Așternutul la vaci. De ce nisipul e opțiunea cea mai bună

0

Tendința numărul unu în lumea producătorilor de lapte este – confortul vacii și astăzi, după cum am promis, vă prezint un articol despre așternutul la vaci.

Cei care îmi citesc articolele în mod regulat și atent știu că aproape de fiecare dată când vorbesc despre „bugetul timpului” și „gestionarea timpului” vacilor.

Așa că, vacile își petrec cea mai mare parte a timpului odihnindu-se, adică întinse (stând culcate) și anume acesta este momentul care ar trebui gestionat corespunzător pentru a-l crește și, prin urmare, este extrem de important pe ce exact stau culcate vacile.

În primul rând, ca cea mai confortabilă „lenjerie de pat” adică așternutul în cușete pentru vaci și pe care acestea o adoră este – nisipul.

Paiele tocate* pot fi considerate ca o opțiune pe locul doi.

Toate celelalte tipuri de așternut în care se folosește cauciucul și saltelele, după cum se spune, sunt în afara ratingului din punct de vedere al confortului vacilor.

Așternutul de nisip la vaci – avantaje

Dacă vorbim despre avantajele așternutului de nisip la vaci, este de remarcat faptul că, este potrivit pentru orice fermă, indiferent de dimensiunea și zona climatică în care se află, repetând că este cel mai confortabil așternut pentru vaci, și are și indicatori ideali de igiena.

Acesta satisface cerințele minime pentru îngrijirea cușetelor unde se odihnesc vacile, este comod și economic de utilizat (fața de alte tipuri de așternut) și un mare ajutor în prevenirea de mamite și în prevenirea stresului termic, dar cu privință la așa-numite „minusuri” de așternut de nisip, ba da – niciunul.

Citiți mai multe despre Mamita la vaci de lapte – simptome și tratament.

Și așternutul de nisip este cel mai bine combinat cu ventilație modernă și metode moderne de creare a unui microclimat în grajduri pentru vaci.

Iar pentru cei cărora le pasă de Planeta noastră, nisipul nu este dăunător pentru Planetă, cum se zice – „de la pământ este luat și în pământ se întoarce!”. 

Iată doar câteva comentarii ale fermierilor pe tema așternutului la vaci:

  • Nisipul este rege!
  • Vacile iubesc doar nisipul!
  • Vacile se culcă pe „cauciuc” doar într-un singur caz, atunci când nu mai pot sta în picioare sau am auzit destul de des o astfel de expresie că vacile nu se culcă pe „cauciuc”, ci cad pe el din neputință, pentru că nu mai suportă (nu mai pot sta în picioarele) nu este greu să ne imaginăm amploarea stresului asupra vacilor cu un asemenea „confort”.
  • „Cauciucul” în cușetele pentru vaci, acesta nu este confort pentru ele, ci disperare!
  • Fă vacilor un așternut de nisip și ele îți vor mulțumi cu mult lapte de calitate.
  • Și există, de asemenea, o astfel de înțelepciune eternă pentru așa situație legată de așternut și confort, cred ca ați auzit-o de mai multe ori – „atunci când o vacă stă culcată odihnindu-se, ea produce lapte”. Deci, pe ce se odihnesc vacile contează și este important și este fără îndoială și ezitare – nisipul!

„Ferice de omul care găsește înțelepciune și de omul care dobândește pricepere”, Biblia, Cartea Proverbelor 3:13.

*în plus, este posibil să se folosească la același nivel cu paiele tocate: rumeguș, strujenii tocați sau balegă uscată de grajd, dar este necesar să se țină cont de câteva puncte la pregătirea unui astfel de așternut și la toate minusurile care vin de la folosirea lor.

V-ar putea fi util și articolul Fătarea la vaci: sfaturi de îngrijire, probleme frecvente.

PCRR organizează cursul de sommelier de miere

0

Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, finanțat de USAID Moldova, în parteneriat cu Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), organizează în premieră un curs de analiză senzorială a mierii, nivel 1!

Acesta este destinat apicultorilor, procesatorilor și exportatorilor de miere, precum și reprezentanților sectorului HoReCa și somelierilor de vinuri.

