Incertitudinile climatice rămân ridicate și rămân a fi printre principalii exportatori de cereale, iar raportul USDA de vineri, 10 mai 2024, a alimentat nervozitatea.
Estimările USDA pentru piața UE
Prognozele USDA pentru grâu
În primul său raport pentru campania 2024/2025, USDA estimează că producția de grâu va scădea în Uniunea Europeană cu -2,15 milioane de tone până la 132 de milioane de tone, în Ucraina cu -2 milioane de tone până la 21 de milioane de tone și în Rusia cu -3,5 milioane de tone până la 88 de milioane de tone.
Aceasta ar fi compensată de Argentina, care ar câștiga 1,1 milioane de tone în producție până la 17 milioane de tone, Australia cu +3 milioane de tone până la 29 de milioane de tone, SUA cu +1,2 milioane de tone până la 50,5 milioane de tone și Canada cu +2 milioane de tone până la 34 de milioane de tone.
Producția mondială de grâu în 2024/2025 este așteptată să crească la 798,2 milioane de tone de la 787,12 milioane de tone în 2023/2024, conform USDA, în timp ce consumul este așteptat să crească la 802,4 milioane de tone de la 800,3 milioane de tone în 2023/2024.
Rezultatul este o scădere suplimentară a stocurilor mondiale de grâu la 253,6 milioane de tone în 2024/2025 de la 257,8 milioane de tone în 2023/2024.
Prognozele USDA pentru porumb
Pentru porumb, USDA prevede o scădere a producției mondiale la 1219,9 milioane de tone în 2024/2025, față de 1228,1 milioane de tone în 2023/2024.
În același timp, consumul global de porumb este așteptat să crească la 1220,75 milioane de tone de la 1215,9 milioane de tone în 2023/2024.
Ca rezultat, se prevede o scădere ușoară a stocurilor mondiale de porumb la 312,3 milioane de tone pentru 2024/2025, comparativ cu 313,1 milioane de tone pentru 2023/2024.
Prognozele USDA pentru soia
În final, pentru soia, USDA prognozează o creștere semnificativă a producției mondiale în 2024/2025 la 422,3 milioane de tone de la 396,95 milioane de tone în 2023/2024.
Deși consumul mondial este de asemenea așteptat să crească la 401,7 milioane de tone față de 383,53 milioane de tone în 2023/2024, rezultatul este un excedent mare, cu stocurile mondiale de soia pentru 2024/2025 crescând la un nivel record de 128,5 milioane de tone față de 111,8 milioane de tone în 2023/2024.
Potrivit Agritel, contractul pentru septembrie 2024, care s-a închis vineri la 249,50 euro/tonă, cel mai înalt nivel din 8 august 2023, este acum prima scadență cotată la contractul de grâu de măcinat pe Euronext. Scadența pentru mai 2024 a expirat vineri, 10 mai.
Prognozele USDA pentru piața SUA
Raportul USDA a oferit piețelor de grâu și porumb din Chicago un impuls și suport considerabil, cu bilanțuri mai slabe decât se anticipa pentru 2023/2024 și 2024/2025.
Soia, care a prezentat un bilanț mai greu decât se aștepta pentru noua campanie, a reușit să rămână la suprafață cu sprijinul cerealelor.
Este de remarcat că, USDA se așteaptă ca stocurile finale ale SUA de grâu, porumb și soia să crească pe parcursul anului 2024/2025.
Producția de grâu a SUA este așteptată să crească ușor la 50,6 milioane de tone în 2024, comparativ cu 49,3 milioane de tone în 2023.
În ciuda unei redresări în exporturi de +1,5 milioane de tone la 21,1 milioane de tone, se estimează că stocurile de grâu vor crește la 20,85 milioane de tone în 2024/2025, de la 18,7 milioane de tone în 2023/2024.
Producția de porumb a SUA în 2024 este prognozată de USDA la 377,46 milioane de tone, comparativ cu 389,7 milioane de tone în 2023.
În ciuda unui consum intern mai mare (320,2 milioane de tone) și exporturi mai mari (55,9 milioane de tone), se așteaptă ca stocurile de porumb să crească la 53,4 milioane de tone în 2024/2025, comparativ cu 51,36 milioane de tone în 2023/2024.
Pentru soia, USDA prognozează o producție în SUA de 121,1 milioane de tone în 2024, în creștere semnificativă față de 113,3 milioane de tone în 2023.
De asemenea, în ciuda unei creșteri a consumului intern la 69 de milioane de tone și a exporturilor la 49,7 milioane de tone, se estimează că stocurile de soia din SUA vor crește la 12,11 milioane de tone în 2024/2025, de la 9,3 milioane de tone în 2023/2024.
Comisia Europeană a aprobat tranzacţia dintre Agrofert din Cehia, companie deţinută de fostul premier ceh Andrej Babiš şi traderul de cereale East Grain din România, notează Mold-street.
