UE și PNUD sprijină Republica Moldova să avanseze pe calea tranziției verzi

0

Uniunea Europeană (UE) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a demarat un nou proiect de 10 milioane de euro care va sprijini autoritățile Republicii Moldova în eforturile de avansare a agendei de transformare verde.

Lansarea proiectului UE-PNUD „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, cu o durată de patru ani, a avut loc ieri, de Ziua Europei, la Chișinău, în cadrul Orășelului European, transmite MOLDPRES.

Proiectul, centrat pe Pactul Verde al UE – un set de inițiative de politici care urmează să fie transpuse de Moldova în procesul său de aderare la UE, va crește gradul de conștientizare, va consolida capacitățile și va încuraja investițiile într-o economie cu emisii scăzute și eficientă din punct de vedere al resurselor.

Toate acestea cu scopul final de a atinge neutralitatea climatică și de a îndeplini astfel angajamentele asumate prin Acordul de la Paris.

„Proiectul avansează eforturile de tranziție verde ale țării.

Acesta își propune să creeze premisele pentru adoptarea tehnologiilor și practicilor verzi de către sectorul privat, de către cetățenii moldoveni în viața lor de zi cu zi și încurajează dezvoltarea afacerilor responsabile față de mediul înconjurător.

Vom sprijini soluții verzi inovatoare în diferite sectoare economice, cum ar fi introducerea principiilor economiei circulare de a reduce consumul, de a reutiliza/repara și recicla.

Astfel, vom facilita crearea de noi oportunități de afaceri, mai eficiente și cu presiuni reduse asupra mediului”, a menționat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Proiectul va sprijini testarea soluțiilor verzi inovatoare în diferite sectoare ale economiei.

Totodată, vor fi puse în practică noi modele de afaceri care vizează reciclarea, reutilizarea și repararea.

„Tranziția către o economie verde este necesară nu doar pentru conservarea planetei noastre, dar și pentru că reprezintă numeroase oportunități economice.

Prin investițiile în surse de energie regenerabilă, infrastructură durabilă și tehnologii verzi, Europa poate crea noi locuri de muncă, poate stimula inovația și poate impulsiona creșterea economică.

În plus, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon va reduce dependența noastră de combustibilii fosili, va îmbunătăți calitatea aerului și va spori bunăstarea generală a cetățenilor noștri.

În acest context, Pactul Verde al UE servește drept plan al Europei de dezvoltare fără emisii de carbon, cu scopul de remodelare a UE într-o economie eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă”, a declarat Solomon Ioannou, manager de programe, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

Un alt obiectiv al proiectului vizează implementarea principiilor de responsabilitate extinsă a producătorului, promovarea tehnologiilor de energie regenerabilă, înființarea plantațiilor energetice pentru producția de combustibil solid din biomasă, testarea măsurilor de mobilitate durabilă și transport ecologic și modernizarea infrastructurii de monitorizare a calității aerului.

Populația va fi încurajată să adopte practici ecologice în rutina zilnică, iar antreprenorii să dezvolte afaceri durabile, cu scopul de a crea un sprijin comun pentru cauza tranziției verzi.

Peste 70 de vinării autohtone vor participa la cea de-a XXI-a ediție a Vernisajului Vinului

1

Iubitorii de vinuri sunt așteptați la cea de-a XXI-a ediție a Vernisajului Vinului, evenimentul vinicol emblematic al primăverii – „Dăruiește emoții de primăvară”.

Descoperă creații vinicole inedite în cadrul ediției de primăvară, unde vinurile albe și rosé te vor cuceri prin prospețimea aromelor și eleganța gustului.

Peste 70 de vinării autohtone își deschid sticlele pentru a vă dezvălui secretele creațiilor lor, prezentând o gamă impresionantă de peste 300 de vinuri – un veritabil bilet de călătorie spre regiunile viticole însorite ale Moldovei.

Aproximativ 130 dintre acestea sunt debuturi promițătoare, pregătite să vă surprindă cu arome de salcâm, flori de câmp, citrice, mere verzi și note subtile de iarbă proaspătă, evocând spiritul vibrant al primăverii.

„Dăruiește emoții de primăvară” la Vernisajul Vinului!

Savurați vinuri noi, dialogați cu vinificatori talentați, bucurați-vă de o atmosferă elegantă și creați amintiri pentru ani.

