În vederea realizării prevederilor Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor, cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la propunerea de transmitere din proprietatea orașelor Briceni, Ocnița, Edineț și Dondușeni, a unor terenuri în proprietatea statului.
În orașul Dondușeni urmează să fie construit un depozit de deșeuri și o stație de transfer, transmite știri.md.
Prin urmare, pe suprafața terenurilor de la Edineț, Ocnița și Briceni urmează să fie construite stațiile de transfer a deșeurilor solide, aferente Regiunii de Management a Deșeurilor nr. 8. ce acoperă raioanele Briceni, Ocnița, Edineț și Dondușeni.
Conform Acordului de finanțare, costul general pentru crearea Infrastructurii de Management al Deșeurilor Solide (MDS) este estimat în valoare de 200 mln. Euro din care face parte nemijlocit Zona nr.8.
Investiția este planificată pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, care dispun de Studii de Fezabilitate finalizate și de acorduri de mediu.
Ieri, Academia de Științe a Moldovei a marcat 63 de ani de la înființare și 78 de ani de la fondarea primelor instituții academice din Republica Moldova.
La evenimentul festiv a fost prezent și vicepremierul Vladimir Bolea, care a reiterat angajamentul Guvernului de a sprijini cercetarea științifică ca pilon fundamental al dezvoltării naționale.
Vladimir Bolea subliniat în discursul său importanța integrării cunoștințelor științifice în sectoarele critice ale economiei, precum agricultura, pentru a răspunde eficient provocărilor.
„Este imperios necesar să accelerăm procesul de asimilare a inovațiilor și de implementare a acestora în practicile agricole din Moldova.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este dedicat reformării și fortificării instituțiilor noastre științifice pentru a oferi sprijin agricultorilor noștri”, a afirmat Vladimir Bolea.
Un punct central al discursului a fost anunțarea inițiativelor majore de dezvoltare, precum crearea Institutului Național de Științe Aplicate în Agricultură și Medicină Veterinară.
Aceasta structură va consolida cercetarea aplicată și va facilita transferul tehnologic și de cunoștințe către sectorul agricol.
„Prin colaborarea strânsă cu comunitatea academică și prin inițiativele noastre, sunt convins că vom aduce agricultura moldovenească la un alt nivel de excelență și competitivitate”, a concluzionat Vladimir Bolea.
Măsurile necesare și soluțiile ce vizează protecția mediului – a aerului, apei, solului, florei și faunei, în condițiile unei dezvoltări durabile au fost incluse în Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată de Executiv.
Strategia garantează condiții sigure pentru mediu și viață la nivel național, conform obiectivelor europene de mediu.
Astfel, este urmărită reducerea poluării și a presiunilor asupra climei și mediului legate de producție și consum, în special în domeniile energie, industrie, clădiri și infrastructură, mobilitate, turism, comerț internațional și sistem alimentar.
Un aspect vizează diminuarea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 70% până în 2030, comparativ cu nivelul din anul 1990.
Un rol esențial va avea și educația ecologică, pentru a-i ajuta pe cetățeni să conștientizeze problemele de mediu și să întreprindă acțiuni individuale de protecție a mediului, precum și la nivelul comunităților locale.
La acest capitol, în programele educaționale vor fi integrate teme sau module de educaţie ecologică şi vor fi promovate disciplinele de profil pentru studiu obligatoriu sau opţional în toate instituțiile de învățământ.
Cadrele didactice și formatorii vor beneficia de o pregătire iniţială şi formări ulterioare corespunzătoare.
Pe termen lung, documentul asigură căi de dezvoltare a economiei verzi, oferă noi posibilități pentru utilizarea inovaţiilor tehnologice și obţinerea asistenţei tehnice pentru diminuarea schimbărilor climatice.
Strategia de mediu pentru anii 2024-2030 a fost elaborată de Ministerul Mediului, cu suportul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, susținut de Ambasada Suediei.