„Comisia Europeană a aprobat, în temeiul Regulamentului UE privind fuziunile economice, preluarea controlului exclusiv al East Grain din România de către Agrofert din Cehia. Tranzacţia se referă în principal la comerţul cu cereale, seminţe oleaginoase, furaje pentru animale şi îngrăşăminte minerale”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Astfel, tranzacţia nu ar ridica probleme de concurenţă, având în vedere poziţia limitată pe piaţă a companiei care rezultă din unirea celor două, scrie zf.ro.
East Grain a fost înfiinţată în 2007 şi este deţinută de East Consulting (39,2%), în spatele căreia se află compania Hodler Capital din Ungaria, YKB Capital Invest (36,58%), deţinută de Zoltan Jakab, Uptrade Global (9,76%), controlată de Attila Paszto, Vinta Capital (9,76%), LD Lead (2,44%) şi Tradico Allianz (2,44%), potrivit portalului ProdusinArdeal.ro.
East Grain este unul dintre cei mai mari jucători din comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase din România şi este cea mai mare companiei a grupului East.
Compania a realizat în 2022 o cifră de afaceri de peste 714 milioane de lei româneşti, adică aproape 150 milioane euro.
La finele anului trecut, Agrofert, cel mai mare grup de companii active în agricultura şi industria alimentară din Cehia, cu venituri de 10 miliarde de euro şi aproximativ 30.500 de angajaţi în 2022, a anunţat că a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al companiei clujene East Grain printr-o majorare de capital, fiind cea mai importantă investiţie externă din agrobusinessul românesc din ultimul an.
„Investiţia va permite grupului să exploateze noi oportunităţi, să îşi mărească capacităţile şi să-şi extindă prezenţa pe piaţă”, declara atunci Libor Němeček, director M&A şi Corporate Finance al Agrofert.
În urma tranzacţiei, Agrofert, deţinut de fostul premier ceh Andrej Babiš, va avea 65% din acţiunile East Grain, care concurează cu marii traferi de cereale străini, precum chinezii de la COFCO, americanii de la ADM, CHS şi Cargill, şi elveţienii de la Ameropa pe o piaţă unde exporturile anuale de cereale şi oleaginoase trec de 4 miliarde euro.
Forbes scrie că Andrej Babiš este supranumit Donald Trump al Cehiei şi are o avere estimată la circa 3,7 miliarde de dolari. Averea lui vine de la grupul Agrofert, care operează peste 210 de companii din toate domeniile, de la agricultură la energie regenerabilă și mass-media.
Andrej Babiš a fost premier al Cehiei în perioada decembrie 2017 – decembrie 2021.
În culturile agricole, concurența directă a buruienilor cu planta de cultură are un impact negativ asupra producțiilor obținute.
De exemplu, lipsa combaterii din cultura de floarea soarelui a buruienilor precum ambrozia, cânepa, știrul sălbatic, spanacul sălbatic, poate duce la pierderi de producție cuprinse între 20-70 %.
În ultimii ani, Ambrosia artemisiifolia, denumită popular și iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustiei, devine din ce în ce mai prezentă în zone ale României în care nu se regăsea până în prezent.
Ambrozia face parte din familia Asteraceae, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacă polinoze, astm, la sfârșitul verii – începutul toamnei fiind unul dintre factorii agravanți ai astmului bronşic.
O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen (20 microni în diametru) și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani.
Alături de ambrozie, Cannabis sativa sau cânepa, devine din ce în ce mai invazivă în special în partea de Sud a României. Cânepa, o plantă ruderală, este din ce în ce mai întâlnită în cultura de floarea soarelui.
Erbicidul HELIANTHEX™ – avantaje și beneficii
FLEXIBILITATE – fereastră largă de aplicare – începând cu stadiul de 4 frunze complet dezvoltate ale culturii de floarea soarelui până la stadiul de buton floral
LIBERTATEA DE ALEGE – indiferent de tehnologia pe care doriți să o utilizați, erbicidul HELIANTHEX™ este selectiv față de toți hibrizii de floarea soarelui (fie convenționali, ExpressSun®/TBN sau Clearfield®)
INOVAȚIE – erbicidul HELIANTHEX™conține Arylex ™ active și prezintă un mod de acțiune nou destinat combaterii buruienilor din cultura de floarea soarelui
FĂRĂ RESTRICȚII – după aplicarea erbicidului HELIANTHEX™, orice cultură poate fi înființată fără nicio restricție în asolament normal.
INDEPENDENȚĂ FAȚĂ DE CONDIȚIILE CLIMATICE
EFICACITATE EXTRAORDINARĂ în combaterea buruienilor dificil de controlat, chiar și a biotipurilor rezistente, din cultura de floarea soarelui
Erbicidul HELIANTHEX™ este ușor de utilizat, doza recomandată este de numai 45 ML/Ha + 250 Ml/Ha Vivolt® și se integrează perfect în programele de combatere integrată a buruienilor cu frunză lată din cultura de floarea soarelui. HELIANTHEX™ este compatibil în amestec cu majoritatea erbicidelor destinate combaterii buruienilor cu frunză lată.
