Piața mondială agricolă: Cotațiile la cereale, în creștere

0

Prețurile la cereale – grâu, porumb, dar și la rapiță sunt în creștere, pe fondul vremii capricioase care naște temeri privind recoltele din acest an, notează puterea.ro.

Grâul, de exemplu, a cunoscut luni după amiază, 6 mai, o creștere importantă la Matif, bursa europeană de la Paris. Astfel, contractul pentru grâu cu scadență în septembrie a înregistrat o creștere importantă de 10,25 euro pe tonă, până la 245,25 euro pe tonă.

Drept urmare, prețurile s-au mărit cu 10 euro/tonă, atingând un nivel record, de altfel, și cel mai mare din ultimele 8 luni. Pentru grâul cu scadența în decembrie, avansul este de 9,5 euro/tonă, ceea ce înseamnă un preț de 250,5 euro pe tonă.

În același timp, prețurile au crescut și la Chicago Board of Trade (CBoT), SUA, pentru contractul din iulie atingându-se un nivel de 648,75 cenți SUA/bushel, ceea ce înseamnă un avans de 26,25 cenți SUA /bushel.

Creșterea a continuat și în dimineața zilei de 7 mai, la ora 10:16 dimineața, grâul din iulie înregistra un avans de 3,75 cenți SUA/bushel, până la 652,5 cenți SUA/bushel, raportat la ziua de luni.

Vești bune și la porumb

Veștile bune vizează și porumbul. La Matif, contractul cu livrare în iunie a crescut cu 7,25 euro pe tonă, în data de 6 mai, până la 209,25 euro pe tonă, potrivit Agrarheute.com. De asemenea, contractul cu scadență în noiembrie a înregistrat un avans de 7,5 euro pe tonă, până la 217,5 euro pe tonă.

Bursa de Valori din Chicago se înscria și ea pe un trend ascendent, porumbul din iulie câștigând 8,75 cenți SUA/bushel, până la 469,00 cenți SUA/bushel. Tendința de creștere se menținea și marți dimineața.

Rapița cunoaște și ea un trend similar. La Matif, cotația s-a mărit cu 11,25 euro pe tonă pentru contractul cu scadența în august 2024, atingând un nivel de 481 de euro pe tonă. Brusc a crescut și contractul cu livrare în noiembrie până la 488,50 euro pe tonă de rapiță.

Cauzele creșterii

Creșterea prețurilor are loc pe fondul vremii schimbătoare, existând temeri legate de recoltele din acest an. În SUA, de exemplu, sunt așteptate pierderi de randament pentru grâu, din cauza lipsei precipitațiilor.

Secetă este și în sudul Rusiei, ceea ce a făcut să se reducă previziunile pentru recolta de grâu din Rusia de la 93 de milioane de tone, la 91 de milioane de tone.

Nici francezii nu stau prea bine, la acest moment, prognozele arătând că o treime din producția de grâu din acest an este de calitate mai slabă raportat la anul precedent.

Mai trebuie spus că semănatul porumbului este în întârziere în Franța și SUA. De asemenea, Brazilia suferă de condiții meteorologice extreme, fiind afectată de inundații în sud și de secetă în alte regiuni.

17 mai 2024 – ultima zi pentru solicitarea granturilor AGGRI pentru sectorul de bovine

0

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare reamintește că 17 mai 2024 este termenul limită pentru depunerea cererilor de granturi în cadrul proiectului AGGRI, dedicat producătorilor din sectorul zootehnic (crescătorii de bovine).

Granturile, cu o valoare de până la 1 milion de dolari SUA și acoperind până la 50% din costurile investițiilor eligibile, sunt destinate pentru:

  • construcția sau modernizarea infrastructurii zootehnice;
  • achiziția de echipamente și utilaje noi;
  • implementarea unităților de procesare a furajelor;
  • achiziția de animale de prăsilă;
  • investiții în eficiența energetică, inclusiv stații de biogaz și instalarea panourilor fotovoltaice.

