Solarizarea solului pentru o dezinfecție naturală. Sfaturi

Luminita Crivoi
-
0
Solarizarea solului pentru o dezinfecție naturală. Sfaturi

Solarizarea solului este o metodă prin care energia soarelui este utilizată pentru a suprima buruienile, bolile și unii dăunători ai culturilor. Lumina solară este captată prin acoperirea solului cu o folie transparentă de plastic.

De ce este benefică solarizarea?

Energia solară ridică temperatura solului pentru a distruge buruienile, semințele lor de la suprafața solului, dar și dăunătorii, bolile (Verticillium, Fusarium, Phytophthora, căderea plantuțelor, rapănul, etc) și pentru a îmbunătăți proprietățile solului.

Solarizarea se consideră o metodă de reducere a nematozilor cu chişti și din genul Meloidogyne spp. (mai puțin eficientă decât în cazul controlului bolilor sau buruienilor, deoarece nematozii sunt mobili și se pot deplasa mai adânc în sol pentru a scăpa de căldură).

În plus, solarizarea solului accelerează descompunerea materiei organice din sol, ceea ce are adesea ca rezultat beneficiul suplimentar de a elibera nutrienți solubili, cum ar fi azotul (din nitrați și amoniu), calciul, magneziul, potasiul și acidul fulvic, făcându-i mai disponibili pentru plante.

Chiar dacă solarizarea este o metodă mai puțin eficientă comparativ cu dezinfecția chimică a solului, pe de altă parte, nu lasă reziduuri.

Mai mult, organisme benefice precum Trichoderma, Pseudomonas și Bacillus pot supraviețui temperaturilor ridicate generate de solarizare (solarizarea doar reduce activitatea acestora pe o perioadă scurtă de timp).

Citiți mai multe despre Bacillus subtilis – bacterie utilă ce poate proteja culturile de boli, fără tratamente chimice.

Cum se face solarizarea solului

Solarizarea solului se realizează vara, când razele soarelui acționează puternic o durată mai lungă de timp, asigurând creșterea temperaturii până la 55-60 de grade Celsius.

Dacă pe scurt, pentru solarizare, solul se afânează, se mărunțește, se umezește până la adâncimea de 30 cm, se nivelează. Apoi, se acoperă cu folie de polietilenă de grosimea 25-30 de microni (0,025-0,03 mm).

Acești pași sunt descriși mai minuțios în continuare:

1. Pregătirea solului

Un pat foarte neted, cu puțini bulgări și gunoi de suprafață, va permite plasticului să se așeze perfect pe sol. Buzunarele de aer dintre plastic și sol pot reduce foarte mult încălzirea solului și favorizează suflarea plasticului în vânt.

Solarizarea se poate face pe suprafețe plane sau pe paturi înălțate. Zonele plane sunt cel mai ușor de solarizat și asigură o solarizare mai uniformă a întregii suprafețe.

Cea mai bună solarizare va avea loc pe suprafețe cu pantă mică sau inexistentă sau în cazul în care panta are o expunere spre sud sau sud-vest. Solarizarea zonelor situate pe pantele orientate spre nord nu este la fel de eficientă și poate duce la reducerea controlului dăunătorilor.

2. Udați solul

Pentru cele mai bune rezultate, umeziți solul până la cel puțin 30 cm adâncime.

Pe suprafețe mai mari, cel mai ușor este să faceți acest lucru înainte de a pune plasticul, dar pe suprafețe mai mici se poate face după aplicarea plasticului, folosind un furtun de grădină sau un furtun de udare, sau punând o bandă de picurare sub prelată.

    3. Instalarea foliei de plastic

    În general, plasticul transparent este cel mai eficient pentru solarizare, deoarece razele de soare vor trece prin prelată și vor fi captate pentru a încălzi solul de dedesubt.

      De obicei, plasticul negru este mai puțin eficient, deoarece absoarbe și reflectă o parte din căldură, în loc să o capteze, așa cum face plasticul transparent.

      Cu toate acestea, în zonele reci, plasticul negru este uneori mai bun decât cel transparent, deoarece buruienile nu vor crește sub el, așa cum se întâmplă sub plasticul transparent atunci când temperaturile aerului sunt prea scăzute pentru a le distruge.

      În acest caz, plasticul negru ar trebui să fie lăsat pe loc timp de câteva săptămâni în cea mai caldă perioadă a anului.

      Pentru tratarea suprafețelor mici dintr-o grădină sau a gazonului în zonele cu climă mai rece, e recomandat un strat dublu de plastic, cu un spațiu de aer creat de obiecte, cum ar fi sticle de plastic sau țevi din PVC, între cele două straturi.

      S-a demonstrat că acest lucru crește temperaturile solului cu încă câteva grade față de temperaturile obținute cu un singur strat de plastic transparent.

      Important! Eficacitatea solarizării poate fi compromisă dacă apar precipitații în timpul perioadei de solarizare și dacă folia de plastic nu este instalată corespunzător. Durata necesară pentru solarizare este de 4-6 săptămâni.

