Gala Businessului Moldovenesc: Peste 150 de companii premiate

0

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) are plăcerea de a anunța desfășurarea „Gala Businessului Moldovenesc”, ediția XXI, un eveniment de prestigiu care  onorează și celebrează realizările remarcabile ale companiilor din Republica Moldova. Agrobiznes a fost partener media al evenimentului.

Ca și anii precedenți, Gala Businessului Moldovenesc a reunit lideri ai comunității de afaceri, oficialități de rang înalt și parteneri strategici.

Evenimentul a inclus ceremonia de premiere a câștigătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” organizată în colaborare cu Agenția de Stat  pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) și „Premiul pentru realizări în  domeniul calității” pentru anul 2023

La ceremonia de deschidere a „Galei Businessului Moldovenesc”, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a inaugurat evenimentul cu un mesaj de salut și recunoștință adresat partenerilor și participanților. 

„Întreaga echipă camerală mulțumește tuturor participanților pentru loialitate și colaborare. Cele  peste 1800 de mărci înscrise în cei 20 de ani de desfășurare a concursurilor, demonstrează  perseverența și dorința de a promova excelenta în afaceri.

Deschidem acest eveniment pentru a vă  introduce în lumea învingătorilor celei de-a XXI-a ediții a concursului „Marca comercială a anului  2023” și a câștigătorilor celei de-a X-a ediții a concursului „Premiul pentru realizări în domeniul  calității 2023”.

Aceste concursuri au evidențiat cele mai competitive mărci autohtone și au  recunoscut întreprinderile care au excelat în furnizarea de servicii și produse de înaltă calitate.

Să ne unim eforturile în sprijinul acestor companii remarcabile și să le susținem în continuare pentru  a contribui la dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova”, a declarat Sergiu HAREA. 

Președintele instituției camerale a menționat că anul 2023 a adus provocări, iar multe companii s au adaptat schimbărilor socio-economice globale, continuând tradiția de participare la concursuri. 

Acest eveniment prezintă nu doar companii cu cifre impresionante de afaceri, dar aduce în prim plan afaceri inovative, companii conduse de femei puternice, întreprinderi care promovează activ politicile care susțin familia la locul de muncă, întreprinderi sociale, cei care au demonstrat un  angajament deosebit în promovarea integrității și eticii în afaceri, antreprenori care contribuie la protejarea mediului, demonstrează creativitate și un potențial extraordinar în domeniile lor de activitate. 

Suntem mândri să evidențiem și să apreciem contribuțiile companiilor conduse de femei puternice,  dedicate problemelor sociale și nevoilor comunității.

De asemenea, recunoaștem eforturile  întreprinderilor în implementarea practicilor de responsabilitate socială , crearea unui mediu de lucru prietenos pentru familii și dezvoltarea unor afaceri transparente conform standardelor de integritate în sectorul privat”, a subliniat Sergiu Harea.

Participanții la aceste concursuri reprezintă pilonii de bază ai economiei Republicii Moldova, generând  dezvoltare și promovând excelența în afaceri.

Eforturile și munca lor depuse pe parcursul anilor de  activitate au culminat în rezultate excepționale, reflectându-se în recunoașterea primită în cadrul  evenimentului. 

În debutul evenimentului, cu un mesaj de apreciere și susținere, a venit Dorin Recean, Prim ministrul al Republicii Moldova, menționând că, în prezent, în pofida crizelor, antreprenorii au noi  oportunități de dezvoltare și au investit în economia națională, creând locuri de muncă și bunăstare în țara noastră.

Premierul a remarcat că integrarea europeană înseamnă și mai multe beneficii pentru oamenii de afaceri, o economie predictibilă, prosperă și standarde de viață mai ridicate pentru cetățeni.  

„Optimismul economic revine, iar noi avem o oportunitate pe care nu am mai avut-o vreodată – să  fim competitivi pe cea mai mare și bogată piață din lume.

Aderarea la Uniunea Europeană  înseamnă o viață mai bună pentru cetățenii noștri și un mediu de afaceri competitiv, care să ofere  oportunități pentru investiții mari”, a declarat premierul Republicii Moldova. 