Producători de fructe autohtoni prezintă oferta țării la Macfrut 2024

0

Membri ai asociației Moldova Fruct, participă la a 41-a ediție a Expoziției Internaționale Specializate de Fructe și Legume, Macfrut 2024, care se desfășoară în perioada 7-10 mai, la Rimini, Italia.

La fel ca și la ediția de anul trecut Agrobiznes este partener media internațional al evenimentului.

Evenimentul reunește experți din domeniul fructelor și legumelor, precum și companii de top la nivel global, care reprezintă întregul lanț de aprovizionare, cu implicarea sectoarelor: producție, tehnologii, ambalaje, logistică și diverse servicii.

Organizatorii Macfrut au creat o platformă de networking și schimb de cunoștințe pentru companiile de dimensiuni medii, astfel având șansa să interacționeze direct cu clienți și furnizori în cele trei zile ale târgului.

Iurie Fală, directorul asociației Moldova Fruct, menționează că acest lucru va facilita crearea de parteneriate și dezvoltarea colaborărilor internaționale, sporind astfel competitivitatea pe piața globală a fructelor moldovenești.

Macfrut 2024 este un eveniment foarte important, la început de sezon, din regiunea europeană, deoarece se fac anumite prognoze, în special referitor la piața sâmburoaselor. Venim pentru a ne întâlni cu potențiali clienți. Tot aici, promovăm produsele noastre, ca să sporim gradul de recunoaștere a brandului „Moldova taste makes the difference”, astfel mai multă lume cunoaște despre Republica Moldova și fructele crescute la noi.

În cadrul acestui stand sunt prezente șase companii producătoare și exportatoare de fructe, membi ai asociației.
Acumulăm cunoștințe referitoare la noile tendințe și inovații pe toate verigile lanțului valoric de fructe, începând cu materialul săditor, tehnologii de postrecoltare și tehnologii și inovații în agricultura de precizie, noi soiuri, noi soluții de ambalare.
Iar în comunicarea cu colegii producători din țările prezente, stabilim strategia de comerț pentru sezonul în care intrăm.

Varvara Mihov, export manager în cadrul companiei SRL „Terra-Vitis”, participă în calitate de expozant la Macfrut pentru prima dată, dar deja a reușit să stabilească contacte cu importatori din mai multe țări.

Pentru acest eveniment ne-am propus două scopuri majore, primul fiind stabilirea contactelor noi de export a producției noastre agricole și de import a utilajelor pentru domeniul de păstrare și ambalare a strugurilor și fructelor. Al doilea – participarea la simpozionul consacrat strugurilor de masă și aplicare în viitor a cunoștințelor noi obținute în practica de cultivare a structurilor de masă. În primele două zile am reușit să stabilim relații de contact cu importatori de struguri de masă și fructe din Ungaria, Lituania, Lebanon, Qatar, Emiratele Arabe Unite, precum și cu noi parteneri din China – exportatori de substanțe chimice care sporesc durata de păstrare a strugurilor și fructelor în frigider.

Înainte de începerea expoziției, membrii asociației au vizitat un laborator modern de multiplicare in vitro a materialului săditor, unde au văzut tehnologia și protocoalele respectate acolo pentru asigurarea trasabilității și purității soiului.

Deoarece agricultorii din Moldova doresc să sporească competitivitatea fructelor moldovenești pe piața internațională, au vizitat și o companie producătoare de fructe, unde s-au informat despre noi soiuri, sisteme inovative de plantare și sisteme multifuncționale integrate de combatere a dăunătorilor.

Pentru participarea la eveniment asociația „Moldova Fruct” a beneficiat de suportul Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Amintim și despre oportunitatea programului BRIDGE, datorită căreia pot fi acoperite o parte din cheltuielile de participare la diferite evenimente pentru dezvoltarea afacerilor, beneficiar al căruia este și Agrobiznes.

Programul este realizat de Proiectul Tehnologiile Viitorului Innovate Moldova, proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală, cu susținerea Agenția de Investiții/Invest Moldova Agency, USAID, Guvernul Suediei.

Mihai Bostan: Culturile de toamnă, din cauza vremii, s-au dezvoltat rapid, dar nu calitativ

0

Dezvoltarea culturilor de toamnă, în mod special rapița și grâul, depinde foarte mult de condițiile de la semănat și până la intrarea în iarnă.