      Dacă optați pentru solarizarea solului toamna și primăvara, sunt necesare 6-8 săptămâni, în funcție de intensitatea razelor solare.

      4. Post-solarizare

      După solarizare, plasticul poate fi îndepărtat, având grijă să nu se deranjeze solul subiacent pentru a evita aducerea semințelor de buruieni din marginile și brazdele netratate sau din straturile adânci.

      Zona poate fi plantată imediat cu semințe sau răsaduri. Alternativ, plasticul poate fi lăsat pe sol ca un mulci, tăind găuri și plantând direct răsadurile.

      Plasticul transparent poate fi vopsit în alb sau argintiu pentru a răci solul și a respinge insectele dăunătoare. Cu toate acestea, folia de plastic poate degrada în timpul sezonului de creștere.

      În cazul în care solul va fi afânat înainte de plantare, cultivarea trebuie să fie superficială (mai puțin de 5 cm adâncime) pentru a evita aducerea la suprafață a semințelor de buruieni viabile și a agenților patogeni.

      Biosolarizarea – un plus adus solarizării solului

      Practicienii mai experimentați în domeniul solarizării, spun că este posibil să se mărească efectele solarizării prin încorporarea în sol a unor materiale organice, cum ar fi reziduurile de culturi și composturile, înainte de solarizare.

      Acest tratament experimental este adesea denumit „biosolarizare”.

      În timpul descompunerii materialelor organice, au loc modificări, eliberând anumite produse naturale, cum ar fi acizii organici, care sunt toxici pentru organismele care locuiesc în sol.

      Cu toate acestea, trebuie să se acorde atenție pentru a nu încorpora cantități excesive de materiale organice în timpul biosolarizării, deoarece solul tratat poate fi „acidifiat” pentru o perioadă de timp prelungită, de aceste toxine naturale.

      În astfel de cazuri, plantarea trebuie amânată până când condițiile de sol sunt adecvate. În mod alternativ, solul tratat poate fi detoxificat prin irigare, care leagă acizii organici și alte toxine sub zona rădăcinilor.

      Bibliografie:

      1. Soil Solarization – A Nonpesticidal Method for Controlling Diseases, Nematodes, and Weeds.
      2. Advances in Biosolarization Technology to Improve Soil Health and Organic Control of Soilborne Pests.
      3. Soil Solarization for Gardens & Landscapes.
      4. Nematode problems in tomato, okra, and other common vegetables, and their sustainable management.
      5. Disinfestation.

      Reuters: Turcia interzice importurile de grâu până în octombrie

      Elena Balamatiuc
      -
      0
      Reuters: Turcia interzice importurile de grâu până în octombrie

      Turcia va interzice importurile de grâu începând din data de 21 iunie şi până la data de 15 octombrie, cel puţin, pentru a-i proteja pe producători de fluctuaţiile de preţuri, a asigura achiziţiile interne de materii prime şi a crea o piaţă favorabilă pentru producători, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii de la Ankara, transmite Reuters.

      Oprirea importurilor ar putea fi prelungită şi dincolo de 15 octombrie „în funcţie de condiţiile de pe piaţă la acea dată”, a adăugat Ministerul Agriculturii de la Ankara.

      Acest anunţ a dus la scăderea cotaţiilor la grâu, pe bursele de la Chicago şi Euronext, în condiţiile în care interzicerea importurilor de către Turcia înrăutăţeşte perspectivele cu privire la evoluţia cererii şi contracarează îngrijorările referitoare la pagubele provocate de vremea nefavorabilă culturilor de grâu din Rusia.

      În jurul orei 09:35 GMT, cel mai tranzacţionat contract pe grâu de la Chicago Board of Trade (CBOT) era în scădere cu 2,1%, până la 6,26 dolari per bushel.

      La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în luna septembrie a scăzut cu 4,1%, până la 241 euro pe tonă, cel mai redus nivel din ultima lună.

      Turcia este o destinaţie importantă pentru grâul din regiunea Mării Negre, în special pentru grâul rusesc, iar absenţa cererii din Turcia ar putea agrava concurenţa pe alte pieţe de export.

      „Cel mai probabil Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizează între 60-75% din importurile de grâu ale Turciei şi această interdicţie se pare că va intra în vigoare tocmai când noua recoltă a Rusiei trebuie vândută.

      Dacă grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui să fie oferit în alte părţi la preţuri mici, ceea ce ar putea însemna că alţi importatori din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia vor beneficia”, a apreciat un trader german de cereale.

      De asemenea, Ministerul Agriculturii de la Ankara a anunţat că exporturile de făină produsă din grâul cultivat local, care sunt interzise începând din luna septembrie 2018, vor fi permise din nou iar exporturile de orz şi grâu dur se vor putea derula pe baza unei licenţe de export şi într-un mod controlat.