Directorul Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovaționale”, Ion Rață, susține că Republica Moldova are potențial pentru a se dezvolta și acesta se regăsește practic în toate domeniile.
Potrivit lui, una dintre direcțiile principale de modernizare a țării este agricultura, transmite ipn.md.
Ion Rață a declarată că, pentru a deveni o țară prosperă, este necesar un efort din partea tuturor cetățenilor.
Țara nu se mai poate întoarce la perioadele în care erau utilizate tehnologii învechite, ci trebuie să se orienteze pe tehnologii inovaționale în toate domeniile.
Directorul Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovaționale” precizează că astăzi în toate magazinele, mai ales cele mari, mai că nu sunt produsele agricole autohtone.
În mare parte, acestea sunt de import. Și aceasta pentru că producătorii agricoli din țară nu reușesc să facă față concurenței, pentru că nu au tehnologii de prelucrare, de împachetare, de etichetare, de reclamă și astfel rămâne în urmă.
Toate acestea se întâmplă în condițiile în care calitatea produselor autohtone este net superioară decât a celor de import.
Ion Rață a precizat că sunt necesare eforturi pentru a depăși situația creată.
„Avem pământ bun, chiar și acele sisteme de irigație se renovează, în pofida faptului că au fost distruse în anii 90.
Agricultura la ziua de astăzi este una dintre direcțiile principale de dezvoltare a Moldovei. Aș vrea să apelez aici și la un element foarte important – inovarea.
Noi avem un șir de participări la concursuri mari internaționale cu produse moldovenești care aduc premii de valoare. Știți cu toții istoria vinului care a fost recunoscut cel mai bun.
La fel, știți despre marele concurs internațional de cosmetică. Fabrica noastră a adus două cele mai înalte premii.
Să nu vă fie de mirare, aceste componente cosmetice sunt din ulei, din unt de cânepă, care până azi nu este legalizată în Moldova”, a mai spus Ion Rață.
Ioan Puiu, de la Asociația Națională a Producătorilor de Cânepă Industrială din România, a declarat că toți cultivatorii de cânepă industrială din România sunt organizați într-o asociație care își propune să promoveze cultivarea și procesarea acestei plante.
În România există condiții climatice foarte bune pentru cultivarea cânepei industriale, condiții care sunt și în Republica Moldova.
În România, cânepa este cultivată pe o suprafață de 1500-3000 de hectare, în funcție de comenzile care vin din parte industriei procesatoare.
„M-aș bucura foarte mult ca și colegii noștri să poată produce cânepă industrială, așa cum produc grâu și porumb. Să aibă aceeași legislație cum are România sau poate chiar mai bună, pentru că acum beneficiați de experiența europeană.
Cred că este un drept al fermierilor să producă și plante care sunt mai speciale și care permit fermierilor să aibă venituri mai consistente”, a mai spus Ioan Puiu.
În altă ordine de idei, doctorul în științe tehnice, conferențiar universitar, Tatiana Capcanari de la Universitatea Tehnică din Moldova, a menționat că principala sa direcție de cercetare este valorificarea compușilor biologic activ din deșeurile agroalimentare locale.
Potrivit ei, Moldova este o țară agricolă ce acumulează anual mii de tone de deșeuri agroalimentare care sunt rezultate din prelucrarea materiilor prime vegetale, dar acestea nu sunt valorificate pe deplin.
„De exemplu, după obținerea uleiului vegetal, un subprodus care este rezultat din extracție a grăsimi, rămâne așa-cunoscutul șrot sau turtă de ulei.
De fapt el are o compoziție chimică complexă și o valoarea nutrițională ridicată.
Scopul cercetărilor constă în îmbunătățirea potențialului de cercetare a alimentelor existente și crearea de noi produse cu valoare biologică crescută”, a mai spus Tatiana Capcanari.
Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a reunit 36 de parteneri din 12 țări în cadrul Programului Transnațional Dunărean pentru a valorifica rolul femeilor în afaceri și a promova economia circulară.