Gala are ca scop recunoașterea și promovarea excelenței în afaceri, încurajând companiile să atingă  standarde înalte de calitate și să își consolideze brandurile pe piața internă și internațională.

Prin aceste premii, CCI a RM susține și stimulează întreprinderile să adopte practici inovatoare și sustenabile. 

Fiind la cea de-a XXI-a ediție, concursul „Marca comercială a anului” este unul dintre cele mai  eficiente instrumente de promovare a mărcilor comerciale pe piața internă și externă.

Rezultatele concursului permit evidențierea liderilor și stabilirea dinamicii comportamentului consumatorilor pe piața autohtonă. 

Pentru premiul mare – „Mercuriul de Aur”, mărcile comerciale s-au înregistrat în concurs la una sau mai multe nominalizări din cele ce urmează, conform criteriilor de profesionalism: 

  • Nominalizarea „INTER”;
  • Nominalizarea „LIDERUL ANULUI”;
  • Nominalizarea închisă  „REPUTAŢIE ŞI ÎNCREDERE”;
  • Nominalizarea „EXPORT”;
  • Nominalizarea „REBRANDING”; 
  • Nominalizarea „IMM-UL FAVORIT AL ANULUI”;
  • Nominalizarea „DEBUTUL ANULUI”; 
  • Nominalizarea „MARCA COMERCIALĂ RESPONSABILĂ SOCIAL”;
  • Nominalizarea „FEMEIA ÎN AFACERI”;
  • Nominalizarea „ECONOMIA VERDE”;
  • Nominalizarea „BUSINESS ON-LINE”; 
  • Nominalizarea „AFACERI DE FAMILIE”;
  • Nominalizarea „LOCURI DE MUNCĂ PRIETENOASE FAMILIEI”;
  • Nominalizarea „IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE INTEGRITATE ÎN  SECTORUL PRIVAT”.

Ediția anului trecut a Concursului „Marca comercială a anului” a înregistrat 110 mărci participante dintre care 106 au fost premiate.

Pe parcursul celor 20 de ediții la concurs au fost înregistrate peste 1800 de mărci. 

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității bunurilor și serviciilor” este la cea de a  X-a ediție.

Scopul acestuia este de a evidenția companiile care au implementat cu succes managementul calității și de a promova abordările moderne ale calității.

Premiile concursului oferă  Laureaților și Diplomaților imaginea unui lider, reputația unei organizații fiabile care prestează servicii  competitive și de înaltă calitate.

La ediția din 2023, la concurs am avut un număr de 41 de participanți, dintre care 36 au fost desemnați Laureați, apreciați cu premiul mare Zeița Calității, iar 5 au fost desemnați cu diplome. În total, pe parcursul celor 10 ediții, au participat 500 de companii. 

Ediția din acest an a premiat peste 150 de întreprinderi. Printre nominalizați se numără companii de top din diverse sectoare economice, care au demonstrat performanțe deosebite în domeniul lor de activitate. 

Atenționare MAIA: Ambrozia – periculoasă pentru culturile agricole şi sănătatea oamenilor

0

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare atrage atenția populației rurale și urbane, autorităților publice locale, organizațiilor și antreprenorilor individuali cu terenuri, gospodăriilor țărănești, locuitorilor din sectorul privat și companiilor de administrare a clădirilor de apartamente asupra necesității implementării în timp util a măsurilor de distrugere a ambroziei.

Ambrosia artemisiifolia este o buruiană anuală invazivă, caracterizată prin vigoare robustă, adaptabilitate superioară, randamente mari de semințe și dispersie rapidă.

În ultimii 200 de ani, ambrozia s-a răspândit în 80 de țări. Ambrozia este una dintre cele mai dăunătoare buruieni și cei mai periculoși alergeni din lumea plantelor.

Daunele economice cauzate de ambrozie în zonele în care este răspândită sunt foarte mari.

Prin dezvoltarea unei mase puternice deasupra solului și a unui sistem radicular extensiv, inhibă foarte mult plantele cultivate, consumând multă apă pentru a forma o unitate de substanță uscată (în medie de 2 ori mai mult decât cerealele), ceea ce duce la uscarea solului.