      Datele furnizate de Consiliul Internaţional al Cerealelor arată că Turcia ar urma să importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

      ANSA atenţionează importatorii de produse alimentare despre modificări ale controlului mărfurilor la frontieră

      Elena Balamatiuc
      -
      0
      ANSA atenţionează importatorii de produse alimentare despre modificări ale controlului mărfurilor la frontieră

      Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunţat astăzi despre unele modificări și completări la legislație și la actele normative în vigoare în domeniul controlului la frontieră a mărfurilor supuse inspecției ANSA.

      Acestea vor intra în vigoare pe data de 22 iunie 2024, transmite MOLDPRES.

      Astfel, potrivit modificărilor, importul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar va fi admis numai dacă modelele de Certificate sanitar-veterinare pentru importul produselor de origine animală se vor coordona între țări și vor fi aprobate prin ordinul directorului general al ANSA.

      Ulterior, după coordonare bilaterală, vor fi plasate pe site-ul oficial al instituției.

      Agenţia Națională pentru Siguranța Alimentelor a dat asigurări că rămâne în continuare deschisă şi va acorda, în limita competenţelor sale funcţionale, suport informaţional operatorilor din domeniul alimentar pentru a se conforma prevederilor legislative în domeniul siguranţei alimentelor.

      Analiză: În 2023, exportul de cireșe a atins cea mai mare creștere din istoria țării

      Elena Balamatiuc
      -
      0
      Analiză: În 2023, exportul de cireșe a atins cea mai mare creștere din istoria țării

      Cireșele au cunoscut în anul 2023 cea mai spectaculoasă creștere a exportului din istoria Republicii Moldova.

      Anul trecut a fost atestată o creștere de 11 ori față de acum 10 ani, creștere care nu poate fi observată la nici un alt produs exportat.

      Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” vineri, 7 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

      Exportul de cireșe din Republica Moldova, potrivit expertului, a fost în 2016 de 1,9 milioane de dolari (mln/dolari); în 2017 – de 4,2 mln/dolari; 2018 – 6,5 mln/dolari; 2019 – 3,8 mln/dolari; 2020 – 6,4 mln/dolari; 2021 – 4,4 mln/dolari; 2020 – 10,9 mln/dolari; 2023 – 21,8 mln/dolari.

      Despre numărul țărilor unde Republica Moldova a exportat și exportă cireșe, a spus că în 2016 și 2017 a avut loc în două țări (Rusia și Belarus); în 2018 și 2019 – în cinci țări; în 2020 – în nouă țări; 2021 – 6 țări; 2022 – 8 țări; iar 2023 – 14 țări.

      Expertul a mai spus că trei țări au avut aproape toată ponderea în exportul cireșelor moldovenești: Federația Rusă, Belarus și România.

      Aceste țări în 2016 și 2017 au avut o pondere de 100%; în 2018 – de 99,3%; 2019 – 99,4%; 2020 și 2021 – 96,3% și 96,8%; 2022 – 97,1%; iar 2023 – 62,6%.

      „La început era doar Rusia și Belarus, apoi a intrat România în joc. România în ultimii ani este țara care ne permite să dezvoltăm sectorul de fructe. Absoarbe o cantitate enormă de produse. În 2023 brusc a crescut numărul de țări unde Republica Moldova a exportat cireșe. 11 țări noi la cele trei de bază”, a spus expertul.

      Vorbind despre țările unde au fost exportate în 2023 cireșele moldovenești, Veaceslav Ioniță a declarat că în Federația Rusă au ajuns 33,2%; în România – 15,1%; Belarus – 14,3%; Kazahstan – 10,5%; Letonia – 7,8%; Marea Britanie – 4,8%; Spania – 3,7%; Polonia – 2,4%; Kîrgîstan – 2,1%; Ucraina – 1,9%; Olanda  -1,7%; Italia – 1,2%; Belgia – 0,9%; Germania – 0,4%.

      Cu referire la suprafața livezilor de cireșe în rod, Veaceslav Ioniță a menționat că în perioada 2006/2010 au fost estimativ 2,8 mii de hectare (mii/ha), dintre care 2,2 mii/ha erau gestionate de către populație, iar 0,6 mii/ha – de către întreprinderi agricole și fermieri.

      Între 2011/2015 au fost 3,1 mii/ha, dintre care 2,1 mii/ha – în gestiunea populației, iar 1 mii/ha – în gestiunea întreprinderilor agricole și a fermierilor. 2020 – 4,1 mii/ha: 2,1 mii/ha – întreprinderi agricole și fermieri, iar 2 mii/ha – populație; 2023 – 4,7 mii/ha: 2,8 mii/ha – întreprinderi agricole și fermieri, iar 1,9 mii/ha – populație.

      „Avem o creștere semnificativă a suprafețelor de livezi. În perioada 2006/2010 toate plantațiile erau gestionate de către populație și era dificil de organizat exportul acestora.