Alexandra Petcuci, Category Marketing Manager Erbicide Romania & Moldova.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a anunţat, pentru perioada 13-16 mai, Cod Galben de îngheţuri, notează moldpres.md.
Potrivit meteorologilor, în orele nocturne și ale dimineții, pe arii extinse la suprafața solului se prevăd înghețuri cu intensitatea de -1..-2°C.
În cazul emiterii Codului galben, condițiile vremii sunt potențial periculoase.
Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului, temperaturi ridicate sau scăzute, risc de creșteri de debite și niveluri în râuri etc.) sunt obișnuite pentru teritoriul țării, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități socio-economice.
Specialiştii SHS afirmă că, pe parcursul lunii mai, dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile.
De asemenea, cel mai mare pericol pentru culturile agricole în luna mai în prezintă îngheţurile intensive.
Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi.
Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%.
Musca cepei (Delia antiqua) este un dăunător periculos, ce produce pagube în culturile de ceapă, usturoi, praz şi alte liliacee. În anii cu condiții optime de dezvoltare, dăunătorul poate cauza pierderi cuprinse între 30-40%.
În acest articol veți afla despre acest dăunător următoarele:
Cum arată musca cepei;
Când apare musca cepei;
Măsuri de prevenire și combatere pentru musca cepei;
Metode biologice de combatere a muștei cepei.
Cum arată musca cepei
Musca cepei (Delia antiqua) face parte din ordinul Diptera, familia Anthomyidae. Adultul acestei insecte are 6-7 mm lungime. Corpul este de culoare cenuşie-gălbuie, cu pete şi dungi negricioase.
Toracele este gălbui, cu o dungă mediană mai închisă. Aripile sunt gălbui, iar picioarele negre, cu numeroşi perişori scurţi, paraleli.
Femelele sunt foarte fertile și în timpul vieții, dacă ies din pământ, pot depune 60 – 70 de ouă albe cu dungi longitudinale distinctive pe frunzele cepei sau în apropierea bulbilor. Fiecare ou are aproximativ 1 mm lungime.
După o perioadă destul de scurtă, de 6-8 zile, din ouă iese larvele. Acestea au 5 – 8 mm lungime și sunt de culoare albă-gălbuie. Regiunea posterioară a abdomenului este prevăzută cu 12 mameloane digitiforme şi cu numeroşi spiculi.
Când apare musca cepei
lernează în stadiul de pupă în sol, la o adâncime de 10 – 20 cm. Prezintă doua-trei generații pe an și iernează în faza de pupă, în stratul superficial al solului.
Prima generație apare în câmp, primăvara, la sfarșitul lunii aprilie și până la început de iunie, în funcție de temperatură.
Femelele adulte depun ponta pe sub bulgării de pământ, în apropierea plantelor de ceapă. Larvele din prima generație atacă frunzele, treptat, pătrund în țesuturile plantelor, unde sapă galerii pentru a se hrăni. În caz de invazie puternică, pot distruge complet plantele.
Larvele din generaţia a Il-a şi a IIl-a atacă numai bulbii, prin care înaintează și produc galerii profunde, atacul fiind însoțit de degradarea țesuturilor pe care se instalează diferite ciuperci și bacterii.
Bulbii atacați își pierd fermitatea și au un miros caracteristic neplăcut. Plantele atacate au frunzele îngălbenite, se dezvoltă lent, își pierd turgescența, se usucă și pier
Măsuri de prevenire și combatere pentru musca cepei
Pentru limitarea atacului, dintre măsurile preventive, se recomandă :
rotația culturilor, ceapa poate reveni pe același teren 4 ani;
strângerea și distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp dupa recoltare;
arături adânci de toamna pentru a îngropa adânc pupele hibernante;
prășile repetate;
semănarea anticipată de benzi capcană din arpagic pentru atragerea adulţilor în timpul pontei; după depunerea ouălor, benzile se distrug;
însămânţarea sau plantarea arpagicului să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, asigurându-se în acest fel o dezvoltare mai viguroasă a plantelor;
culturile de ceapă trebuie controlate periodic, iar plantele atacate vor fi scoase şi distruse prin ardere sau îngropate.
Pentru combaterea eficientă a acestui dăunator trebuie respectat momentul optim de aplicare a tratamentelor cu insecticide care corespunde în general cu stadiul de 2-3 frunze în vegetație al plantei și apariția în masă a adulților hibernanți.
Când curba de zbor se înscrie în valori de maximă densitate numerică (moment ce corespunde cu începutul eclozării primelor larve din ouă).
Pentru combaterea adulților din prima generaţie se aplică tratamente la avertizare.
Pentru combatere în Moldova sunt omologate produsele ce conțin: acetamiprid 225 g/l (Acetamiprid 22,5 SL – 0,11-0,13 l/ha), ciantraniliprol, 100 g/l (Benevia, OD 0,5-0,75 l/ha + Codacide – 2,5 l/ha (SAS)), deltametrin, 25 g/l (Decis f-Luxx EC 25).