Ambrozia răsare în aprilie, la o temperatură a solului de 8-10ºС. Înflorirea are loc de la sfârșitul lunii iulie până în octombrie, semințele se coc în septembrie-octombrie.

Studii au demonstrat că densitatea de semințe de A. artemisiifolia reținute în sol este extrem de mare.

Randamentul per plantă poate ajunge până la 62.000 de semințe, iar numărul de plante per unitatea de suprafață este de 300–690 de plante/m².

Nu doar semințele coapte au germinare, ci și semințele în stadii de coacere ceară și lăptoasă.

Semințele cad cu ușurință la sol și sunt transportate de curenții de apă și de vânt, de animale și de oameni.

Polenul de ambrozie poate fi transportat de vânt la zeci de kilometri, pe distanțe lungi, ridicându-se la o înălțime de până la 5000 de metri.

Durata de conservare a semințelor în sol este de până la 40 de ani sau mai mult.

În perioada de înflorire, ambrozia este cunoscută ca cel mai puternic dușman al sănătății umane, provocând focare de astm bronșic și febra fânului ambroziei.

Cele mai mici boabe de polen, care se încadrează pe mucoasa bronșică, provoacă alergii severe sub formă de bronșită, secreții nazale, febră și alte afecțiuni.

După doar 2-3 săptămâni de „comunicare” cu ambrozia, există o probabilitate mare de a dezvolta astm sever.

Semnele sunt aceleași ca la orice altă alergie: ochi lăcrimați, nas care curge, strănut, erupții cutanate etc. O astfel de alergie dobândită este foarte greu de tratat.

Măsurile de combatere a ambroziei trebuie efectuate în timp util, pentru a preveni înflorirea și coacerea în masă a acesteia.

Măsurile de eradicare trebuie luate imediat și metodic: plantele de ambrozie vor fi tăiate, smulse, distruse și eliminate din zonă.

Este de menționat că ambrozia este, de asemenea, rezistentă la unele erbicide, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru măsurile eficiente de prevenire și control.

Lupta împotriva ambroziei și a altor buruieni este parte integrantă a măsurilor de utilizare rațională a terenului. Cu cât sezonul de creștere al buruienilor este mai lung, cu atât este mai dificil și mai costisitor din punct de vedere economic.

Este necesar să luptăm înainte de a începe înflorirea! Cea mai eficientă metodă de control în prezent este îndepărtarea acesteia de la rădăcini.

Ambrozia este atât de adaptată la diverse condiții încât este suficient ca buruiana să apară undeva în cantitate de 2-3 bucăți, ca după câțiva ani să devină o problemă agravată.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare optează pentru conștientizarea populației despre necesitatea distrugerii ambroziei și acționează prin realizarea prevederilor Planului de acțiuni privind combaterea și prevenirea răspândirii buruienii ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) pentru anii 2019-2024, conform HG nr. 967/2018.

În acest sens, au fost editate 20.000 de pliante și postere, care conțin informațiile necesare ce trebuie să le dețină fiecare cetățean responsabil pentru a stopa răspândirea ambroziei.

Distribuirea materialelor informative se face prin intermediul subdiviziunilor responsabile de domeniul agriculturii din cadrul Consiliilor raionale.

Important: Pentru neaplicarea măsurilor de combatere a buruienilor, Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008 prevede sancțiuni contravenționale conform art. 189 atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice.

IGSU: Ploile torențiale cu grindină au afectat culturi agricole, livezi și bunuri materiale

0

Ploile torențiale cu grindină înregistrate în perioada 30 mai – 4 iunie au afectat mai multe culturi agricole, livezi și bunuri materiale.

Prejudicii au fost raportate în raioanele Briceni, Nisporeni, Anenii Noi, Ungheni, Strășeni, precum și în UTA Găgăuzia, informează MOLDPRES.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), precipitațiile abundente au distrus circa 14 ha de livezi în satul Mărcăuți, raionul Briceni și 11 ha viță-de-vie în localitatea Frăsinești, raionul Ungheni.