      Din 2020, plantațiile de cireș din gestiunea întreprinderilor și a fermierilor au început să domine. Cireșele au devenit un produs investițional.

      O creștere de aproape cinci ori în mai puțin de 20 de ani. Agricultura intensivă este cheia succesului pentru Republica Moldova.

      Permite încasări financiare la hectar incomparabil mai mari față de agricultura tradițională. Are nevoie de absorbție de capital și este unde investi. Implică forțe de muncă de 5-10 ori mai multe decât agricultura cerealieră”, a menționat Veaceslav Ioniță.

      Economistul afirmă că veniturile din producția de cireșe între 2011/2015 au fost estimativ de 45 de milioane de lei (mln/lei); în 2016 – de 66 mln/lei, dintre care: 29 mln/lei din vânzarea lor pe piața internă, iar 37 mln/lei – din export; 2018 – 116 mln/lei: 50 mln/lei – venituri de pe piața internă, 67 mln/lei – venituri din export; 2020 – 114 mln/lei: 33 mln/lei – venituri de pe piața internă, 111 – venituri din export; 2022 – 243 mln/lei: 37 mln/lei – venituri de pe piața internă, iar 206 mln/lei – venituri din export; 2023 – 424 mln/lei: 27 mln/lei – venituri de pe piața internă, 397 mln/lei – venituri din export.

      „Astăzi, veniturile pe care le încasează cei care au plantații de cireșe sunt de zece ori mai mari față de acum zece ani. Nu există o ramură a economiei care să aibă o astfel de creștere spectaculoasă. A crescut producția de cireșe de 1,6 ori, iar prețurile au crescut de 2,3 ori”, a afirmat economistul.

      Despre producția de cireșe, a menționat că în perioada 2006/2010 a fost estimativ de 4,5 mii de tone (mii/t); între 2011/2015 – de 6,8 mii/t; în 2016 – de 7,6 mii/t, dintre care: 3,5 mii/t a fost producția întreprinderilor agricole și ale fermierilor, iar 4,1 mii/t-ale populației; 2018 – 12,3 mii/t: 8,4 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 3,9 mii/t-populație; 2021 – 10,2 mii/t: 7 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 3,2 mii/t-populație; 2022 – 13,6 mii/t: 10,7 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 2,9 mii/t-populație; 2023 – 16 mii/t: 13,4 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 2,6 mii/t-populație.

      Expertul a mai spus că producția, consumul local și exportul de cireșe a fost în 2016 de 7,6 mii de tone (mii/t), dintre care: 3,9 mii/t au mers către export, iar 3,7 mii/t pentru consum local.

      În 2018, din cele 12,3 mii/t de cireșe produse: 11,7 mii/t au fost exportate, iar 0,6 mii/t-consumate în țară; 2021 – 10,2 mii/t: 6,4 mii/t-export, iar 3,8 mii/t-consum local; 2022 – 13,6 mii/t: 10,8 mii/t-export, iar 2,8 mii/t-consum local; 2023 – 16 mii/t: 14,7 mii/t-export, iar 1,3 mii/t-consum local.

      „Niciodată nu am avut așa volum de cireșe exportate. De 4 ori mai mult față de acum 7-8 ani”, a spus expertul.

      Analizând prețul mediu de vânzare al cireșelor, economistul a declarat că în 2016 a fost de 9,6 lei per kilogram (lei/kg) la producția exportată și de 7,7 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2018: 9,4 lei/kg la producția exportată și 9 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2020: 14,3 lei/kg pentru producția exportată și 12,5 lei/kg – realizarea pe piața internă; 2021: 12,3 lei/kg pentru producția exportată și 10,6 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2022: 19 lei/kg pentru producția exportată și 13,3 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2023: 27,1 lei/kg pentru producția exportată și 20,4 lei/kg – realizarea pe piața internă.

      Analizând exportul de fructe, nuci și pomușoare în 2023, a specificat că strugurii au avut o pondere de 24,9%; merele – 23,5%; prunele – 15,3%; nucile – 15,2%; cireșele – 8,2%; pomușoarele – 1,2%; caise – 1,1%; alte fructe – 10,5%.

      „În 2023 au fost câteva rezultate spectaculoase la capitolul exportul de fructe. În timp ce exporturile moldovenești au înregistrat scădere anul trecut, exportul de fructe a crescut puternic.

      Dacă anterior erau două produse din categoria fructe care mergeau cel mai bine la export, în prezent Republica Moldova are o diversitate mare de produse fructe exportate.

      Dacă anterior dominau două-trei țări în exporturile moldovenești, acum se înregistrează o diversitate mare de produse exportate.

      Anul 2023 se deosebește cu mult față de ceilalți ani: exporturi au avut loc în mult mai multe țări, un număr semnificativ de produse au fost exportate, dar venituri semnificative au fost acumulate.