În România pentru combaterea dăunătorului sunt omologate produse pe bază de ciantraniliprol (Benevia 0,75 L/ha – controlează dăunătorii în diferite stadii de dezvoltare și protejează entomofauna utilă, iar aplicarea tratamentului la începutul infestării previne înmulțirea populației de dăunători) și cipermetrin (Columbo 12 kg/ha – produsul se aplică în brazdă la semănat, plantat cu ajutorul unui dispozitiv tip coadă de pește DXP (are o perioadă mare de degradare în condiții de lumină).
Granulele se îngroapă în sol în patul germinativ pentru a crea o zonă de siguranță în jurul seminței, răsadului sau tuberculului (protecție de la 45 zile la peste două luni).
Metode naturiste de combatere a muștei cepei
Cultura de ceapă intercalată cu cea de morcov. Musca cepei nu tolerează mirosul morcovului, iar musca morcovului pe cel al cepei, astfel se poate obține un dublu beneficiu.
Praful de tutun se pulverizează pe terenul unde crește ceapa, cu doza de o lingură la 10 metri pătrați.
Cenușa de lemnpoate fi aplicată direct pe sol într-un strat de câțiva milimetri, sau poate fi dizolvată în apă.
Pentru aceasta se diluează aproximativ 500 de grame de cenușă de lemn în 10 l de apă, se lasă timp de o zi, după care se filtrează și se tratează frunzele de ceapă și solul din jur.
Pe lângă faptul este un bun repellent pentru musca cepei, cenușa este și o sursă bună de potasiu (până la 5%).
Infuziile de ace de pin, valeriană, mentă sau pelin pot fi eficiente împotriva larvelor.
Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, notează radiomoldova.md.
Potrivit oficialului, piața blocului comunitar ne oferă accesul la peste 500 de milioane de potențiali cumpărători.
În prezent, ministerul de resort se ocupă de elaborarea politicilor care să corespundă cerințelor Uniunii Europene, iar agricultorii noștri să profite de toate beneficiile acestei piețe de desfacere.
Agricultorii din Republica Moldova au exportat, anul trecut, cantități duble de prune și struguri în țările din Uniunea Europeană, spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
Totodată, acesta a precizat că producătorii autohtonii au beneficiat și de prețuri mai mari.
„Exporturile din Republica Moldova s-au reorientat spre o piață mai stabilă și vorbim de piața europeană.
De exemplu, la două tipuri de produse, prețul mediu la struguri este de 0,90 eurocenți, la prună era peste 50 eurocenți, prețul mediu.
Ceea ce înseamnă că am avut și struguri de 1,40 euro și prună mai scumpă. Prețul mediu este unul mare față de acum câțiva ani, pentru agricultori, producători de prună sau struguri”, a declarat Vladimir Bolea.
Vladimir Bolea a mai precizat că armonizarea legislației moldovenești cu cea europeană va permite produselor noastre să devină mai competitive și să corespundă cerințelor Uniunii Europene, ceea ce, ulterior, va spori posibilitățile de export a producției autohtone.
„Începând cu 2021, unul dintre obiectivele Ministerului Agriculturii și ANSA a fost elaborarea unei foi de parcurs cu finalitatea ce permite includerea Republicii Moldova în listă de țări din care este permis acest export.
În prima fază am reușit cu ouăle. În același timp, s-a oferit și posibilitatea de a exporta carne de pasăre.
Din punctul meu de vedere, lucru de care o să beneficieze producătorii de cereale, pentru că cerealele nu vor fi direcționate spre export într-o cantitate atât de mare, dar vor fi direcționate spre consumatorul nostru intern, spre crescătoriile de păsări”.
Precizăm că, din luna aprilie, producătorii din Republica Moldova au posibilitatea să exporte carne de pasăre în stare refrigerată și congelată în Uniunea Europeană.
Totodată, în luna martie 2023, Republica Moldova a obținut, în premieră, dreptul să exporte carne procesată de pasăre și ouă de consum pe piața europeană.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor menționa atunci că decizia Uniunii Europene a demonstrat că sistemul național de control oficial este recunoscut de Bruxelles.
Apofruit, o importantă cooperativă din Italia cu peste 2.700 de membri, a prezentat realizările și planurile sale strategice în cadrul Macfrut 2024, una dintre cele mai mari expoziții horticole din UE.
La eveniment au fost prezenți oficiali de top ai Apofruit, inclusiv președintele Mirco Zanotti, directorul de inovație Andrea Grassi, directorul de vânzări Mirco Zanelli și directorul general Ernesto Fornari. Agrobiznes este partener media de promovare al evenimentului.
Principala temă discutată a fost inovația varietală în pomicultură, văzută ca un răspuns la nevoile producătorilor și consumatorilor.