În cele 4 zile de curs, veți învăța tehnici de degustare, recunoașterea caracteristicilor olfactive și gustative, proprietățile mierii, remedierea defectelor și testarea calității conform cerințelor UE.

Termen limită de înregistrare: 15 iunie 2024.

Formularul de înregistrare îl găsiți aici.

Prioritate vor avea participanții care cunosc limba engleză. Costurile de participare și certificare sunt acoperite de USAID.

Grăbiți-vă, sunt disponibile doar 25 de locuri! Nu ratați oportunitatea de a deveni un somelier de miere certificat!

Informații suplimentare: [email protected].

Cricova scrie istorie! Pentru prima dată, vinurile moldovenești au ajuns în magazinele din Suedia

0

Combinatul de Vinuri „Cricova” a înregistrat o nouă reușită, de altfel o premieră pentru companie și pentru Republica Moldova.

Începând cu 1 iunie 2024, vinurile moldovenești „Cricova” se găsesc și pe rafturile magazinelor din Suedia, notează unimedia.info.

„Din 1 iunie, sărbătorim o premieră pentru compania noastră: vinul moldovenesc ajunge pentru prima dată pe rafturile magazinelor din Suedia!

Începând cu ziua de azi, în rețeaua națională Systembolaget din orașe precum Malmköping, Kisa, Malmö, Åre și Ö-vik, veți putea găsi vinul Cricova la raft! Este un moment istoric pentru noi și, bineînțeles, pentru Republica Moldova”, a anunțat întreprinderea.

Potrivit conducerii Combinatului, Sorin Maslo, „această lansare reprezintă nu doar succesul nostru comercial, ci încă un pas important spre integrarea noastră în Uniunea Europeană și evidențiază beneficiile care ne așteaptă pe această piață vastă și posibilitățile majore pentru produsele moldovenești!”.

Precizăm că, Combinatul de vinuri „Cricova” a vândut, în anul 2023, circa 70% din producție pe piața Uniunii Europene, fiind vorba de aproximativ 2 milioane de sticle pe piața din România și 1,2 milioane – în alte țări ale UE.

„România a fost printre primele piețe ale UE care au primit cu entuziasm vinurile Cricova, iar de atunci distribuția s-a extins în peste 100 de orașe europene.

Astăzi, produsele noastre ajung în 17 state europene, reflectând dorința noastră de a oferi vinuri de înaltă calitate și tradiție moldovenească în întreaga regiune”, a comunicat anterior conducerea întreprinderii.

Sorin Maslo, directorul Combinatului „Cricova”, afirmă că implementarea standardelor europene a fost esențială pentru această expansiune, generând o creștere a calității vinurilor „Cricova” și contribuind la modernizarea întreprinderii din Republica Moldova.

Portul Giurgiuleşti a transbordat peste un milion de tone de mărfuri în 2024

0

Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) a transbordat peste 1 milion de tone de mărfuri în 2024.

Specialiştii Agenţiei Navale a Republicii Moldova consideră că în acest an vor fi depăşite limitele operaţionale ale portului, aşa cum s-a întâmplat şi în 2023, transmite infotag.md.

Potrivit datelor PILG, în 2023 acesta a transbordat 2,6 milioane de tone de marfă, ceea ce depăşeşte capacitatea operaţională a portului cu peste 30%.

În declaraţiile administraţiei portuare Europa Libera, se menţionează că, de la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, fluxul de mărfuri prin PILG s-a ridicat la 5,5 milioane de tone.

Potrivit datelor Agenţiei Navale, din fluxul de marfă gestionat de PILG, 44% au fost importuri şi 56% exporturi.

În volumul total de mărfuri manipulate, cerealele au reprezentat 40%, iar produsele petroliere 22%. Printre mărfurile transportate se mai numără ulei vegetal, îngrăşăminte, nisip. 

Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti transbordează mărfuri din anul 2007.

Portul are pe teritoriul său o zonă economică liberă. Portul include un terminal petrolier, terminale marfare.

Compania care deserveşte portul, Danube Logistics, este deţinută în proporţie de 100% de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Banca, împreună cu guvernul moldovean, caută un investitor strategic pentru dezvoltarea PILG.