      Republica Moldova are șansa de a-și crește producția de nuci, fructe și pomușoare, care poate să aducă venituri de cel puțin 7-10 ori mai mari la hectar, decât prin metoda tradițională, să fie angajate minimum 7-10 ori mai multe persoane în câmpul muncii; să fie obținute venituri decente, iar exporturile să fie marcate de aceste produse”, a conchis Veaceslav Ioniță.

      7 iunie – Ziua mondială a siguranței alimentelor

      Elena Balamatiuc
      -
      0
      7 iunie – Ziua mondială a siguranței alimentelor

      Astăzi este marcată Ziua mondială a siguranței alimentelor, adoptată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2018 și celebrată pentru prima dată în anul 2019.

      Siguranța alimentară presupune absența riscurilor alimentare care ar putea afecta sănătatea consumatorilor.

      Aceste riscuri pot fi de natură microbiologică, chimică sau fizică (bacterii, virusuri sau reziduuri de pesticide).

      Fiind la cea de-a VI-a aniversare, sărbătoarea pune în evidență tematica „Siguranța alimentară: pregătiți-vă pentru imprevizibil”, care subliniază importanța de a fi pregătiți pentru incidentele legate de siguranța alimentelor, indiferent de gravitatea acestora. 

      Aceste incidentele pot varia de la evenimente minore, până la crize majore internaționale, cum ar fi o întrerupere a curentului la domiciliu, intoxicație alimentară într-o unitate de alimentație publică, o retragere voluntară a produselor contaminate de către un producător, un focar, care provine din produse importate, un dezastru natural.

      Siguranța alimentară contribuie la prosperitate economică, stimularea agriculturii, o piață liberă, turism și dezvoltare durabilă.

      Modalități prin care guvernele, oamenii de știință, sectorul privat și societatea civilă pot participa la siguranța alimentară sunt: respectarea standardelor globale, accesul la apă curată, aplicarea bunelor practici în agricultură, întărirea managementului de siguranță în utilizarea alimentelor, adoptarea unor obiceiuri de a face alegeri responsabile și sănătoase.

      Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă fiecare operator din domeniul alimentar să trateze, cu maximă responsabilitate, respectarea cerințelor din domeniul siguranței alimentelor, să citească informația de pe eticheta produselor alimentare înainte de consum și să evite alimentele vândute în locuri neautorizate.

      Tomate deformate – cauze, cum evităm problema

      Luminita Crivoi
      -
      1
      Tomate deformate – cauze, cum evităm problema

      Uneori, pe tomatele ce urmează să se coacă se formează cicatrici, crăpături și dungi care afectează aspectul fructelor. În limba engleză, fenomenul poate fi întâlnit sub denumirea de „cat facing” (față de pisică) și reprezintă o tulburare fiziologică a tomatelor de câmp și de seră.

      Această tulburare nu a fost studiată extensiv și nu este pe deplin înțeleasă. Însă, incidența acestor formațiuni poate crește șansele ca fructul de tomate să se infecteze prin cicatricea aspră lăsată de floare de alternarioza, potrivit ag.umass.edu.

      Identificare: Fructele sunt deformate (adesea cu crăpături adânci sau găuri) și cicatrizate la capătul unde se afla floarea. Astfel, o tomată este considerată a fi cu „cat facing” dacă cicatricea lăsată de floare este mărită sau perforată. De multe ori, fructul devine extrem de deformat.

      Această tulburare apare cel mai frecvent la soiurile cu fructe mari.

      Cauzele formării cicatricilor, deformării tomatelor: S-au făcut puține cercetări privind această problemă la roșii, iar cauzele tulburării nu sunt pe deplin înțelese.

      S-a demonstrat, însă, că temperaturile scăzute în timpul înfloririi pot crește incidența deformării fructelor la tomate, la fel și fluctuațiile extreme de temperatură între noapte și zi.

      În anumite condiții, defolierea realizată incorect și nivelurile ridicate de azot pot crește incidența tulburării. În plus, deteriorările cauzate de tripși pe pistilul florilor pot provoca deformările la tomate.

      Totodată, unele soiuri sunt predispuse mai mult spre formarea acestor cicatrici.

      Chiar dacă nu sunt afectate calitățile gustative, unii specialiști recomandă înlăturarea fructelor deformate, deoarece acestea nu se vor coace uniform și vor consuma resursele plantei ce pot fi utilizate pentru dezvoltarea altor fructe. Evident, alegerea vă aparține.

      Cum prevenim deformarea tomatelor, dezvoltarea cicatricilor

      Ținând cont de faptul că este o tulburare fiziologică, este recomandat să:

      Evitați fertilizarea excesivă cu azot

      Aplicarea îngrășămintelor cu azot la tomate stimulează creșterea și dezvoltarea rapidă a acestora. Dar, excesul de azot face țesuturile plantei mai extinse, reduce imunitatea și crește riscul de apariție a bolilor. Pielița tomatelor devine mai puțin rezistentă și se crapă ușor, formându-se cicatrici caracteristice.