Inovația varietală este esențială pentru Apofruit, cooperativa colaborând cu institute de cercetare și geneticieni pentru a dezvolta soiuri noi, unele exclusive, care să corespundă cererii pieței.
Aceste soiuri sunt menite să fie productive, adaptabile la condiții climatice variate și rezistente la noi provocări biotice, oferind, totodată, produse gustoase și integrate în sinergia grupului.
Datele prezentate de Apofruit pentru anul 2022 arată o cifră de afaceri de 321 milioane de euro, raportul pentru 2023 va fi publicat în iunie al anului curent.
În 2025, Apofruit va sărbători 65 de ani de existență, având la bază 2.750 de producători și procesând și comercializând 151.000 de tone de fructe și legume în cele 12 unități de procesare și depozitare.
Cooperativa se mândrește cu 179 de angajați permanenți și 1.972 de sezonieri.
Strategia de inovație varietală include o gamă largă de fructe: căpșuni, piersici, nectarine, caise, prune, cireșe, pere, mere, kaki, struguri de masă fără semințe și kiwi.
Proiectele de inovație sunt finanțate prin alocarea a 50% din resursele pentru fructe și legume ale Organizației Comune de Piață (OCM), direct către membrii cooperativă.
Pe lângă inovațiile varietale, Apofruit pune accent și pe eficiența afacerii și pe valorificarea producțiilor membrilor săi, asigurând transparența în decontări și gestionarea eficientă a lichidităților și veniturilor.
Produsele sub mărcile Solarelli, Solemio, Almaverde Bio și Piraccini au înregistrat performanțe de vânzări pozitive în 2023, confirmând succesul abordării adoptate.
Ernesto Fornari a subliniat succesul investițiilor în inovații varietale, anticipând dezvoltări semnificative.
Sectorul vitivinicol din Republica Moldova merită o atenție mai mare. În prezent, cresc suprafețele cu plantații de viță de vie aflate în gestiunea întreprinderilor agricole. Cele gestionate de către populație au scăzut de 2,5 ori în 10 ani.
„Trebuie relansată capacitatea noastră de producție. Ceea ce producem acum este bun, dar este incomparabil cu potențialul pe care are are sectorul vitivinicol din Republica Moldova.
Trebuie să exportăm atât vin, dar și alte tipuri de băuturi alcoolice, care au sporit în ultima perioadă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 10 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, plantații de viță de vie din Republica Moldova în 1960 erau în total 220 de mii de hectare (ha), dintre care 200 de mii ha erau gestionate de către întreprinderile agricole, iar 20 de mii ha se aflau în gestiunea populației.
Recordul plantațiilor a fost în anul 1980, când au fost 256 de mii ha, dintre care 229 de mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 27 de mii ha – populație.
Către 2000 a scăzut suprafața plantațiilor de viță de vie în Republica Moldova la 149 de mii ha, dintre care 50 de mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 99 de mii ha – în gestiunea populației.
Către 2010 a scăzut până la 145 de mii ha suprafețele cu vii, dintre care 34 de mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 111 mii ha – populației.
După 2000 au crescut semnificativ suprafețele cu vii gestionate de către populație, iar din 2015 au început să scadă.
În 2020 s-a ajuns la 121 de mii ha suprafețele cu plantații de viță de vie, dintre care 24,8 mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 96 mii ha – populației.
În 2023 erau 115 mii ha cu plantații de viță de vie, dintre care 25,9 mii ha – gestionate de către întreprinderile agricole, iar 89 de mii ha – populației.
„Însă, acum avem plantații cu o productivitate mult mai înaltă față de ceea ce a fost în trecut.
Sunt plantații care nu mai sunt gestionate de către populație, plantații care s-au învechit și sunt scoase. Cele care apar acum sunt plantații intensive, care sunt mult mai bune și care le substituție pe cele vechi”, a declarat expertul.
Vorbind despre repartizarea plantațiilor de viță de vie, în baza recensământului agricol din 2011, Veaceslav Ioniță a spus că cele mai multe sunt în raionul Cahul – 11,8%; UTA Găgăuzia – 8,9%; raionul Hâncești – 8,6%; raionul Călărași – 5,7%; raionul Strășeni – 5,5%; raionul Cantemir – 5,2%; raionul Ialoveni – 5,1%; raionul Taraclia – 5%; raionul Nisporeni – 4,3%; raionul Cimișlia – 4,2%; raionul Ștefan Vodă – 4,1%; raionul Orhei – 3,9%; raionul Căușeni – 3,7%; raionul Leova – 3,3%; raionul Telenești – 2,9%; iar restul raioanelor – 17,8%.
Despre producția soiurilor tehnice de struguri, a menționat că în 1980 era 1 milion și 201 mii de tone, dintre care 1 milion în întreprinderile agricole, iar 201 mii în gospodăriile individuale.
Către 1982 a crescut la 1 milion și 959 de mii de tone, dintre care 1 milion 652 de mii în gospodăriile agricole, iar 307 mii în gospodăriile individuale.
