largă și reducerea sărăcia prin investiții complementare. fiind conceput pentru a sprijini investițiile în infrastructura rurală productivă și consolidarea fermierilor mici (până la 10 hectare) și a afacerilor din zona rurală prin promovarea implementării tehnologiilor climatice inteligente.

„Acest proiect include investițiile în infrastructuri publice, cum ar fi schemele de irigare micro. Anterior sau chiar și în prezent alte proiecte mai mari au susținut financiar reabilitarea sistemelor centrale sau construcția lor de la Nistru și Prut. Noi însă venim ca complementari pentru producătorii mici ajutându-i să ajungă cu acea apă până în câmpurile lor.”

Ecaterina Mihalcean, Inginer în Irigare pentru Dezvoltarea Proiectelor de Infrastructura UCIP IFAD a prezentat participanților condițiile de eligibilitate pentru grantul acordat de Proiectul pentru infrastructura de irigare, care este limitat la 300.000 USD per cerere.

Mai multe detalii aflați aici.

„La moment avem deschis un apel de grant pentru infrastructura de irigare. Concursul se desfășoară pe perioada întregului an, iar cererile de finanțare sunt examinate și evaluate la fiecare 3 luni. Beneficiarii eligibili sunt grupurile de producători agricoli din minim 5 membri în asociere cu primăriile sau Apele Moldovei. Valoarea minimă a contribuției trebuie să fie de minim 10 %.”

Astfel, în fiecare trimestru, cererile eligibile care au trecut cu succes etapele de evaluare vor fi selectate pentru finanțare, în baza listei stabilite în ordine descrescătoare după punctajul acumulat, până la alocarea integrală a sumei prevăzute în bugetul anului pentru anul în care urmează să fie implementat proiectul de infrastructură.

În cadrul întâlnirii Alexandru Belschi, specialist în dezvoltarea bussinesului agricol UCIP IFAD, a anunțat despre lansarea în curând a unui nou apel de granturi mici pentru infrastructura de irigare.

„Suportul financiar va fi destinat fermierilor micro și mici, care au în gestiune o suprafață de teren ce nu depășește 10 hectare și va fi oferit pentru procurarea echipamentului de irigare prin picurare și aspersiune. Suma maximă a grantului va constitui 7500 dolari, cu contribuția minimă a beneficiarului de 30 % din valoarea grantului, iar proiectul poate fi atât pre, cât și postinvestițional”, a menționat specialistul.

Suportul în procesul de instruire și identificare a potențialilor beneficiari de granturi pentru infrastructură de irigare rurală și granturilor mici pentru echipamente de irigare va fi asigurat de Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA).

„Începând din luna martie, după aprobarea planului de lucru, vom lansa campania de informare, care va consta din 20 de instruiri și seminare regionale pe întreg teritoriul țării. Vom lucra atât cu asociațiile cât și în particular cu fermierii mici. La etapa preliminară de discuții cei mai interesați s-au arătat fermierii din regiunile unde au fost deja reabilitate sistemele centrale de irigare. Totuși, cea mai mare problemă este sursa de apă și calitatea ei. În unele zone din păcate va fi mai greu de lucrat deoarece calitatea apei este foarte joasă, însă acolo unde este acces la apele Nistrului sau Prutului va fi mai simpu. La moment noi am identificat 35 de asociații de utilizatori de apă pentru irigare, acolo prețul unui cub de apă începe de la 15 lei și ajunge până la 30, ceea ce este foarte mult. Astfel oportunitățile oferite de Programele IFAD ar putea reduce din costurile apei.” a explicat Anatolie Fală, director de dezvoltare al Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală (ACSA).

În același timp s-a menționat că cei care vor aplica la aceste granturi vor participa la o instruire de 3 zile, referitoare la modalitățile de gestionare corectă a apei și aplicarea irigării.

Reprezentanții asociațiilor și-au exprimat părerea despre oportunitățile oferite, dar și despre constrângerile care apar.

„Pentru noi aceste finanțări sunt binevenite, însă în multe cazuri condiția cu numărul de membri și suprafața de maxim 10 ha este un criteriu limitativ pentru unii producătorii agricoli care și-ar dori să aplice și să beneficieze de aceste granturi, a spus Valentin Pantea, președintele Asociației Utilizatorilor de Apă Pentru Irigații „Pădurea Domnească”, din satul Călinești, raionul Fălești.

Potrivit ultimelor date oficiale, în Republica Moldova funcționează doar 38 de stații centralizate de irigare. Suprafața irigată anual fiind de circa 60 de mii de hectare din totalul de două milioane de hectare.

Proiectul Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă și Fondul de Adaptare acordă suport investițiilor în infrastructura de irigare care se axează pe sisteme micro și mici de irigare.

MAIA a organizat prima reuniune interministerială a UE pentru identificarea domeniilor și formelor de cooperare în sectorul agroalimentar

Luminita Crivoi
-
0
MAIA a organizat prima reuniune interministerială a UE pentru identificarea domeniilor și formelor de cooperare în sectorul agroalimentar

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a organizat prima reuniune interministerială a UE – Germania, Franța, România – Republica Moldova, privind identificarea necesităților și a posibilelor domenii și forme de cooperare în sectorul agroalimentar.

MAIA de comun cu Delegația interministerială UE condusă de partea germană desfășoară în perioada 28 februarie – 2 martie curent, o serie de sesiuni de informare privind domeniile prioritare sectoriale și necesitățile stringente de dezvoltare.

O misiune de experți europeni poartă discuții cu reprezentanții MAIA pentru a realiza o analiză asupra domeniilor cheie ale ministerului, inclusiv din perspectiva reformelor asumate de Guvernul Republicii Moldova în sectorul agroalimentar.

„Delegația Uniunii Europene la Chișinău și țările membre ale UE sunt partenerii Republicii Moldova în parcursul nostru european. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat un amplu proces de reforme pe segmentul agroindustrial. Săptămâna trecută, organigrama ministerului a fost suplinită cu noi subdiviziuni necesare bunei funcționări în gestionarea politicilor în domeniul agroalimentar.

Din vara anului trecut, am obținut statutul de țară candidată la UE. În acest context a fost elaborată Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală, aliniată la Politica Agricolă Comună. Totuși, în perioada de preaderare avem nevoie de expertiză și suport tehnic, pentru a identifica dezavantajele și a le transforma în avantaje”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea.

Reprezentanții MAIA au prezentat politicile statului în sectoarele de competență, prioritățile pe termen scurt și mediu, precum și cadrul de reglementare comunitar ce urmează a fi transpus în actele normative naționale.

Experții din cadrul ministerelor UE au menționat că sunt dispuși să ofere asistență într-o manieră strategică pentru a transforma agricultura și sistemele alimentare naționale.

În acest sens, au trecut în revistă programele de cooperare internaționale disponibile, ce vizează consolidarea instituțională, oferirea serviciilor de consultanţă şi asistenţă focalizate pe creșterea competitivității în agricultură și pe stimularea parteneriatelor în activitățile agricole.

Reuniunea interministerială a UE – Germania, Franța, România – Republica Moldova este organizată urmare a vizitei întreprinse în luna ianuarie de către vicepremierul Vladimir Bolea, în cadrul Săptămânii Verzi, desfășurate la Berlin, unde a solicitat suport suplimentar necesar în activitățile de transpunere a acquis-ului UE în legislația țării noastre.

1...379380381...1.997Pagina 380 din 1.997