Totodată, intemperia a cauzat prejudicii considerabile și în localitatea Cioc-Maidan, UTA Găgăuzia. Astfel, grindina a distrus circa 200 ha de culturi de grâu, 50 ha livezi, 100 ha de floarea soarelui, 190 ha orz, dar și 82 ha de mazăre.

Totodată, pagube au fost înregistrate și în centrul țării, unde intemperia a afectat circa 10 ha de livezi, 13 ha de floarea-soarelui și 3 ha de bostănării în raionul Strășeni, dar și circa 12 ha de livezi în satul Ghelăuza din același raion.

În satul Cobusca Nouă, raionul Anenii Noi, ploile torențiale cu grindină au afectate circa 73 ha de culturi de porumb.

De asemenea, ploile abundente și grindina au adus prejudicii materiale și în raionul Nisporeni, localitatea Grozești, fiind deteriorate acoperișurile a circa 250 case de locuit.

Comisiile pentru situații excepționale raionale urmează să estimeze suma prejudiciilor materiale. 

Un grup de fermieri din Moldova, în vizită la Viena, Austria

1

Fermierii moldoveni au început ziua în Viena, Austria. Încă de la primele ore ale dimineții, echipa MAIA a fost primită la Ministerul Federal al Agriculturii, Pădurilor, Regiunilor și Gospodăririi Apelor.

Delegația condusă de secretarul general Gherciu Sergiu are o ședință cu reprezentanții ministerului.

În cadrul întâlnirii, are loc o prezentare generală a sectorului agricol din Austria, oferind o perspectivă asupra practicilor agricole de succes și a modului în care acestea sunt susținute de autorități.

De asemenea se discută despre Sistemul de Cunoștințe și Inovare în Agricultură (AKIS) din Austria, fiind explicată structura și funcționarea acestuia.

Colegii din Austria oferă informații despre conexiunea strânsă dintre Camerele Agricole și Sistemul de Cunoștințe și Inovație în Agricultură (AKIS).

Sergiu Gherciu a menționat că, în vizita sa anterioară în Austria, a fost impresionat de acest model integrat.

De data aceasta, împreună cu o echipă mai mare, a venit pentru a afla mai multe despre modul în care Camerele Agricole contribuie la dezvoltarea și modernizarea sectorului agricol.

„Prin adoptarea unor practici similare, ne propunem să impulsionăm dezvoltarea sectorului agricol în Republica Moldova, promovând utilizarea eficientă a resurselor și îmbunătățirea competitivității fermierilor noștri”, a comunicat oficialul.

Vizita este organizata cu suportul proiectului Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură – APD Moldova și al proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Republica Moldova finanțat de USAID Moldova.

Noi reguli pentru etichetarea produselor ecologice în Republica Moldova

0

Guvernul a modificat în ședința de miercuri, 5 iunie, regulile pentru eticheta „eco” și modul în care aceasta va fi utilizată.

Una din cele mai importante schimbări este că nu orice producător va putea aplica eticheta „eco” pe produs, ci doar agenții economici care vor avea un contract semnat cu un organism de certificare în domeniul etichetării ecologice, transmite europalibera.org.

Astfel, autoritățile s-ar asigura că produsele sau serviciile sunt „cu adevărat” ecologice și că acestea vor fi monitorizate continuu ca să corespundă etichetei.

Modificările ar avea menirea să asigure promovarea produselor și serviciilor ecologice, concurența loială, să prevină utilizarea frauduloasă a etichetelor ecologice și să protejeze interesele consumatorilor, a declarat ministrul Sergiu Lazarencu, la ședința Guvernului.

Sistemul de etichetare ecologică este unul voluntar. Un produs ecologic exclude utilizarea produselor chimice și protejează mediul înconjurător.

Noul simbol al etichetei ecologice include logotipul „ECO” de culoare verde, în interiorul literei „O” fiind trei frunze de culoare albă.

Astfel, consumatorii ar putea să identifice cu ușurință produsele sau serviciile „cu adevărat ecologice și să facă alegeri mai responsabile”, se spune în nota informativă a proiectului.

De asemenea, eticheta trebuie să fie distinctă și separată de marca comercială a produsului.