Toamna anului 2023 a fost una destul de lungă, cu condiții prielnice, inclusiv pentru producătorii care au realizat semănatul mai târziu. Astfel că, în mare parte, culturile au intrat în iarnă într-o fază de dezvoltare foarte bună și, la începutul primăverii, arătau destul de promițător. 

Mihai Bostan, promotor Corteva Agriscience, a menționat pentru Agrobiznes că, din păcate, pe parcursul iernii până în primăvară, în majoritatea zonelor, s-au înregistrat foarte puține precipitații (până în luna martie circa 120 l/m2), ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din media multianuală.

Chiar dacă, în luna martie, în anumite zone, au mai fost anumite cantități de precipitații, acestea nu au compensat deficitul. 

„La moment, avem o rezervă de umiditate practic epuizată. Ploile din luna aprilie-mai au fost ploi salvatoare atât pentru rapiță, cât și pentru grâu. Dar mai ales în cazul rapiței, se observa deja un deficit de umiditate foarte acut, deoarece aceasta s-a dezvoltat mult în perioada sfârșitul lunii martie – aprilie”. 

Specialistul susține că, la ieșirea din iarnă, culturile arătau mult mai promițător, dat fiind faptul că eram obișnuiți cu o perioadă mult mai răcoroasă a lunilor ianuarie-martie și astfel, aveam timp prielnic pentru fertilizările faziale. 

„Însă, anul curent a venit cu temperaturi ridicate în perioada martie – începutul lunii aprilie, ceea ce a grăbit foarte mult procesele fiziologice în plante. Respectiv, rapița și grâul au atins niște cote de dezvoltare mult prea mari pentru asemenea perioadă. Cred că mulți dintre colegi cunosc vorba din bătrâni că „la Sfântul Gheorghe nu trebuie să se vadă cioara din grâu”, dar în anul curent, grâul deja dă în spic. Astfel că, suntem cu circa o lună mai devreme decât ceea ce am fost obișnuiți în ultimii ani, iar fazele de dezvoltare la aceste culturi sunt mult prea avansate”, adaugă Mihai Bostan. 

Condițiile care au grăbit procesele de dezvoltare la rapiță și grâu nu au adus și o dezvoltare calitativă a culturilor, am avut o dezvoltare forțată și mai mult vegetativă decât generativă, a mai adăugat Mihai Bostan.

„Rapița nu a reușit să dezvolte suficiente ramificări, organe generative ci mai degrabă, a fost o dezvoltare grăbită, cu o tijă alungită, în condițiile unei zile mai scurte (durata zilei și a nopții, la fel influențează dezvoltarea culturilor). Astfel, temperaturile foarte ridicate, în condițiile zilelor cu o durată mai mică, au favorizat dezvoltarea culturilor necalitativ”. 

Cât privește fertilizarea ca și element tehnologic, specialistul spune că, se observă o diferență foarte mare dintre câmpurile cu grâu, care au fost fertilizate din toamnă sau semănate odată cu administrarea îngrășămintelor minerale și câmpurile cu grâul care nu au fost fertilizat. 

„Această diferență se datorează inclusiv faptului că, grâul a vegetat foarte bine în toamnă și a consumat tot ce a avut disponibil în sol. Nivelul de dezvoltare a culturilor de grâu și rapiță este foarte diferit, în funcție de cantitatea de îngrășăminte administrată și unde nu s-au administrat. Este regretabil faptul că, mulți fermieri au redus foarte mult din fertilizarea de bază, dar și a celor faziale cu azot, pentru a-și reduce costurile, însă au redus costurile la hectar, dar nu și per kilogram. Diferența fertilizării de bază, care se observă între câmpuri, în multe cazuri, va face diferența și de recolta obținută, cel puțin cu 1 -1,5 tone la ha.

Astfel, prin reducerea cantităților de fertilizanți sau chiar excluderea administrării fertilizanților, fermierii și-au redus șansa de a spori recolta și respectiv de a câștiga. Atunci când împărțim investiția la cantitatea obținută realizăm că costurile per kilogram devin mai mici.

Este foarte simplu, investiția de circa 100 de euro/ha (130 kg/ha de NPK 10:26:26 inclusiv administrare), pentru îngrășămintele de bază, îți asigură o diferență de cel puțin 1-1,5 tone/ha de recoltă și astfel se răscumpără investiția. Este cert faptul că, acolo unde s-a realizat fertilizarea din toamnă, fermierii vor avea doar de câștigat”. 