Participanții prezintă modele de bune practici și soluții pentru consolidarea capacităților digitale și industriale, sprijinind astfel tranziția durabilă a economiei.
De asemenea, agenda evenimentului include prezentări detaliate ale specialiștilor Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului cu privire la impactul programelor de dezvoltare antreprenorială.
Totodată, sunt evidențiate oportunitățile de dezvoltare pentru femeile antreprenoare prin Programul de Susținere a Antreprenoriatului Feminin, precum și perspectivele de integrare a acestora în economia circulară.
În debutul evenimentului, Vadim Codreanu, directorul ODA, a subliniat importanța contribuției Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului la dezvoltarea durabilă și circulară a economiei.
„Economia circulară este o necesitate esențială pentru un viitor sustenabil, un viitor în care punem pe primul loc reziliența, inovația și gestionarea responsabilă a resurselor planetei noastre.
În contextul actual, unde cerința pentru practici sustenabile este mai stringentă ca niciodată, economia circulară se impune ca un far de speranță și inovație.
Ne angajăm ferm să sprijinim aceste principii și îndemnăm antreprenorii să adopte aceste practici în activitatea lor,” a declarat Vadim Codreanu.
„În multe regiuni din Republica Moldova, antreprenoarele se confruntă cu anumite provocări în accesarea resurselor și oportunităților de afaceri.
Un astfel de program oferă suport specific și resurse necesare pentru a le ajuta să le depășească,” a adăugat Silvia Cangea-Digolean, manager de proiect ODA.
Proiectul WE Circular, gestionat de ODA, a demarat în ianuarie 2024 și se va implementa până în vara anului 2026.
Acesta include organizarea de evenimente educaționale și întâlniri transnaționale cu părțile interesate.
Activitățile oferă platforme valoroase pentru schimbul de bune practici și dezvoltarea competențelor necesare tranziției către o economie circulară.
Mana castraveților este o boală produsă de Pseudoperonospora cubensis ce poate infecta toate cucurbitaceele, dar este cea mai destructivă la castraveți și pepenele galben.
Plantele se pot infecta în toate fazele de dezvoltare, însă pe frunzele tinere simptomele sunt rar întâlnite.
Mana castraveților este una dintre cele mai distructive boli foliare la castraveți.
Se poate răspândi prin aer, apa de irigare și prin uneltele și mâinile oamenilor, iar an de la an ciuperca se transmite prin oospori.
Agentul patogen este un parazit obligatoriu care are nevoie de plante vii de cucurbitace pentru a crește și a supraviețui.
Se dezvoltă în condiții umede sau foarte umede.
Preferă condiții de temperatură mai scăzute (optime 15C), dar orele cu temperaturi mai mici din timpul nopții îi sunt suficiente pentru dezvoltare.
Pe partea superioară a frunzelor se formează pete galbene până la verde pal, iar pe partea inferioară apare un puf gri catifelat.
Pătarea unghiulară produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. Lachrymans este frecvent confundată mana castraveților.
Cum deosebim mana castraveților de alte probleme ale cucurbitaceelor:
Pe suprafața superioară a frunzelor se formează pete de la verde pal la galben, care ulterior devin maro.
Petele de pe frunze sunt unghiulare și sunt delimitate de nervurile frunzei. Acest lucru este cel mai distinct la castraveți.
Pe partea inferioară a frunzei se formează un puf gri-purpurie în condiții de umiditate ridicată.
În condiții umede sau foarte umede, boala se dezvoltă rapid.
Petele de pe frunze se unesc și frunzele întregi devin maro, părând ca și cum ar fi fost afectate de îngheț.
La pepeni verzi, o răsucire exagerată în sus a frunzelor este frecventă.
Cum să gestionați mana castraveților în grădina de acasă:
Evitați udările pe frunze.
Utilizați măsuri de igienă: îndepărtați resturile de cultură și evitați stropirea cu apă.
Utilizați varietăți rezistente, dacă este o problemă frecvent întâlnită.