Pentru a fi certificat cu o etichetă ecologică, produsul sau serviciul trebuie să demonstreze că are un impact global redus asupra mediului pe tot parcursul ciclului său de viață.

Ea se va acorda la solicitarea operatorului, de către instituția de certificare în domeniul etichetării ecologice, acreditat de Centrul Național de Acreditare (MOLDAC).

În Republica Moldova există o singură instituție de acest fel care certifică produsele primare vegetale, cele agricole procesate, destinate pentru uz alimentar.

Delegația MAIA analizează sistemele agricole avansate letone și managementul integrat al dăunătorilor

0

Vicepremierul Vladimir Bolea continuă vizita de lucru în Letonia. Ieri a vizitat Serviciul de Stat pentru Protecția Plantelor.

În cadrul acestei vizite, Vladimir  Bolea s-a interesat de modul în care sunt implementate principiile de management integrat al dăunătorilor.

A discutat cu oficialii letoni despre măsurile luate de producători, importatori și fermierii care au produse pentru  protecția plantelor cu substanțe active radiate la nivel de UE.

De asemenea, vicepremierul a explorat procesul de testare a soiurilor de plante, întrebând dacă această activitate este efectuată sub supravegherea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) sau dacă sunt contractate alte instituții în acest sens.

În contextul discuțiilor, Vladimir Bolea a dorit să afle ce tipuri de acte permisive produce ANSA, prin ce platforme acestea sunt eliberate și dacă sistemele informaționale locale și naționale au legături cu cele ale UE.

Un alt subiect important a fost bugetul anual al Serviciului de Stat pentru Protecția Plantelor.

Vicepremierul a cerut detalii despre cota alocată pentru controlul oficial și despre modul în care aceasta este distribuită pe diverse activități.

Delegația Moldovei a vizitat, de asemenea, Centrul de Consiliere și Formare Rurală, unde a fost informată despre experiența Letoniei în implementarea Sistemului de Cunoaștere și Inovare Agricolă (AKIS).

Discuțiile au inclus detalii despre modul de implementare al sistemului AKIS, inclusiv organismul de coordonare și mecanismul de lucru.

A fost subliniată colaborarea între actorii AKIS, în special între Centrele de Consiliere Agricolă și Camerele Agricole.

Delegația a aflat cum este asigurată formarea profesională a consilierilor agricoli implicați în sistemul AKIS și cum are loc procesul de formare a acestora.

Vizita a oferit oportunitatea de a învăța din experiența Letoniei în domeniul protecției plantelor și al sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă, precum și de a discuta despre posibile colaborări viitoare, în vederea îmbunătățirii practicilor de management al dăunătorilor și alinierea la standardele UE.

Vladimir Bolea a subliniat importanța schimbului de cunoștințe și bune practici pentru a sprijini dezvoltarea agriculturii moderne și sustenabile în Republica Moldova, apreciind deschiderea și suportul oferit de Letonia în acest sens.

Legumicultori, despre prețul la castraveți și roșii: Avem investiții mari, dar, în final, nu avem cui vinde

0

Legumicultorii autohtoni sunt în plină campanie de recoltare a castraveților, iar unii deja recoltează și primele roșii.

Deși au depus multă muncă și au investit în producerea legumelor, aceștia spun că deja se confruntă cu mai multe probleme legate de comercializare. 

Igor Burlea, legumicultor din satul Dubăsarii Vechi, a menționat pentru Agrobiznes, că conopida pe care o crește în sere deja a reușit să o comercializeze, iar cea mai mare parte a fost vândută prin intermediul rețelelor de magazine și nu a întâmpinat probleme. 

Situația, însă, e mai anevoioasă în cazul castraveților.

„Am prins o fereastră foarte bună pentru comercializarea conopidei, se terminase marfa din import și am reușit să obțin și un preț mai mare decât în anul precedent. La moment, recoltăm castraveți și nu avem unde îi vinde, se acumulează o cantitate foarte mare pe piață, iar cererea lipsește. Personal, nu am cantități mari ca să pot discuta cu rețelele, acestea solicită livrarea unor cantități constante pe o perioadă mai mare de timp. Am o seră cu castraveți și recoltez 100-150 de kg respectiv, ca și posibilitate de comercializare este doar piața. În plus, prețul la castraveți a scăzut foarte mult, pe parcursul a două săptămâni, de la 20 de lei kg până la 6 lei/kg, dar și așa nu este cerere”. 