Tot aici, Mihai Bostan a remarcat faptul că, îngrășămintele minerale (fosfor, potasiu) aplicate până la semănat sau odată cu semănatul, niciodată nu se exportă în totalitate din câmp. 

„De fapt, circa jumătate din cantitatea de macro- (cu excepția azotului) și microelemente pe care o consumă orice cultură, revine în sol sub formă organică prin resturile vegetale lăsate în câmp, după care devin iarăși disponibile după toate procesele de descompunere și mineralizare. Iată de ce, atunci când calculăm costul per ha la îngrășămintele minerale trebuie să ținem cont că, acestea au un impact nu doar asupra culturii actuale, ci se răsfrânge și asupra culturilor viitoare”. 

Specialistul insistă asupra ideii că, rezerva de umiditate din sol, inclusiv precipitațiile care cad pot fi valorificate doar printr-o genetică bună, terenuri curate de buruieni încă din toamnă, dar și fertilizarea optimă condițiilor din câmp. 

„Bineînțeles că, fertilizarea poate să crească coeficientul de utilizare a apei. Asta înseamnă apă consumată calitativ la formarea producției și mai puțin pierdută prin evapotranspirație. Cu cât vom consuma mai puține unități de apă per unitate de substanță uscată, cu atât mai profesioniști vom fi și vom avea și recolte rentabile.

Agricultura are nevoie de dezvoltare, iar dezvoltarea fără tehnologie, fertilizare, asolament, procese realizate calitativ nu poate să existe. Cred că, în anul curent, vom avea diferențe de producție semnificative la fermele unde s-au făcut fertilizările necesare, în cantitățile corespunzătoare și cele unde s-a fertilizat cu cantități mai mici sau chiar nu s-a fertilizat deloc”. 

Mihai Bostan a mai adăugat că, deși nu îi place să facă prognoze, dar, la moment, putem vorbi de o reducere de cel puțin 20-30% din recoltă, față de anul 2023, însă dacă nu vom avea precipitații de cel puțin 25-30 l/m2 în următoarele 10 zile, atunci producțiile pot fi mult mai mici. 

„Condițiile climaterice au un impact major, dar noi trebuie să ne raportăm la ele cu soluții cât mai inteligente pentru a le valorifica la maxim”, a conchis Mihai Bostan.

Mana viței de vie: Cum calculăm perioada de incubație a ciupercii. Tratamente

0

Mana viţei de vie este una dintre cele mai cunoscute boli ale viţei de vie, cu impact ridicat în ceea ce privește calitatea și cantitatea de struguri. Îmi propun ca după lecturarea acestui articol chiar și cei care practică viticultura la nivel de hobby să poată identifica boala și să țină sub control acest patogen. 

Ciuperca Plasmopara viticola se perpetuează de la un an la altul prin oospori, ce iernează pe frunzele mozaicate contaminate de pe suprafața solului sau în sol, ca urmare a lucărilor de arat din toamnă (oosporii sunt rezistenți până la temperaturi de -25°C și pot să supraviețuiască în sol între 5 și 10 ani).

Primăvara, oosporii germinează dacă au fost întrunite următoarele condiții: 10°C temperatura minimă a aerului măsurată dimineața, 10 mm de ploaie căzută în ultimele 24-48 de ore și 10 cm lungimea lăstarului, suma celor trei factori =30.

Atunci când „Regula de 30” este îndeplinită, oosporii au capacitatea de germinare, emițând zoospori responsabili de producerea infecțiilor primare. Durata germinației oosporilor variază în funcție de ambianța factorilor descriși mai sus.

Perioada de la infecție, care se consideră momentul în care tubul germinativ al zoosporului a pătruns în camera substomatică și până la apariția petelor undelemnii, se numește incubație.  

Această perioadă variază în funcție de condițiile mediului înconjurător și durează 8-10 zile în mai, 6-8 zile în iunie și 4-6 zile în iulie-august.

Când miceliul s-a dezvoltat, în condiții de umiditate maximă sau apropiată de maximă și numai în timpul nopții, apar prin stomate prelungiri diferențiate ale hifelor miceliene– conidioforii cu conidii, având un aspect de puf alb catifelat pe partea inferioara frunzei, în dreptul petelor undelemnii. 