Păduchele negru al cireșului – combaterea în sistem ecologic

0

Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi) este unul dintre principalii dăunători la producerea cireșelor pentru consum proaspăt.

În livezile acoperite cu sistem anti-ploaie sau plase anti-insecte, se pot dezvolta populații robuste de afide ce duc la pierderi semnificative de producție și deteriorarea pomilor (Imaginile 1, 2, 9).

Pomii infestați vor avea fructe de calibru mai mic cu aspect compromis din cauza stratului negricios, numit boala pustulelor de funingine, produsă de ciupercile ce se dezvoltă pe „roua de miere” eliminată de afide (Imaginea 2).

Păduchele negru al cireșului poate fi combătut indirect și direct. Combaterea indirectă a păduchelui negru al cireșului include eliberarea dușmanilor naturali sau promovarea lor prin oferirea unui habitat potrivit lor.

V-ar putea plăcea și articolul Soiuri de cireș recomandate pentru producere ecologică.

În sistem ecologic aplicările directe includ:

  • Utilizarea de kaolin (Imaginea 4) toamna pentru a reduce imigrarea afidelor înaripate de la gazda secundară înapoi la cireș (Figura 3).
  • Aplicarea uleiului de parafină în primăvară, înainte de înmugurire când afidele femele fondatoare (fundatrix) ies din ouăle hibernante cu scopul de a produce populația din primăvară (Imaginea 5).
  • Aplicarea de piretrină+săpun sau ulei de neem după înflorire.

*Doza pentru 10.000 m3 a volumului rândurilor pomilor și 1600 l/ha volumul soluției. Verificați specificațiile produselor comerciale.

** Produse pe bază de piretrină încă nu au fost omologate în Republica Moldova și, prin urmare, nu pot fi utilizate de către producătorii agricoli. Informația are scopul de informare privitor de practicile ecologice a producătorilor din UE.

Aceste metode sunt practicate și în agricultura convențională deoarece sunt eficiente, dar, totuși, nu lasă reziduuri de pesticide în fructe.

V-ar putea fi util și articolul Păduchele cenușiu galicol al mărului – controlul în livezi ecologice.

Surse:

Acest articol a fost realizat în cadrul parteneriatului dintre Proiectul USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova și Biofruinet.

PRIAevents anunță Gala Femeilor în Agricultura din Republica Moldova 

0

PRIAevents și AIPA, având ca parteneri principali pe Kaufland Moldova și FNF, vă invită să luați parte la Pria Gala Femeilor în Agricultură din Republica Moldova în data de 7 iunie 2024, începând cu ora 9:30, în Chișinău.

Agrobiznes este partener media al evenimentului.

Pentru prima dată, în Republica Moldova, PRIAevents a organizat în 2022 UNICA Gală a Femeilor în Agricultura Moldovei!

Suntem onorați că PRIAevents este prima și singura care organizează acest eveniment în Moldova, ajuns acum la ediția a 3-a.

Este un eveniment unic, care mai ales în acest an, în premieră, este conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor femei care aduc o contribuție semnificativă la agricultura din Republica Moldova, care sunt exemple de urmat.

PRIA GALA FEMEILOR În AGRICULTURĂ va avea loc la într-o locație deosebită în Chișinău și vă invităm să participați.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Republica Moldova acordă o atenție deosebită acestui sector, unul dintre cele mai importante ale economiei sale.

De aceea, vom răspunde la întrebările: Cum îl putem crește? Cum putem ajuta femeile fermier? Care sunt poveștile lor de succes? Cu ce provocări se confruntă în această perioadă femeile în agricultură? Ce oportunități își pot crea? Cum pot exporta din Republica Moldova spre România sau spre alte țări Europene? Cum putem digitaliza agricultura?

Agenda evenimentului

  • 09:30-10:00 – Înregistrarea participanților.
  • 10:00 – 11:45 – Panel de dezbatere teme importante pentru agricultura Moldovei
  • 11:45- 12:30 – Ceremonia PRIA GALA FEMEILOR ÎN AGRICULTURA MOLDOVEI
  • 12:30 -13:30 – Networking lunch.