Folosiți spalierul pentru a îmbunătăți circulația aerului.
Îndepărtați plantele cu simptome de boală.
Dintre produsele biologice, potrivit studiilor produse pe bază de uleiuri de ricin și de cuișoare, Trichoderma harzianum,Pseudomonas aureofaciens BS1393, Bacillus subtilus și Bacillus pumilus au redus semnificativ severitatea manei castraveților.
Respectați asolamentul (e recomandată o pauză de 3-4 ani).
Reducerea la minimum a perioadelor de umezeală a frunzelor poate scădea incidența și gravitatea. Utilizați irigarea prin picurare și spațierea largă a rândurilor pentru a usca frunzele și a încuraja o bună circulație a aerului în jurul plantelor. Evitați irigarea prin aspersiune.
Folosiți irigarea prin picurare și o distanță mare între rânduri pentru a usca frunzele și pentru a încuraja o bună circulație a aerului în jurul plantelor.
Folosiți spaliere pentru a îmbunătăți circulația aerului.
în teren protejat, mențineți un microclimat optim, evitând umiditatea excesivă.
Tratamentele cu produse ce conțin cupru asigură un control bun al manei (Alcupral 1,5-2,0 kg/ha). În plus, produse pe bază de captan (Merpan 0,15 % (1,5 kg/ha în 1000 l apă), metiram, fosetilde aluminiu și altele sunt eficiente.
Ploile din ultima perioadă au creat condiții prielnice pentru dezvoltarea bolilor fungice la culturi, inclusiv la floarea-soarelui. Pentru a evita pierderile de recoltă produse de acestea, este importantă alegerea produselor ce ar asigura eficiență sporită pe o perioadă lungă de timp.
Pentru SRL „Agro-Papuros”, un astfel de produs, eficiența căruia a fost confirmată în timp, s-a dovedit a fi fungicidul Amistar® Gold.
„70% din suprafețele cultivate cu floarea-soarelui sunt cu hibrizii Syngenta. Respectiv, pe aceste suprafețe aplicăm și produsele companiei pentru o eficiență maximă, dar și o estimare exactă a imactului acestei sinergii.
Amistar® Gold asigură combaterea putregaiului alb, a fomozei și a fomopsisului din floarea-soarelui. Acesta are două substanțe active, azoxistrobin și difenoconazol, respectiv este o soluție sistemică atât cu efect preventiv cât și curativ, asigurând plante sănătoase și verzi pe o perioadă mai lungă de timp”, menționează Valerian Pîrău, agronom-șef. SRL „Agro–Papuros”.
Totodată, în cadrul SRL „Agro-Papuros” aproximativ 50% din suprafețele cultivate cu rapiță sunt la fel hibrizi de la Syngenta. Pentru aceștia, controlul bolilor cum ar fi putregaiul alb și fomoza a fost realizat la fel aplicând Amistar® Gold.
„Utilizăm fungicidul Amistar® Gold la floarea-soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr și suntem mulțumiți de rezultatele pe care le oferă. Recomandăm cel puțin testarea acestui produs de către toți fermierii”, adaugă Valerian Pîrău.
La floarea soarelui, Amistar® Goldpoate fi aplicat de la stadiul de 10 frunze până la apariția florilor ligulate vizibile între bractei cu buton floral închis.
La sfecla de zahăr, Amistar® Gold este utilizat pentru controlul bolilor ca cercosporioza (Cercospora beticola), rugina (Uromyces betae), făinarea (Erysiphe betae) și ramularia (Ramularia beticola).
Poate fi aplicat de la stadiul în care 90% acoperire a solului cu frunze şi până la stadiul de rădăcină complet dezvoltată.
Se recomandă aplicarea a maxim 2 tratamente la un interval de 21 zile.
Republica Moldova a exportat peste 3 522 000 de butași de trandafir în perioada 2022-2024.
Principalele țări de export sunt Ucraina, Belarus, Letonia, Turcia, Polonia, România, Uzbekistan. Datele au fost prezentate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), transmite MOLDPRES.