Infecția produsă cu zoospori proveniți din macro conidii se numește infecție primară.

Atacurile din infecții primare nu sunt în măsură să producă efecte economice însemnate, dar au un rol covârșitor în extinderea manei prin infecțiile ce se produc din conidiile rezultate.

Din experiența personală, am întâlnit ani când infecția primară nu a fost identificată pe aparatul foliar cu aspectul acelor pete undelemnii, ci am surprins infecții directe aduse rahisului când pierderile de producție au fost devastatoare.

Țesuturile frunzei sau rahisului din dreptul petelor se brunifică, apoi se necrozează, prezentând aspect de arsuri.

În perioada de incubație, întâlnim și primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor țesuturilor foliare, luând aspect de „pete undelemnii” pe partea superioară a frunzei.

La sfârșitul perioadei de incubație, în momentul îndeplinirii a noi factori, dacă timp de 4 ore nocturne avem umiditatea relativă a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depășind 13°C, pe partea dorsală „petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formă de conidii cu conidiofori.

Infecțiile produse de microconidii se numesc infecții secundare. Ciuperca fiind policiclică, în cursul anilor ploioși, poate produce între 50-60 de infecții secundare.

Atacul pe ciorchine, când boabele sunt mai mici, are o culoare cenușie-închisă și este denumită rot-gris și poate compromite total recolta. Atacul pe boabe poate apărea și aproape de fenofaza de pre-pârgă când stomatele sunt închise.

În acest caz, ciuperca se localizează de pedicelul boabei și perinița de la punctul de inserție, împiedicând circulația apei și nutrienților necesari dezvoltării boabelor.

Boabele se zbârcesc, apar depresiuni pe suprafața pieliței, care se colorează în brun, de unde și denumirea de rot-brun, urmat de căderea lor. Când atacul este foarte puternic se poate usucă întreg strugurele.

Datorită biologiei foarte complicate a agentului patogen, lupta împotriva manei comportă o organizare minuțioasă, științifică și o dotare specială pentru a emite o prognoză de avertizare a efectuării tratamentelor.

Urmărind condițiile climatice și stadiul vegetativ cu ajutorul graficului de mai sus putem stabili cu exactitate momentul în care va trebui să efectuăm tratamentul pentru prevenirea apariției infecțiilor din plantația viticolă.

Există programe de prognoză și avertizare pentru diverși patogeni, spre exemplu programul Granular Link ce emite avertizări cu privire la apariția Lobesiei, dar și al altor patogeni din ferme.

Schemă de tratament contra manei viței de vie

Vă voi prezenta o schemă de tratamente în funcție de fenofaza de creștere și dezvoltare a viței de vie (BBCH).

T1 – Recomand la BBCH 51 – inflorescențe vizibile aplicarea unui tratament cu produse de contact: cupric (pe baza de hidroxid sau oxiclorură de cupru) 1,5- 2 kg(l)/h sau folpet 1-1,25 kg/ha, cu rolul de igienizare a lăstarului.

T2 – În anii cu primăveri răcoroase fenofazele de creștere și dezvoltare se prelungesc și se impune un tratament intermediar pâna la tratamentul de înaintea înfloritului, BBCH 55 Butonii florali sunt izolați (separați). 

Recomand aplicarea unui mix de contact cu sistemic pentru a combate și preveni instalarea infecției primare. Curzate F (4,8% cimoxanil + 48% folpet) 2,5 kg/ha. 

T3+T4 – Urmează aplicarea a două tratamente esențiale pentru combaterea și prevenirea manei, BBCH 60 – înainte de înflorit,  când prima inflorescență de pe racem înflorește, iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul și BBCH 69 – sfârșitul înfloritului.

Aplicarea simultană a două componente contact/sistemică menține starea fitosanitară ideală pentru fructificarea normală a rahisului. Zorvec Zelavin 0,200 ml oxathiapiprolin + 1,25 kg folpet/ha sau  Zorvec Vinabel (40 g/l Zorvec® și 300 g/l Zoxamid.

T5 – La BBCH 77 Compactarea ciorchinelui – boabele și-au mărit dimensiunea la 70% din dimensiunea finală și încep să se atingă între ele și vom aplica produsul Zorvec Vinabel (40 g/l Zorvec® și 300 g/l Zoxamid ) în doză de 0,5 l/ha. 