Către 1990 a scăzut la 774 de mii de tone, dintre care 582 de mii în gospodăriile agricole, iar 192 de mii în gospodăriile individuale.
Deși în 1993 a crescut la 928 de mii de tone, a scăzut semnificativ în 1997 la 260 de mii de tone. În 2000 a ajuns la 592 de mii de tone; 2009 – 611 mii tone; 2018 – 604 mii tone; 2020 – 368 de mii de tone; 2023 – 463 de mii de tone.
În 2016, din cele 529 de mii de tone, 249 de mii au fost produse de către populație, 157,4 mii – de către fermieri, iar 123 de mii – de către întreprinderile agricole.
În 2018, din cele 604 mii de tone, 255 de mii au fost produse de către populație, 179,3 mii – de către fermieri, iar 169 de mii – de către întreprinderile agricole.
În 2020 din cele 378 de mii de tone, 150 de mii au fost produse de către fermieri, 143 de mii – de către populație, iar 85 de mii – de către întreprinderile agricole.
În 2023 a crescut la 463 de mii de tone: 222,9 mii au fost produse de către fermieri, 137 de mii – de către întreprinderile agricole, iar 103 mii – de către populație.
„Sectorul individual în perioada sovietică producea 15-20% din volumul de struguri tehnici.
În perioada 2006-2010, când practic au dispărut gospodăriile agricole, sectorul individual a ajuns la 80%. Acum este de 70%.
În Republica Moldova, populația ca principalul furnizor și producător de struguri tehnici dispare, populația nu mai domină piața. Dețin acum această pondere fermierii. Întreprinderile agricole își mențin poziția, cu o ușoară ceștere”, a menționat expertul.
Analizând producția vinului, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 1970 s-au produs 246 de milioane de litri; în 1980 – 217 milioane de litri; 1985 – 128 de milioane de litri; 1986 – 61 de milioane de litri; 1987 – 204,5 milioane de litri.
Către 1999 a scăzut dramatic la 73,8 milioane de litri. Către 2003 s-a ridicat la 227,4 milioane de litri, iar către 2005 – la 405,9 milioane de litri.
A scăzut, din nou, până la 135,9 milioane de litri în 2007, a crescut la 143,1 milioane de litri în 2010, la 165,5 milioane de litri în 2013, la 173,7 milioane de litri în 2017, la 184,8 milioane de litri în 2019 și a scăzut la 155,7 milioane de litri în 2022.
„În perioada sovietică, Republica Moldova producea vin, dar nu totul în țară.
Mult vin era produs din struguri moldovenești, la întreprinderi moldovenești, dar amplasate în afara țării, în special în Federația Rusă. De aceea, datele din 1970 și până în 1990 sunt relative.
După 2002, la noi brusc a crescut producția de vin. După criza din 1998, în Federația Rusă brusc au crescut veniturile populației, care și-a schimbat și preferințele de consum.
Mulți, de la vodcă au trecut la vin. Astfel, a crescut brusc cererea de vin în Federația Rusă. La acea vreme, rușii în afară de Moldova nu știau nimic.
Foarte mulți investitori ruși au venit în Republica Moldova, au cumpărat fabrici de vin, podgorii și astfel industria de vin moldovenesc a crescut în acea perioadă.
Însă, această creștere a ținut până când Republica Moldova a declarat că dorește să se integreze în Uniunea Europeană (UE).
Atunci, Federația Rusă a impus embargo, iar la noi a scăzut dramatic producția și exporturile de vin. Din 2007 este cam la același nivel producția de vin moldovenesc. Piața care a venit ușor, tot ușor a plecat”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Analistul economic a analizat și regiunile Republicii Moldova cu cea mai mare producție de vinuri, în baza producției pentru ultimii 5 ani.
Astfel, municipiul Chișinău deține o cotă de 25,9%; UTA Găgăuzia – 19,2%; raionul Cantemir – 11,5%; raionul Cahul – 10%; raionul Strășeni – 6,2%; raionul Ialoveni – 5,9%; raionul Fălești – 4,2%; raioanele Căușeni și Ștefan Vodă – 3,4%; raionul Nisporeni – 1,9%; alte 10 regiuni – 8,5%.
Cu referire la exportul Republicii Moldova de vin, a declarat că în 2000 a fost de 113 milioane de dolari; în 2005 a crescut până la 278 de milioane de dolari.
Către 2006 a scăzut brusc la 161 de milioane de dolari, iar către 2007 la 108 milioane de dolari. În 2008 a crescut până la 154 de milioane de dolari, iar de atunci exporturile sunt mai mici de 150 de milioane de dolari.
În 2010 au fost de 138 de milioane de dolari, 2015 – 98 de milioane de dolari, 2020 – 134 de milioane de dolari, 2023 – 138 de milioane de dolari.
„După 2000, în Federația Rusă brusc a crescut cererea de vin, au văzut piața din Republica Moldova una cu potențial de investiții. Pentru Republica Moldova, la acea vreme, piața rusă era o piață bună de desfacere, care a generat vânzări mari.