Agricultorii din satul Dobrogea Veche, raionul Sângerei, sunt unii dintre cei mai activi producători de puieți de trandafir din țara noastră.
Operatorii economici din localitate au reușit, în ultimii trei ani, să exporte o cantitate de peste 570 de mii de butași. Doar în primele luni ale anului 2024, din regiune s-au exportat aproximativ 163 de mii de puieți.
„Accesul pe piețe noi reprezintă o oportunitate semnificativă inclusiv pentru producătorii de puieți de trandafir. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a obținut în 2022 dreptul Republicii Moldova de a exporta puieți de trandafir și in Uzbekistan”, a precizat instituția.
Republica Moldova a obținut în anul 2022 dreptul de a exporta pe piața Uniunii Europene material săditor de nuc și măr, iar în 2024 – material săditor din genul Prunus L. (prun, vișin, cireș).
În perioada 2-7 iunie curent, un grup format din 10 fermieri moldoveni au avut posibilitatea să viziteze mai mulți fermieri din Austria și Germania, dar și Camerele agricole din care fac parte, inclusiv să se informeze despre avantajele și obligațiile pe care le au membrii acestor instituții.
Reveniți acasă, agricultorii au împărtășit despre experiența pe care au avut-o și impresiile cu care au rămas după interacțiunea cu fermierii de acolo, cât de necesare sunt Camerele agricole pentru țara noastră și dacă sunt pregătiți pentru implementarea unui astfel de mecanism de asociere.
Dumitru Orescu, fermier din raionul Criuleni, a specificat pentru Agrobiznes că, a rămas impresionat de ceea ce a văzut în Germania, acolo unde de mai bine de 100 de ani funcționează Camerele agricole.
„Consider că este o structură destul de necesară pentru producătorii din Republica Moldova, deoarece avem un pământ foarte bun, avem producători dedicați, urmează să aplicăm legile care trebuie aprobate și adaptate conform situației din țara noastră. Camerele agricole vin să ușureze foarte mult munca fermierilor, asigurându-le suport sub formă de ghidare, oferindu-le instrucțiuni clare despre întreg procesul tehnologic.
Fermierii care sunt membri ai Camerelor agricole primesc subvenții, dar și finanțări din fondurile distribuite de UE. Totodată, membrii au dreptul de vot și participă la toate procesele care au loc în Camerele agricole, inclusiv alegerea conducerii. Producătorii din Germania și Austria își asigură culturile și recolta și aceasta, la fel, se face prin intermediul Camerelor agricole. Dacă nu ești membru, nu poți beneficia de niciun suport din partea statului”.
Producătorul a mai adăugat că, Camerele agricole oferă instruiri pentru cei care vor să devină agricultori și nu poți deține o afacere în domeniul agricol, dacă nu urmezi programul de studiu din cadrul Camerelor agricole.
„Specialiștii care activează în cadrul acestor Camere sunt calificați, foarte bine pregătiți, competenți. Am văzut exemplul unei familii din două persoane, membri ai Camerei agricole, care au în gestiune 280 de vaci și ferma lor este digitalizată, toate procesele sunt realizate prin intermediul unui calculator. Membrii camerelor agricole sunt atât producătorii mici, care au în gestiune de la un ha, cât și producătorii mari și ei au aceleași drepturi, indiferent de suprafața pe care o gestionează.
În cazul în care un producător este afectat de calamități naturale, Camerele agricole sunt cele care le oferă suport, doar că fiecare trebuie să achite cotizația. În plus, Camerele agricole sunt cele care studiază activitatea fiecărui membru și tot ele elaborează recomandări pentru anul următor, inclusiv ce semințe să se folosească, ce îngrășăminte, erbicide, unde se va vinde marfa, care va fi prețul. Din componența Camerelor agricole fac parte și Asociațiile de profil”.