      Pentru a evita acest lucru, aplicați îngrășăminte cu azot la timp, înainte de înflorire și formarea fructelor, respectând strict norma recomandată de producător. În perioada de formare și creștere a fructelor, utilizați îngrășământ complex cu potasiu și fosfor.

      Citiți mai multe despre Fertilizarea tomatelor – sfaturi și perioade recomandate.

      Evitați schimbările bruște de temperatură

      Nu este un secret că tomatele iubesc căldura, iar variațiile de temperatură pot cauza încetinirea creșterii și deformarea fructelor. Temperaturile optime pe timpul zilei la tomate sunt considerate a fi +24…+26 grade Celsius, iar pe timpul nopții acestea nu ar trebui să scadă sub +16 grade.

      Soiurile de tomate cu fructe mari este mai bine să fie cultivate în seră, pentru a evita aceste deviații bruște. Pe timpul zilei, deschideți ușile și ferestrele laterale, iar seara, după apusul soarelui, închideți sera.

      Nu plantați răsaduri în tuneluri înalte prea devreme dacă nu puteți să asigurați temperatura necesară. În plus, nu plantați răsadurile în câmp deschis până când temperaturile nu cresc suficient și este evitat pericolul temperaturilor reduse.

      Trebuie să creșteți temperatura solului și temperatura ambientală pentru a cultiva cu succes roșii timpurii care nu sunt grav deformatate („catfaced”).

      Evitați defolierea excesivă

      Formarea corectă a plantei de tomate este cheia unei recolte bune, dar tăierea reprezintă un factor puternic de stres pentru plante, care poate provoca oprirea creșterii fructelor pentru o perioadă. După o tăiere intensivă, roșiile pot deveni deformate și se pot crăpa.

      Nu eliminați prea multe frunze deodată de pe plantă, faceți acest lucru treptat, începând de jos. Se recomandă să tăiați nu mai mult de trei frunze o dată de pe o plantă de tomate, din normele generale, de obicei, recomandându-se 1-2 frunze.

      Citiți mai multe despre Defolierea tomatelor – care frunze și când se înlătură.

      O altă recomandare ar fi să folosiți soiuri care sunt mai puțin predispuse la deformare. Soiurile mai vechi tind să fie mai predispuse la această caracteristică decât soiurile noi.

      V-ar putea fi util și articolul Umeri verzi la tomate – cauzele apariției, cum evităm problema.

      Fermier austriac: Camerele Agricole au fost create într-o perioadă dificilă, similară cu cea prin care trece Moldova acum

      Elena Balamatiuc
      -
      0
      Fermier austriac: Camerele Agricole au fost create într-o perioadă dificilă, similară cu cea prin care trece Moldova acum

      După o experiență relevantă în Germania, fermierii moldoveni își continuă vizita de studiu privind eficiența Camerelor Agricole în Austria, unde au ocazia să interacționeze cu fermieri locali și să învețe din experiența lor.

      Un exemplu este Hermann Schultes, fost director al Camerei Agricole Federale din Austria, fermier, care oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care funcționează Camerele Agricole și impactul lor asupra agriculturii.

      Hermann subliniază că Camerele Agricole din Austria au fost fondate într-o perioadă dificilă, similară cu cea prin care trece Moldova acum.

      „Cred că și Moldova trece acum prin vremuri grele, dar trebuie să începem un viitor mai bun cu soluții potrivite”, spune el.

      Camerele Agricole reprezintă o soluție puternică atunci când toți agenții economici sunt organizați într-o structură unitară, capabilă să abordeze provocările cu toată puterea și să obțină rezultate palpabile.

      Implicarea fermierilor în Austria

      În Austria, agricultorii sunt profund implicați în munca lor zilnică pe câmp și preferă să petreacă cât mai puțin timp în birouri sau studiind legislația europeană.

      „Ei își doresc să facă ceea ce știu cel mai bine”, explică Hermann Schultes.

      Camera Agricolă joacă un rol crucial în furnizarea informațiilor esențiale despre legislația europeană și în accesarea fondurilor disponibile, permițând fermierilor să se concentreze pe activitățile lor de bază.

      Suportul Camerelor Agricole

      Ministerul Agriculturii, împreună cu Camera Agricolă, oferă consultanță cu privire la toate întrebările legate de Uniunea Europeană, aspecte juridice, impozite și multe altele.

      Rezultatele acestei colaborări sunt publicate într-o revistă, online și în oficiile de consiliere, și sunt discutate în grupuri de lucru.

      Austria se remarcă prin producția de înaltă calitate, organizată în asociații specializate care colaborează eficient cu Camera Agricolă.

      Aceste asociații folosesc Camera Agricolă pentru diverse întrebări relevante, precum asigurarea socială, marketingul, accesul la fondurile europene, decontarea fondurilor, organizarea evenimentelor și reprezentarea în relațiile cu alte ferme.

      V-ar putea și articolul despre Fermier german, despre Camerele Agricole: Primim consiliere de calitate pe care nu trebuie să achităm suplimentar.