Legumicultorul spune că se așteaptă la o situație similară și pentru roșii. 

„Așteptăm să înceapă și sezonul roșiilor, dar, dacă să fiu sincer, atunci nu avem așteptări foarte mari, vedem cum se întâmplă în cazul castraveților. Nu avem consumatori, marea majoritate a oamenilor merg și cumpără din supermarket, dar acolo sunt legume, în mare parte, din import. Este foarte complicat de convins oamenii să se asocieze, mai ales pe cei care au suprafețe foarte mici.

Personal, cred că o soluție ar fi crearea unei case de sortare, ambalare a legumelor, astfel ca fiecare mic producător să aibă posibilitatea să-și vândă legumele, iar ulterior acestea să fie distribuite spre comercializare, poate chiar și în rețelele de magazine din țară. Aceasta ar fi o oportunitate de a susține micii producători, ca să fie motivați și să nu plece peste hotare, să poată câștiga un ban acasă. Dacă anterior tinerii din localitate erau cumva motivați să continue afacerile cu creșterea legumelor a părinților, acum însă nu mai găsim tineri care să dorească să se implice.

Cu toții avem investiții destul de mari, iar în final nu avem cui vinde marfa. Inclusiv, se vorbește deja de mai mulți ani despre faptul că, ar trebui să se programeze din timp ce cantități de legume să producem, poate în acest fel am putea evita problemele pe care le întâmpinăm la moment”.

Galina Lefter, legumicultoare din raionul Leova, susține că, sezonul a început binișor, în sensul că culturile s-au dezvoltat bine, dar la moment, prețurile au scăzut foarte mult și nu există un control riguros a legumelor care se importă în cantități foarte mari. 

„La moment, am început recoltarea castraveților, am adunat o anumită cantitate și am mers la piața angro, unde castraveții s-au vândut la prețul de 7 lei/kg. Problema cea mai mare este că se importă cantități mari din România, Ucraina. Atâta timp cât avem produsele noastre, fiind deja sezonul, nu înțeleg de ce se permite importul din țările vecine? Cred că, cel mai probabil vom avea aceeași situație și în cazul roșiilor, care vor fi la fel importate din Matca, România, unde prețurile deja au scăzut și automat roșiile pe care urmează să le recoltăm vor avea un preț foarte mic.

Deși avem recolte bune, avem concurență neloială din partea angrosiștilor, care aduc marfă din țările vecine. Mai mult ca atât, nu cred că toată marfa este importată legal, se plătesc impozite, au acte de proveniență și certificate de calitate”. 

În situația creată, fermiera spune că, soluția principală ar trebui să vină din partea Ministerului Agriculturii, care ar trebui să facă o verificare a mărfii care se importă. 

„Noi comercializăm marfa noastră pe la târgurile ce se organizează cu producătorii autohtoni, dar cunoaștem situații când la unele evenimente nu participă producători locali, dar oameni care se aprovizionează cu marfă de la piața angro. Cred că ar trebui să existe un control mai strict, de mult ori cei care vând produse prezintă doar un certificat ce arată că au o GȚ și atât, dar de fapt este una care nu mai activează de mult timp. Noi facem toate certificatele necesare, investim proprii bani, iar când ajungem să ne vindem marfă nu avem un preț bun. Legumicultorii din România primesc subvenții, noi însă nu, respectiv, costul de producere este diferit de cel pe care îl avem noi.
Sper ca consumatorii să înceapă să facă diferența dintre un produs crescut acasă și unul importat, atunci vom susține producătorii și oamenii vor avea un produs sănătos”. 