T6 – În funcție de soi, aplicăm la BBCH 81 Începutul coacerii boabelor – la soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea iar compactarea boabelor crește sau la BBCH 85 Struguri în pârgă, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielița colorată – boabele s-au colorat în totalitate. Boabele sunt moi la atingere.

Aplicăm pentru soiurile roșii tratamente cu produse  cuprice (pe bază de hidroxid sau oxiclorură de cupru) 1,5- 2,5 kg (l)/h, funcție de produs. 

Nu recomand în aceste fenofaze aplicare tratamentelor cu cupru pentru soiurile albe și roze cu un complex aromatic ridicat sau cu pielița bobului subțire. 

Atenție la utilizarea timpului de pauză indicat de producător!

Este important să respectați instrucțiunile de pe eticheta produsului fitosanitar și să nu recoltați sau să nu consumați culturile înainte de expirarea timpului de pauză specificat pe etichetă. Timpul de pauză la produsele fitosanitare depinde de produsul folosit și de cultura la care se aplică.

V-ar putea plăcea și articolul despre Dăunătorii viței de vie, deficiențele de prindere a butașilor.

Proprietarii de terenuri care nu combat ambrozia vor fi amendați

0

Inspectoratul pentru Protecția Mediului informează că, în ciuda aspectului său nevinovat, ambrozia reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea umană, notează știri.md.

În acest sens, inspectorii atenționează proprietarii sau administratorii de terenuri care nu o vor elimina de pe terenurile intravilane și extravilane că riscă amenzi de până la 6.000 de lei.

Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, cu un potențial alergen ridicat, această buruiană poate cauza alergii severe și complicații respiratorii, dacă este lăsată să se răspândească.

Așadar, pentru a preveni extinderea ambroziei și pentru a o elimina de pe terenurile intravilane și extravilane, Codul contravențional al R. Moldova impune obligații stricte proprietarilor, deținătorilor și administratorilor de terenuri. 

De menționat că nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni financiare substanțiale, care pot ajunge până la 6.000 de lei pentru persoanele juridice.

Potrivit prevederilor legale, proprietarii sau administratorii de terenuri au datoria de a desfășura lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei în perioada cuprinsă între răsărirea acesteia și apariția primelor inflorescențe.

„Aceste lucrări trebuie să fie realizate cu responsabilitate și eficiență, pentru a preveni răspândirea polenului alergizant.

Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de identificarea terenurilor infestate și de transmiterea somațiilor către proprietarii sau deținătorii acestora.

Ulterior, se efectuează verificări și se constată nerespectarea obligațiilor legale în privința ambroziei de către personal împuternicit”, se arată în mesajul Inspectoratului. 

De asemenea, se menționează că există mai multe metode eficiente de combatere a ambroziei, printre care cosirea manuală sau mecanică, aplicarea de erbicide sau distrugerea manuală a focarelor izolate. 

Pentru rezultate optime se recomandă repetarea lucrărilor de combatere de mai multe ori pe an și respectarea cu strictețe a cadrului legal în vigoare.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului subliniază că eliminarea ambroziei nu este doar o obligație legală, ci și un act de responsabilitate față de sănătatea comunității.

Prin respectarea prevederilor legale și adoptarea unor metode eficiente de combatere putem contribui la reducerea riscului de alergii și îmbunătățirea calității vieții în comunitățile noastre.

MAIA prezintă analiza impactului subvențiilor alocate din bugetul de stat pentru dezvoltarea agriculturii

0

Numărul agricultorilor beneficiari ai subvențiilor din bugetul de stat este într-o continuă creștere, fapt datorat politicilor promovate de ministerul Agriculturii și Industriei alimentare și creării asociațiilor profesionale la etapa actuală.

Acest lucru este reflectat în cadrul analizei elaborate de ministerul Agriculturii și Industriei pentru ultimii 6 ani.

În 2018, numărul de cereri depuse a fost de 7416, în timp ce până în 2023 acest număr a crescut la 16334, reflectând o dublare a interesului și a angajamentului fermierilor de a accesa fonduri pentru dezvoltarea sustenabilă a activităților agricole.

De asemenea, numărul de fermieri unici care au depus cereri a crescut semnificativ, de la 4411 în 2018 la 8233 în 2023.