      Suport specializat și rolul neutru al Camerei Agricole

      Camerele Agricole din Austria oferă adesea suport specializat în subiecte specifice și pot acționa ca terță parte neutră pentru fermieri.

      „Aceasta este un sprijin puternic pentru cei care au nevoie”, adaugă Hermann Schultes.

      Vizita a fost posibilă grație suportului oferit de proiectul Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură – APD Moldova și de USAID Moldova, prin intermediul Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Republica Moldova.

      Oportunitate pentru livrări de probă a fructelor pe cale aeriană: Până la 5 000 euro/direcție export

      Luminita Crivoi
      -
      0
      Oportunitate pentru livrări de probă a fructelor pe cale aeriană: Până la 5 000 euro/direcție export

      Asociația Moldova Fruct, cu sprijinul Proiectului USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală, oferă o oportunitate excelentă pentru fermierii din Republica Moldova.

      În cadrul unui nou concurs, trei companii vor fi selectate pentru a efectua livrări de probă a fructelor sâmburoase pe cale aeriană, beneficiind de un suport financiar de până la 5 000 euro per direcție de export.

      Selectarea companiilor se va face pe principiul „primul venit, primul servit”, până la epuizarea fondurilor disponibile.

      Condiții de Selectare:

      1. Existenta unei Comenzi Confirmate: Companiile participante trebuie să prezinte dovezi clare privind existența unei comenzi confirmate, cu data de livrare stabilită.
      2. Livrarea în Sezonul Curent: Este esențial ca livrarea fructelor să fie efectuată în sezonul curent.
      3. Ambalaj Corespunzător: Companiile trebuie să dispună de ambalaje adecvate pentru transportul fructelor în regim de frig pe cale aeriană, asigurând astfel integritatea și calitatea fructelor pe parcursul transportului.
      4. Diseminarea Informațiilor: Companiile selectate se angajează să disemineze informații detaliate privind livrările efectuate și rezultatele acestora, contribuind astfel la îmbunătățirea practicilor de export și la promovarea fructelor moldovenești pe piețele internaționale.

      Fermierii și companiile interesate să participe la acest concurs sunt invitați să trimită un răspuns la adresa de e-mail: [email protected].

      Pentru mai multe detalii și informații suplimentare, cei interesați pot contacta pe Alexandra Bicu, Specialist Marketing, la telefonul: 068355770.

      Nu ratați șansa de a vă extinde orizonturile și de a vă crește competitivitatea pe piața internațională!

      Gala Businessului Moldovenesc: Peste 150 de companii premiate

      Elena Balamatiuc
      -
      0
      Gala Businessului Moldovenesc: Peste 150 de companii premiate

      Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) are plăcerea de a anunța desfășurarea „Gala Businessului Moldovenesc”, ediția XXI, un eveniment de prestigiu care  onorează și celebrează realizările remarcabile ale companiilor din Republica Moldova. Agrobiznes a fost partener media al evenimentului.

      Ca și anii precedenți, Gala Businessului Moldovenesc a reunit lideri ai comunității de afaceri, oficialități de rang înalt și parteneri strategici.

      Evenimentul a inclus ceremonia de premiere a câștigătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” organizată în colaborare cu Agenția de Stat  pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) și „Premiul pentru realizări în  domeniul calității” pentru anul 2023. 

      La ceremonia de deschidere a „Galei Businessului Moldovenesc”, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a inaugurat evenimentul cu un mesaj de salut și recunoștință adresat partenerilor și participanților. 

      „Întreaga echipă camerală mulțumește tuturor participanților pentru loialitate și colaborare. Cele  peste 1800 de mărci înscrise în cei 20 de ani de desfășurare a concursurilor, demonstrează  perseverența și dorința de a promova excelenta în afaceri.

      Deschidem acest eveniment pentru a vă  introduce în lumea învingătorilor celei de-a XXI-a ediții a concursului „Marca comercială a anului  2023” și a câștigătorilor celei de-a X-a ediții a concursului „Premiul pentru realizări în domeniul  calității 2023”.

      Aceste concursuri au evidențiat cele mai competitive mărci autohtone și au  recunoscut întreprinderile care au excelat în furnizarea de servicii și produse de înaltă calitate.

      Să ne unim eforturile în sprijinul acestor companii remarcabile și să le susținem în continuare pentru  a contribui la dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova”, a declarat Sergiu HAREA. 

      Președintele instituției camerale a menționat că anul 2023 a adus provocări, iar multe companii s au adaptat schimbărilor socio-economice globale, continuând tradiția de participare la concursuri. 

      Acest eveniment prezintă nu doar companii cu cifre impresionante de afaceri, dar aduce în prim plan afaceri inovative, companii conduse de femei puternice, întreprinderi care promovează activ politicile care susțin familia la locul de muncă, întreprinderi sociale, cei care au demonstrat un  angajament deosebit în promovarea integrității și eticii în afaceri, antreprenori care contribuie la protejarea mediului, demonstrează creativitate și un potențial extraordinar în domeniile lor de activitate. 