Lectorii invitați:

  • Vladimir Bolea, Ministru, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
  • Diana Coșalîc, Director Adjunct, AIPA
  • Oana Lungu, Director Achiziții Kaufland Romania și Moldova
  • Valeriu Cosarciuc, Președinte, Federația Națională a Fermierilor
  • Nadejda Diaconu, Manager Sisteme Integrate, ISM
  • Irina Țerigradean, șefă Direcția conformitate politici în domeniul eficiență energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă, Centrul Național pentru Energie Durabilă
  • Ludmila Catlabuga, Asociatia Fermierilor Producători de Lapte
  • Tatiana Nistorică, Președinte, Asociația MOVCA
  • Vladimir Badan, Manager, Lucru.md
  • Reprezentant bancă
  • Reprezentant companie asigurări
  • Reprezentant Moldova Fruct
  • Moderator: Raluca Voivozeanu, CEO, PRIAevents.

Temele care vor fi abordate sunt:

  • Care este rolul statului și al organizațiilor sale pentru companiile din agricultură deținute de femei– ferme, procesatori și producători?
  • Care este bilanțul pentru 2023?
  • Cum prevedem că va fi anul agricol 2024?
  • Cum ne putem pregăti din timp ca să fie un 2024 cu mai multe rezultate pentru doamnele din agricultură?
  • Folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă – Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?
  • Ce domenii au ales doamnele din agricultură?
  • Cum susțin retailerii femeile în agricultură?
  • Ce provocări și ce oportunități sunt pentru femeile din agricultură în această perioadă în Republica Moldova?
  • Granturile sau alte modalități de finanțare pentru femeile fermier – Ce spun consultanții și avocații?
  • Cum pot ajuta prin expertiza lor?
  • Cum sunt finanțate doamnele din agricultură care sunt la început de drum, micro și mijlocii, dar întreprinderile mari?
  • Cum se face pregătirea forței de muncă în acest domeniu?
  • Rolul asociațiilor pentru femeile în agricultură. De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?
  • Care sunt poveștile lor de succes?
  • Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor?
  • Care este rolul cercetării? Dar al instituțiilor de învățământ?

Despre Gala Femeilor în Agricultură

Pria Gala Femeilor în Agricultura din Republica Moldova în fiecare an comunitatea agricolă moldoveană într-o ceremonie extrem de prestigioasă transmisă în direct dintr-o locație de top din Chișinău.

De această dată, în lumina reflectoarelor se vor afla doamnele care activează în agricultură și domenii conexe.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea și schimbul de bune practici.

Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerele fermiere, femeile din agricultură.

Pentru câștigătoare, primirea unui astfel de premiu, mai ales în această perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

Pria Gala Femeilor în Agricultura din Republica Moldova este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura moldoveană.

Este UNICA gală destinată doamnelor din agricultura Moldovei!

Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Moldova și Bulgaria.

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai importanți lectori din domeniu, dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de aceleși subiecte ca voi.

Exemplele, studiile de caz și n outățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfăsurați.

Pentru participare gratuită va rugam sa trimiteti un email la [email protected] sau compeltați formularul de înregistrare priaevents.ro.

Mai Bun – vino pe 8 și 9 iunie la târgul de produse ucrainești și moldovenești

0

Într-o lume agitată, în care sunetul exploziilor și zbuciumul războiului încă răsună în inimile multora, Chișinăul devine gazda unei sărbători deosebite.

În zilele de 8 și 9 iunie, Parcul „Alunelu” se transformă într-un loc al întâlnirii dintre talent și iubirea pentru autentic.

Este momentul în care comunitatea se adună pentru a sprijini și aprecia producția locală și creativitatea artizanală.

Târgul Produselor Artizanale și Locale „Mai Bun” este o poveste a rezilienței umane și a solidarității.

Organizat de către HEKS/EPER Moldova, în parteneriat cu Eurocivis și Pretura Buiucani, acest eveniment este o rampă de lansare pentru producătorii locali și refugiații artizani, oferindu-le o platformă prin care să-și împărtășească talentele și să-și construiască un viitor mai bun.