Andrei Fodor, legumicultor din satul Cărpineni, raionul Hâncești, cultivă prioritar roșii cherry, doar că în anul curent, din cauza calamităților naturale din iarnă, va începe recoltarea în luna iulie. 

andrei fodor legumicultor

„Începutul sezonului, pentru noi, a fost unul destul de complicat, pentru că după căderile masive de zăpadă din această iarnă, am fost nevoit să reconstruiesc o parte din sere. Până la sărbătorile pascale am reușit să restabilesc 3 sere de circa 15 ari. După sărbătorile pascale, cu întârziere, am plantat răsadul de roșii cherry. Urmează să vedem ce prețuri vom avea la comercializare, ce importuri se vor face. Sperăm că, în prima săptămână din luna iulie, să avem deja prima recoltă. Avem contracte de livrare cu Metro, dar nu știm care va fi prețul. Sunt optimist și sper să avem o colaborare frumoasă, la fel cum a fost în anii precedenți.

Din ceea ce cunosc, colegii au probleme cu castraveții, care se vând la un preț foarte mic. După experiența pe care am avut-o anterior, când cultivam castraveți, este foarte riscant pentru că avem angrosiștii care importă cantități mari și, respectiv, prețul la producția autohtonă scade foarte mult. Personal, am renunțat să cultiv castraveți și cred că a fost o decizie corectă”.

Expoziția „Eco&Green Expo – 2024” a fost inaugurată la Moldexpo

0

Ziua Mondială a Mediului – 5 iunie, sărbătoarea unde Ministerul Mediului, alături de partenerii săi de încredere, Banca Mondială, Centrul Internațional de Expoziții MOLDEXPO, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Ambasadorul UE în Moldova, colegi din guvern, primari, oameni de afaceri, ambasadori, societatea civilă, ONG-urile, au participat la inaugurarea expoziției internaționale specializate de tehnologii verzi și protecție a mediului „Eco & Green Expo”. 

Acest eveniment a demonstrat încă o dată că există soluții și tehnologii inovatoare disponibile pentru a ne proteja mediul înconjurător și că este posibil să facem schimbări pozitive.

În cadrul evenimentului, IMP a primit noi automobile, mulțumită unui proiect finanțat de Banca Mondială în Moldova.

Șeful Inspectoratului, Ion Bulmaga, prezent la ceremonie a ținut să spună că aceste automobile reprezintă un pas important în consolidarea eforturilor de protecție a mediului.

„Cu ajutorul Băncii Mondiale, vom putea interveni mai prompt și eficient în diverse situații de mediu”, a declarat ministrul Lazarencu.

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului:

„ Proiectul finanțat de Banca Mondială are ca obiectiv principal întărirea capacităților logistice și operaționale ale instituțiilor de mediu din Moldova”.

Evenimentul va dura 3 zile, până pe 7 iunie, timp în care vor fi organizate paneluri de discuții, interacțiuni dintre părțile participante la expoziție, dar și o expoziție care ne va schimba percepția despre un viitor mai sigur și curat.

Valorificarea terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice – proiect de hotărâre aprobat

0

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri de Guvern și aprobarea Regulamentului privind valorificarea terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice.

Pentru folosirea terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice, autoritățile administrațiilor publice centrale și autoritățile administrațiilor publice locale, vor percepe o plată.

Regulamentul va reglementa modul de valorificare a construcțiilor hidrotehnice și a terenurilor destinate fondul apelor, proprietate a statului și a unităților administrativ-teritoriale, prin transmiterea în locațiune și superficie, și stabilește o metodologie de calcul a plății pentru folosirea bunurilor în cauză.

Intervenția propusă vine să soluționeze deblocarea perceperii plăților pentru folosința terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice a lacurilor de acumulare, lacurilor, iazurilor, heleșteielor, bazinelor de acumulare a apei și a fâșiilor riverane de protecție a apelor. 

Proiectul de act normativ este necesar pentru crearea condițiilor favorabile pentru o activitate legală a agenților economici din domeniile de acvacultură, agricultură și agrement, prin deținerea actelor confirmative de drept a relațiilor funciare asupra bunurilor imobile menționate.

Valorificarea corespunzătoare a acestor bunuri va genera surse de venit la bugetele locale și cel de stat, concomitent constituind drept bază pentru achitarea impozitului funciar, soluționând problema existentă de ratare a acestor surse.