În acea perioadă 2001-2005, vinurile reprezentau 26,4% din tot exportul Republicii Moldova. Între 2006 și 2010 a reprezentat 10,4%, între 2011-2015 – 5,7%, 2016-2020 – 5,1%, 2021-2023 – 4,9%”, a declarat analistul economic.
Cu referire la exportul Republicii Moldova de produse alcoolice, expertul a spus că în 2000 a totalizat 120 de milioane de dolari, dintre care 112,7 milioane de dolari a reprezentat exportul de vin, iar 15,3 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
În 2005 – 314,5 milioane de dolari: 278,1 milioane de dolari – exportul de vin, iar 36,4 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
În 2007 – 134,2 milioane de dolari: 107,8 milioane de dolari – exportul de vin, iar 26,4 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
În 2013 – 253,3 milioane de dolari: 149,6 milioane de dolari – exportul de vin, iar 103,7 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
În 2015 – 160 de milioane de dolari: 97,7 milioane de dolari – exportul de vin, iar 62,3 milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
În 2023 – 232,5 milioane de dolari: 137,5 milioane de dolari – exportul de vin, iar 95 de milioane de dolari – alte băuturi alcoolice.
Potrivit expertului, ponderea vinurilor în totalul exporturilor de produse alcoolice, între 2001/2005 a fost de 88,6%; între 2006/2010 – 80,6%; 2011/2015 – 63,4%; 2016/2020 – 62,3%; 2021/2023 – 58,9%.
„Acum avem o tendință nouă. Vinurile, în prezent, la fel, domină, dar sunt sub 60%. Guvernul trebuie să atragă atenția la faptul că vinul este brandul nostru, este ceea cu ce ne mândrim.
Dar, în prezent, 40% din toată producția exportată și creșterea din ultimii ani are loc nu doar din contul vinului, dar și a altor produse alcoolice. Trebuie să dezvoltăm și aceste noi tipuri de băuturi alcoolice”, a spus expertul.
Vorbind despre exportul vinurilor moldovenești în Rusia, a menționat că în 2002 a fost de 135,1 milioane de dolari; în 2005 – 208,4 milioane de dolari; 2006 – 49 de milioane de dolari; 2007 – 2 milioane de dolari; 2010 – 47,9 milioane de dolari; 2015 – 9,1 milioane de dolari; 2019 – 17,8 milioane de dolari; 2023 – 3,6 milioane de dolari.
„Exportul de vinuri în Federația Rusă a scăzut de la 80% la 2,6%”, a spus expertul.
Analizând prețul mediu de export al vinurilor moldovenești în 2023, economistul a afirmat că în SUA, care este pe locul 13 după volumele exportate – un litru a costat 2,57 dolari; în România, care este pe primul loc după volumele exportate – 2,48 dolari/litru; Germania, locul 14 – 2,29 dolari/litru; China (locul 6) și Olanda (locul 9)– 2,26 dolari/litru; Turcia – 2,06 dolari/litru; Ucraina – 1,92 dolari/litru; Polonia – 1,78 dolari/litru; Cehia – 1,51 dolari/litru; Rusia – 1,50 dolari/litru. Restul țărilor sub 1,50 dolari/litru. Prețul mediu este de 1,28 dolari/litru.
„Prețul mediu de vânzare al vinurilor moldovenești exportate a fost între 2001/2005 de 0,8 dolari/litru; 2006/2010 – 1,11 dolari/litru; 2011/2015 – 1,09 dolari/litru; 2016/2020 – 0,93 dolari/litru; 2021-2023 – 1,27 dolari/litru”, a afirmat economistul.
Referitor la țările unde au fost exportate vinurile moldovenești în 2023, a declarat că în România s-a exportat 24,4%; în Belarus – 17,7%; Georgia – 7,3%; Cehia – 6,4%; Polonia – 6,3%; China – 3,6%; Marea Britanie – 3,2%; Canada și Olanda – 3%; Turcia – 2,8%; Ucraina și Rusia – 2,6%; SUA – 2,2%; Germania – 1,4%; Franța – 1,3%, restul 53 de țări – 12%. Primele 5 țări au reprezentat 62,1%.
Investiția în cultivarea cireșului oferă o oportunitate unică pentru randamente substanțiale în contextul unei cereri globale în creștere. Cireșele nu sunt doar populare printre consumatori, ci se clasifică și ca una dintre cele mai profitabile investiții agricole la nivel mondila.
Advice&Consulting se specializează în maximizarea acestui potențial prin analize de piață detaliate, strategii agricole adaptate și suport continuu, asigurând afaceri profitabile pentru clienții săi.
Analiză aprofundată a dinamicii pieței cireșelor: dezvăluind calea către rentabilitate
Piața cireșelor este caracterizată de o cerere robustă și marje substanțiale de profit. Advice&Consulting utilizează analize avansate pentru a aprecia tendințele pieței, preferințele consumatorilor și logistica lanțului de aprovizionare.