Pentru mulți refugiați, acest târg reprezintă mai mult decât un simplu loc de vânzare a produselor. Este o oportunitate de a-și regăsi identitatea într-o țară nouă.

Prin produsele lor, ei aduc cu ei nu doar tradițiile și meșteșugurile din țara natală, ci și o poveste de curaj și speranță.

În același timp, târgul încurajează incluziunea și coeziunea socială, oferind o platformă și pentru artizanii locali, inclusiv pentru cei cu dizabilități.

La târgul „Mai Bun” veți găsi o gamă variată de produse: produse ecologice, produse handmade, producători autohtoni de pomușoare, miere, fructe de sezon, produse din piele și multe altele.

De la bijuterii lucrate manual, până la obiecte de decor unicat și delicatese locale, fiecare stand aduce cu sine o poveste aparte și o bucată din tradiția și cultura Moldovei și a țărilor vecine.

Doar 1,4% din suprafaţa agricolă a Moldovei este cultivată în sistem ecologic

0

Doar 1,4 la sută din suprafața totală a terenurilor agricole din Republica Moldova sunt cultivate cu produse ecologice.

Este vorba despre aproximativ 28 000 de hectare. Asta în timp ce, ținta Uniunii Europene pentru țara noastră ar fi să atingă cel puțin nivelul de 10 la sută până în 2030, notează radiomoldova.md.

Producătorii agricoli de la noi, dar și specialiștii explică interesul scăzut față de agricultura ecologică prin faptul că trecerea de la agricultura tradițională este una costisitoare, anevoioasă și poate dura mai mult timp.

Vasile Niculiță practica agricultura din anul 2017, iar abia în 2022 a început să facă tranziția pentru a putea cultiva produse ecologice.

Anul trecut acesta a reușit să obțină și certificatul IECO. Vasile Niculiță deține peste două hectare pe care crește verdețuri, ceapă, cartofi, morcovi roșii și castraveți.

„Termenul de bio-ecologic și natural au același semnificație dacă luăm prin buchia legii. Un produs care crește la bunica în grădină nici de cum nu poate fi considerat bio sau dacă este un certificat care poate confirma faptul desigur”, spune agricultorul.

Fermierul spune că diferența o face solul. În agricultura ECO pământul nu trebuie prelucrat chimic, iar dacă se folosesc preparate contra dăunătorilor acestea trebuie să fie certificate ecologic.

„Noi nu putem să spunem că un produs este ecologic vizual, poate arată un pic mai rău, dar de obicei dacă agricultorul este bravo și cunoaște toate procedurile, de multe ori și cel ecologic arată foarte bine ca și cel natural. Dacă apar dăunători, sunt preparate care sunt permise în agricultura ecologică”, a menționat fermierul.

Pentru a putea cultiva produse ecologice și pentru a obține certificatul în domeniul, agricultorii trebuie să treacă prin etapa conversiei care poate dura până la trei ani.

În această perioadă, un inspector de control autorizat verifică cum a fost tratat terenul de dăunători, ce produs s-a folosit și cum a fost fertilizat terenul.

Ulterior, ei se vor înregistra la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și pot beneficia și de subvenții din partea statului, a precizat șefa serviciului producției ecologică de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Marina Ilușca.

„Aici ei pot beneficia de trei forme de sprijin. Pot solicita subvenții pentru perioada de conversie, suma variază în dependență de anul de conversie și cultura practicată.

Pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică, deci atunci când deja parcurge perioada de conversie și obține statutul de certificat ecologic, pot beneficia de 20% din valoarea comercializată.

A treia masură este subvenția pentru cultivarea culturilor fixatoare de azot, care la fel este obținută per hectar”, a relatat Marina Ilușca.

În total, în țara noastră, sunt aproximativ 140 de agricultori care cultivă produse ecologice.

Doar 5 dintre aceștia au certificat ecologic și mai puțini de 100 reușesc să-și exporte marfa pe piața Uniunii Europene.

Totuși fermierii sunt nevoiți să coopereze pentru a forma lotul necesar pentru export.

Restul producătorilor mici și mijlocii își comercializează produsele la o piață din capitală care este deschisă doar o dată pe săptămână.