Dumitru Orescu susține că din păcate, fermierii de la noi încă nu sunt pregătiți pentru un astfel de sistem, dar trebuie să se facă primii pași, oricât de complicat nu ar fi, este o necesitate fără de care nu vom avea progrese.
„Am o rezervă față de faptul dacă vom avea specialiști care să activeze în aceste Camere agricole, față de clasa politică, care nu ar trebui să se implice în activitatea Camerelor, desigur ar trebui să conlucreze, colaboreze, dar să nu se implice. La noi, însă, fermierii încă nu au această cultură, de a se susține, aprecia și ajuta unul pe altul. Activez de circa 32 de ani în agricultură și consider că, dacă la noi activau Camerele agricole am fi avut parte de o dezvoltare a sectorului. Fermierii trebuie să se ocupe doar de creșterea producției, celelalte componente ar trebui să fie realizate de alte persoane, cum ar fi comercializarea, alegerea hibrizilor, elaborarea schemelor de protecție, cercetare”.
Ion Balan, fermier din raionul Cantemir, a menționat că, Camerele agricole din Germania și Austria sunt cu adevărat un succes și o realizare foarte mare pentru agricultori.
„Membrii Camerelor agricole au un sprijin extraordinar din partea instituțiilor de cercetare care conlucrează foarte bine și cu Centrele de informare a agricultorilor. Toată această conlucrare inclusiv cu susținerea masivă din partea Camerelor îi favorizează foarte mult pe agricultori, astfel ca ei să activeze fără pierderi. Una dintre atribuțiile de bază a Camerelor agricole din Austria și Germania este pregătirea dosarele pentru subvenții. În Germania, Agenția de plăți a subvențiilor este parte a Camerelor agricole. Un alt avantaj este și faptul că niciun proiect de lege în domeniul agricol nu se aprobă fără avizul Camerelor agricole.
Părerea mea este că, noi suntem foarte departe de organizarea acestor Camere agricole deoarece, în primul rând, nu știu dacă noi avem atât de mulți agricultori profesioniști care să se implice în administrarea Camerelor. De exemplu, o Cameră agricolă din Austria are peste 400 de angajați, pe lângă voluntari, alte persoane care prestează doar servicii pentru fermieri. În plus, dorința agricultorilor de a deveni membri ai Camerelor agricole, chiar dacă legea, care urmează să fie aprobată, prevede obligația fiecărui fermier să fie membru. Mă gândesc că mulți producători nu vor dori, în primul rând, din cauza că vor trebui să achite cotizația de membru. Și aici menționez că, sărăcia agricultorilor din ultimii trei ani este extrem de mare. Crearea Camerelor agricole cu siguranță va aduce rezultate, doar că va fi nevoie de timp. Totodată, fără instituții de cercetare, care să cunoască tot ce ține de soiuri, fertilizanți, material săditor, inputuri nu putem progresa. Sunt de părerea că, cu toate greutățile care ne așteaptă, trebuie să începem acest proces. Este un mecanism care poate da rezultate și la noi, doar că este nevoie de timp. Trebuie să fie organizate foarte multe discuții cu agricultorii ca ei să înțeleagă ce este și cum funcționează acest mecanism. Dacă se va lucra cu fiecare raion în parte, cu grupuri de agricultori, prin intermediul Asociațiilor, putem începe procesul de implementare a Camerelor agricole”.
Tudor Sîrbu, fermier din raionul Dondușeni, a spus că orice început este complicat, iar ceea ce au văzut în cadrul vizitei de studiu i-a impresionat foarte mult.
„Camerele agricole pregătesc specialiști pentru domeniul agricol începând cu clasa a VIII, astfel că sectorul beneficiază de specialiști calificați în zootehnie, protecția plantelor, ș.a. Mi-a plăcut foarte mult că statul învață copii să iubească agricultura, munca. Tot ce se produce în sectorul agricol este controlat de Camera agricolă, pornind de la subvenții, ce se seamănă, cum se prelucrează, ce recolte se vor obține, care hibrizi sunt cei mai buni. Cei care nu sunt membri ai Camerelor nu pot beneficia de subvenții, plăți la ha și alte fonduri care se distribuie către sectorul agricol.