Bugetul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a crescut semnificativ de la 900 de milioane de lei în 2018, la 1.7 miliarde de lei în 2023.

În plus, în 2023 s-au alocat suplimentar 200 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, oferind mai multe resurse pentru susținerea fermierilor care au fost afectați de consecințele crizelor din anul 2022.

Valoarea totală a investițiilor declarate în agricultură a crescut în fiecare an, de la 3,8 miliarde de lei în 2018 la 6,2 miliarde de lei în 2023.

Aceasta arată că fermierii au investit din ce în ce mai mult în dezvoltarea activităților agricole, cu sprijinul resurselor oferite de guvern.

Datele reconfirmă că eforturile ministerului de a îmbunătăți accesul agricultorilor la fonduri și de a simplifica procedurile de aplicare dau rezultate.

MAIA continuă să susțină inovația și creșterea în sectorul agricol și reiterează rolul semnificativ al agriculturii în economia națională și în asigurarea securității alimentare pentru cetățenii noștri.

Acest progres va fi susținut în continuare, prin constituirea Camerelor Agricole, ce vor reprezenta și promova interesele și drepturile agricultorilor în relația cu autoritățile publice.

Exportul de mărfuri agricole moldovenești în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va fi în continuare scutit de anumite taxe

0

Exportul de mărfuri agricole moldovenești în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va fi, în continuare, scutit de anumite taxe.

Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană a aprobat astăzi avizul consultativ pentru amendarea Acordului de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, semnat în 2020, informează MOLDPRES.

Astfel, liberalizarea temporară a importurilor de produse originare din Republica Moldova pe piața Regatului Unit va fi extinsă pe o perioadă de cinci ani, până la 31 iulie 2029.

În prezent, sunt stabilite cote de import la următoarele produse agricole: roșii (272 tone), usturoi (30 tone), struguri de masă (2 724 tone), mere (5 548 tone), cireșe (204 tone), prune (2 043 tone), suc de struguri (68 tone).

Amendarea Acordului are drept scop susținerea producătorilor autohtoni în contextul extinderii exporturilor în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

La 31 iulie 2023, a fost aplicată măsura de liberalizare a comerțului pentru un an și, respectiv, aceasta expiră în luna iulie 2024.

În această perioadă, potrivit autorităților, au fost înregistrate majorări esențiale la exportul de produse agricole moldovenești în Regatul Unit.

Mai exact, exportul de prune a crescut de la 45 la 495 de tone, iar cel de struguri de masă s-a dublat.

De asemenea, Republica Moldova a început să exporte în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord mere și cireșe.

Programul 373: Guvernul extinde accesul la finanțare și simplifică procedurile

0

Întreprinzătorii din Republica Moldova vor putea accesa mai ușor resurse financiare pentru dezvoltarea afacerilor, în cadrul Programului de stimulare a investițiilor „373”.

Guvernul a aprobat modificările care vor spori numărul beneficiarilor și investițiilor eligibile și va simplifica procedurile de creditare.

„Dincolo de subsidierea dobânzilor, se adaugă componente noi, ce țin și de garantarea creditelor, ceea ce este important pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Prin acestea, vom stimula creșterea investițiilor, crearea noilor locuri de muncă, va spori valoarea adăugată și, corespunzător, vom avea salarii mai mari pentru angajați”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Astfel, Programul „373” va fi extins pentru un grup mai larg de beneficiari.

Acesta va fi accesibil și pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul comerțului (cu excepția celor care comercializează băuturi alcoolice și tutun), dar și pentru cei din domeniul întreținerii și reparației autovehiculelor și motocicletelor.

O altă îmbunătățire se referă la majorarea sumei maxime ce poate fi acordată unui singur beneficiar, de la 15 la 40 de milioane de lei.

De asemenea, va fi permisă finanțarea achiziției de materie primă și materiale necesare în producție sau prestare de servicii, în limita de 30% din valoarea proiectului investițional. 

În același timp, a  fost majorat plafonul maxim de garantare de la 40% la 80% din valoarea creditului pentru garanțiile oferite (cerință a Fondului de Garantare a Creditelor) și au fost simplificate procedurile bancare de acordare a creditelor.

Până în prezent, în cadrul Programului „373”, peste 300 de beneficiari au contractat 363 de credite, cu o valoare investițională totală de 1,46 miliarde de lei.