Sezonul cireșelor, în toi. Fermieri: Prețuri bune pentru soiurile timpurii, dar recolta mică

0

Sezonul de recoltare a cireșelor a început și producătorii autohtoni sunt în căutarea piețelor de desfacere. Companiile mai mari se bucură de încrederea partenerilor din anii precedenți, deși susțin că au și câteva cereri din partea noilor clienți.

Unii fermierii spun că, soiurile timpurii de cireșe s-au vândut foarte bine, dar problema principală este faptul că cantitățile sunt mai mici decât în anul precedent, din cauza unei polenizări slabe. 

Igor Ivanov, producător din satul Mălăiești, raionul Orhei, a menționat pentru Agrobiznes că, au avut parte de un început de sezon foarte bun, mai ales dacă vorbim despre soiurile timpurii pe care deja le-au recoltat și comercializat. 

„Pot să spun că cireșele timpurii s-au vândut destul de bine, păcat că am avut doar atât. Avem și prețuri foarte bune în anul curent. Cea mai mare parte a fost exportată pe piața din România, iar prețul este mai avantajos decât cel din Belarus, inclusiv cheltuielile de transport sunt mai mici. Calitatea cireșelor este una bună, dar, din păcate, avem cantități mai mici. Dacă e să comparăm cu anul precedent, atunci avem cu circa 40% mai puțin, mai ales la soiurile Regina, Cordia din cauza că a fost o perioadă cu temperaturi mai scăzute și nu a avut loc polenizarea.

Nu cunosc dacă precipitațiile din ultimele zile au afectat calitatea cireșelor, la noi în zonă s-au înregistrat doar 13 mm, dar sunt zone unde a fost o cantitate mai mare de precipitații. Sperăm totuși ca sezonul curent să ne bucure cu rezultate bune”, a mai adăugat producătorul.

În același timp, Ion Tulei, producător din Ștefan Vodă, a explicat că acum au început recoltarea, iar primul camion va ajunge la noii clienți săptămâna viitoare. 

„Astăzi am început recoltarea cireșelor și avem câteva solicitări pentru export. Majoritatea cererilor pe care le avem sunt din partea unor clienți noi, mă refer aici la rețele mari din Germania, către care vom efectua prima livrare. Cel mai probabil, săptămâna curentă vom încărca camionul și deja săptămâna viitoare vom efectua prima livrare și vom aștepta feedback-ul clienților. Mai avem și câțiva clienți din anii precedenți din Belgia, Olanda, care au manifestat interes față de producția noastră, dar încă nu avem o înțelegere clară.

Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm la moment este faptul că, avem o recoltă mai mică, din cele opt soiuri de cireșe pe care le cultiv, patru soiuri au o recoltă bună, dar celelalte patru au o roadă foarte mică, din cauza polenizării deficiente”. 

Adrian Cavcaliuc, producător din satul Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești susține că sezonul curent va fi unul destul de complicat, pentru că solicitări pentru fructe de calitate medie și joasă nu sunt.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este adrian-cavcaliuc-fermier-livada-cires-385x385.jpg

 „Pentru a putea comercializa trebuie să avem cireșe de calitate extra, chiar și pe piețele tradiționale de desfacere. În plus, au crescut prețurile la devamare, dacă vorbim despre Federația Rusă, și perioada de livrare este mai mare, controalele la frontieră sunt foarte severe, mai ales la marfa care vine din Republica Moldova. Dacă vorbim de piața UE, atunci sunt solicitate cireșe sortate, prerăcite și doar calibru mare.

La moment, nu avem cereri mari așa cum a fost în anul precedent. Noi avem posibilitatea să livrăm către clienții vechi, dar în ceea ce ține de clienți noi nu avem. Piața UE este asigurată cu cantități din propria producție și au cerințe foarte dure față de producția importată. Standardele de calitate ale UE sunt diferite, iar pentru producătorii de la noi este destul de dificil de respectat, mai ales dacă vorbim de companii mai mici.

Țin să menționez că, în ultimii ani, s-au schimbat foarte mult cerințele față de calitate și pe piața din CSI, respectiv putem vinde doar marfă de calitate înaltă. În compania noastră avem o recoltă bună de cireșe, în acest an”.