Consider că trebuie să facem primii pași spre acest sistem de lucru, desigur că nu vom putea realiza toate condițiile pe care le au fermierii din Austria și Germania, dar trebuie să acceptăm acest mecanism. Ar fi cazul să fie consultat și discutat acest proiect, astfel ca fiecare agricultor să înțeleagă care sunt perspectivele, beneficiile și să contribuie la realizare. Pentru a putea beneficia inclusiv de banii care vor fi oferiți țării noastre în procesul de preaderare la UE, trebuie să adoptăm un asemenea mecanism, în caz contrar vom eșua”.
Andrei Dînga, fermier din Ștefan Vodă, a subliniat că, cel mai mult i-a plăcut modelul Camerelor agricole din Austria.
„În procesul de preaderare la UE, cred că Camerele agricole ar fi un instrument necesar, pentru ca să putem beneficia de proiectele pentru fermieri. Avem nevoie de expertiză pentru a aplica la aceste proiecte. Camera agricolă ar fi instituția care ar putea să susțină fermierii mici, mijlocii și mari. Dacă fermieri mari își pot permite un expert pe care să-l achite, atunci un fermier mic și mijlociu nu are această posibilitate.
Totodată, Camerele agricole pe care le-am vizitat sunt susținute în totalitate de cotizațiile obligatorii pe care le achită membrii. Nu știu dacă la noi va fi posibilă o astfel de schemă, deoarece o parte din fermierii de la noi nu achită nici cotizațiile la Asociațiile de profil, nu știu dacă vor achita la Camerele agricole. Cu toate acestea, cred că trebuie să adaptăm acest concept la necesitățile și situația din țara noastră. Pentru mine a rămas neclar cum vom proteja Asociațiile de profil, care lobeaza interesele fermierilor pe diferite domenii? Ne dorim ca în paralel cu Camerele agricole să funcționeze și Asociațiile de profil, care sunt funcționale și au rezultate foarte bine. De exemplu, în Austria, președinții Asociațiilor de profil sunt achitați de către Camerele agricole pentru activitatea pe care o fac.
Nu știu cât de greu sau ușor o să fie să obligăm fermierii să achite cotizația, dar trebuie să constituim aceste Camere în contextul pe care îl avem local. Este important ca să realizăm fiecare pas foarte atent, nu trebuie să ne grăbim ca să nu facem greșeli. Mă gândeam că poate la început, Camerele să fie create din banii din fondurile de preaderare. Am văzut în Camerele de acolo specialiști foarte buni, puternici pe fiecare dimensiune, domeniu, care oferă servicii de consultanță pentru fermieri. La noi, cred că va fi destul de complicat să creăm multe Camere, pentru că nu avem specialiști. Ar și oportun poate să fie organizate cel mult patru Camere pe regiuni – Sud, Sud-Est, Centru și Nord, ca să putem angaja specialiști foarte buni. Camerele agricole pe care le-am vizitat se ocupă inclusiv cu crearea loturilor demo, verifică care sunt cele mai bune tehnologii pentru diferite zone, care sunt cei mai buni hibrizi. Camerele oferă atât servicii de consultanță, cât și se ocupă de cercetare zonală. Este un mecanism complex, care a fost dezvoltat pe parcursul a mai bine de o sută de ani.
Noi suntem la început de drum, dar dacă să creăm aceste Camere agricole atunci trebuie să o facem bine de la început, să facem un pas bine gândit. Din cadrul Asociațiilor de profil am putea selecta anumite persoane, care vor presta servicii de consultanță. Tot aici vreau să adaug că, ar fi foarte bine să se elaboreze un mecanism legal care să stabilească clar independența Camerelor agricole de finanțarea de la Guvern, să nu poată Guvernul să influențeze deciziile Camerelor, care vor deveni în timp o putere foarte mare”.