Analiza cuprinzătoare a sectorului ajută investitorii să înțeleagă potențialul financiar al plantației de cireș, evidențiind regiunile cu cea mai mare cerere și varietățile care comandă prețuri premium.
Strategii agricole personalizate: personalizarea căii dvs. către succes în cultivarea cireșelor
Investiția de succes într-o plantație de cireș de succes necesită mai mult decât cunoștințe de bază despre agricultură; aceasta necesită o abordare strategică adaptată condițiilor locale și nevoilor pieței.
Advice&Consulting ghidează clienții prin:
Analizarea factorilor cheie de succes în livezile de cireș
Mai mulți factori critici influențează succesul livezilor de cireș, iar expertiza Advice&Consulting în aceste domenii asigură că investitorii își pot maximiza producțiile agricole minimizând riscurile.
Compania se concentrează pe trei domenii principale:
Analiza solului și climatului
Advice&Consulting efectuează teste și evaluări amănunțite ale condițiilor de sol și climat pentru a personaliza practicile agricole specifice mediului local.
Înțelegerea proprietăților solului, cum ar fi pH-ul, nivelurile de nutrienți și structura solului, este crucială pentru selectarea portaltoiului și a soiului de cireș care vor prospera.
Analiza climatică implică evaluarea modelelor meteorologice locale, incluzând variațiile de temperatură, distribuția precipitațiilor și riscul de îngheț, care pot avea un impact semnificativ asupra perioadelor de înflorire și dezvoltarea fructelor.
Integrând aceste analize detaliate, Advice&Consulting ajută la asigurarea că metodele de cultivare nu sunt doar sustenabile, dar și optimizate pentru productivitate maximă și calitatea fructelor.
Compania implementează strategii de plantare la densitate mare, recunoscute din ce în ce mai mult pentru eficiența lor și randamentul mare pe hectar.
Alături de aceasta, Advice&Consulting încorporează practici agricole avansate, cum ar fi tehnicile de agricultură de precizie, inclusiv irigații prin picurare și sisteme automate de gestionare a nutrienților, care ajută la îmbunătățirea creșterii, asigurând în același timp utilizarea eficientă a resurselor.
Aceste tehnici intensive de cultivare sunt concepute pentru a maximiza producția fără a compromite calitatea cireșelor, sporind astfel atât randamentul, cât și profitabilitatea livezii.
Analiza pieței și consumatorilor
Menținerea pulsului asupra tendințelor de piață și preferințelor consumatorilor este esențială pentru selectarea soiurilor de cireș ce vor satisface cerințele pieței și vor produce randamente mari.
Advice&Consulting utilizează instrumente de analiză a pieței pentru a urmări tendințele consumatorilor, preferințele pentru dimensiunile cireșelor, nivelurile de zahăr și fermitate dorită.
Aceste date ghidează selecția soiurilor de cireș ce cel mai probabil vro reuși pe piețele specifice. În plus, firma ia în calcul momentul maturării cireșelor pentru a se alinia cerințelor pieței, alegând soiuri timpurii, medii sau tardive pentru a asigura o prezență continuă pe piață și pentru a profita de perioadele de prețuri de vârf.
Înțelegerea acestei dinamici de piață permite Advice&Consulting să-și sfătuiască clienții cum să-și poziționeze strategic produsele în cadrul competitiv al pieței de cireșe.
Advice&Consulting: partenerul dvs. de încredere în investiția în cireșe
De la etapele inițiale de planificare până la comercializarea recoltei, Advice&Consulting este alături de investitori, ghidând fiecare fază a proiectului cu sfaturi profesioniste și perspective strategice.
Echipa de agronomi, economiști și manageri de proiect oferă suport personalizat, asigurându-se că fiecare aventură agricolă nu este doar de succes, dar și sustenabilă pe termen lung.
Alinierea cu cerințele pieței: aromă, textură și aspect
Ne concentrăm pe cultivarea cireșelor care nu doar că îndeplinesc, dar depășesc așteptările consumatorilor în ceea ce privește gustul, culoarea și fermitatea, asigurându-vă că produsele dvs. se remarcă în piața competitivă.
Calibrarea dimensiunilor cireșelor la nevoile pieței
Determinarea dimensiunii ideale a fructelor este esențială pentru succesul pe piață. Vă ghidăm în selectarea dimensiunilor care răspund preferințelor consumatorilor, de la diametre mari la medii.
De la etapele inițiale de planificare până la recoltare, vă ghidăm la fiecare fază a proiectului, asigurându-vă un return substanțial și rapid al investiției.
Experții noștri în agronomie și economie oferă suport complet și personalizat pentru a adapta operațiunile dvs. la piața în evoluție, asigurându-vă un loc în industrie.
Investiția în cultura cireșului înseamnă investiția într-un viitor profitabil. Permiteți Advice&Consulting să vă fie ghid.