      „Suntem mândri să evidențiem și să apreciem contribuțiile companiilor conduse de femei puternice,  dedicate problemelor sociale și nevoilor comunității.

      De asemenea, recunoaștem eforturile  întreprinderilor în implementarea practicilor de responsabilitate socială , crearea unui mediu de lucru prietenos pentru familii și dezvoltarea unor afaceri transparente conform standardelor de integritate în sectorul privat”, a subliniat Sergiu Harea.

      Participanții la aceste concursuri reprezintă pilonii de bază ai economiei Republicii Moldova, generând  dezvoltare și promovând excelența în afaceri.

      Eforturile și munca lor depuse pe parcursul anilor de  activitate au culminat în rezultate excepționale, reflectându-se în recunoașterea primită în cadrul  evenimentului. 

      În debutul evenimentului, cu un mesaj de apreciere și susținere, a venit Dorin Recean, Prim ministrul al Republicii Moldova, menționând că, în prezent, în pofida crizelor, antreprenorii au noi  oportunități de dezvoltare și au investit în economia națională, creând locuri de muncă și bunăstare în țara noastră.

      Premierul a remarcat că integrarea europeană înseamnă și mai multe beneficii pentru oamenii de afaceri, o economie predictibilă, prosperă și standarde de viață mai ridicate pentru cetățeni.  

      „Optimismul economic revine, iar noi avem o oportunitate pe care nu am mai avut-o vreodată – să  fim competitivi pe cea mai mare și bogată piață din lume.

      Aderarea la Uniunea Europeană  înseamnă o viață mai bună pentru cetățenii noștri și un mediu de afaceri competitiv, care să ofere  oportunități pentru investiții mari”, a declarat premierul Republicii Moldova. 

      Gala are ca scop recunoașterea și promovarea excelenței în afaceri, încurajând companiile să atingă  standarde înalte de calitate și să își consolideze brandurile pe piața internă și internațională.

      Prin aceste premii, CCI a RM susține și stimulează întreprinderile să adopte practici inovatoare și sustenabile. 

      Fiind la cea de-a XXI-a ediție, concursul „Marca comercială a anului” este unul dintre cele mai  eficiente instrumente de promovare a mărcilor comerciale pe piața internă și externă.

      Rezultatele concursului permit evidențierea liderilor și stabilirea dinamicii comportamentului consumatorilor pe piața autohtonă. 

      Pentru premiul mare – „Mercuriul de Aur”, mărcile comerciale s-au înregistrat în concurs la una sau mai multe nominalizări din cele ce urmează, conform criteriilor de profesionalism: 

      • Nominalizarea „INTER”;
      • Nominalizarea „LIDERUL ANULUI”;
      • Nominalizarea închisă  „REPUTAŢIE ŞI ÎNCREDERE”;
      • Nominalizarea „EXPORT”;
      • Nominalizarea „REBRANDING”; 
      • Nominalizarea „IMM-UL FAVORIT AL ANULUI”;
      • Nominalizarea „DEBUTUL ANULUI”; 
      • Nominalizarea „MARCA COMERCIALĂ RESPONSABILĂ SOCIAL”;
      • Nominalizarea „FEMEIA ÎN AFACERI”;
      • Nominalizarea „ECONOMIA VERDE”;
      • Nominalizarea „BUSINESS ON-LINE”; 
      • Nominalizarea „AFACERI DE FAMILIE”;
      • Nominalizarea „LOCURI DE MUNCĂ PRIETENOASE FAMILIEI”;
      • Nominalizarea „IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE INTEGRITATE ÎN  SECTORUL PRIVAT”.

      Ediția anului trecut a Concursului „Marca comercială a anului” a înregistrat 110 mărci participante dintre care 106 au fost premiate.

      Pe parcursul celor 20 de ediții la concurs au fost înregistrate peste 1800 de mărci. 

      Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității bunurilor și serviciilor” este la cea de a  X-a ediție.

      Scopul acestuia este de a evidenția companiile care au implementat cu succes managementul calității și de a promova abordările moderne ale calității.

      Premiile concursului oferă  Laureaților și Diplomaților imaginea unui lider, reputația unei organizații fiabile care prestează servicii  competitive și de înaltă calitate.

      La ediția din 2023, la concurs am avut un număr de 41 de participanți, dintre care 36 au fost desemnați Laureați, apreciați cu premiul mare Zeița Calității, iar 5 au fost desemnați cu diplome. În total, pe parcursul celor 10 ediții, au participat 500 de companii. 

      Ediția din acest an a premiat peste 150 de întreprinderi. Printre nominalizați se numără companii de top din diverse sectoare economice, care au demonstrat performanțe deosebite în domeniul lor de activitate. 

      1...646566...1.972Pagina 65 din 1.972