Pentru a obține grantul, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • Să fie înregistrați și să activeze pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, inclusiv pe teritoriul raionului Dubăsari, situat după traseul Rîbnița – Tiraspol, cu excepția or. Chișinău și or. Bălți, în conformitate cu legislația în vigoare;
  • Să fie deținători legali ai bunurilor imobile și mobile ce fac obiectul stimulării prin mecanismul de grant, cu un termen de arendă/comodat de cel puțin cinci ani;
  • Să dețină un plan de afacere viabil economic și financiar pe o perioadă de minimum 5 ani;
  • Să își asume angajamentul de a contribui financiar cu cel puțin 50% din valoarea sub-proiectului investițional.

Un aspect important al programului de granturi este aplicarea TVA la cota 0% pentru investițiile finanțate prin grant, precum și posibilitatea de a beneficia de subvenții din partea statului.

Lista completă a criteriilor de eligibilitate, precum și documentele care urmează a fi prezentate împreună cu cererea pot fi accesate aici, iar dosarele vor fi depuse la direcțiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Fultaim – erbicid sistemic împotriva unui spectru larg de buruieni la porumb

0

Fultaim® este un erbicid cu acțiune sistemică care vă ajută să scăpați de buruienile monocotiledonate anuale și dicotiledonate anuale și perene din culturile de porumb.

Conține: mesotrion 75 g/l +nicosulfuron 37,5 g/l+picloram 17,5 g/l. Erbicidul este disponibil sub formă de dispersie uleioasă.

Fultaim asigură:

  • Controlul buruienilor greu de eradicat.
  • Acțiune pronunțată de protecție pe termen lung a solului de buruieni.
  • Nu este nevoie de alte preparate-partener sau adjuvant.

Performanță excepțională, eficient în combaterea unei game largi de buruieni anuale și perene, dicotiledonate și graminee.

Fultaim distruge buruienile anuale și perene cu frunză lată, inclusiv specii precum: ambrozia, volbura, hrișca urcătoare, opaiță albă, salată sălbatică, lobodă, alior, susai, zârnă, pelin, iarbă bărboasă, pir, trei frați pătați, coada calului, mohor, știr și altele.

Cele trei ingrediente active ale Fultaim au un mecanism diferit de acțiune, reduc riscul de rezistență la buruieni și oferă mai mare eficiență în comparatie cu alte oferte existente pe piață. Împreună asigurând un efect sistemic. 

Mesotrionul pătrunde în buruieni prin frunze și rădăcini, se mișcă acropetal și basipetal, duce la decolorarea frunzelor, iar apoi la moartea buruienilor. 

Picloram este ușor absorbit de rădăcini și frunze, provocând deformarea tulpinilor, frunzelor și rădăcinilor adventive. Eficient împotriva buruienilor din familiile Asteraceae, Convolvulaceae, Amaranthaceae. 

Nicosulfuron rapid pătrunde în organele buruienilor și oprește creșterea și dezvoltarea acestora. Buruienile tratate încetează să crească chiar din prima zi după aplicare.

Fultaim duce la decolorarea punctelor de creștere și ale altor părți aeriene ale plantei, la deformări, mai târziu – la cloroză, apoi are loc brunificarea si moartea țesuturilor.

Buruienile mor complet în 1-3 săptămâni după tratament. Erbicidul menține culturile curate de-a lungul perioadei critice de dezvoltare a porumbului.

Se recomandă aplicarea următoarelor norme de consum de Fultaim:

  • infestare redusă – 1 – 1,3 l/ha;
  • infestare moderată cu specii anuale și unele perene –
  • 1,3 – 1,5 l/ha;
  • infestare mare cu specii anuale și unele perene – 1,6 l/ha;
  • infestare predominantă cu buruieni perene greu de eradicat – 1,7 – 2 l/ha.

La temperaturi de peste 25°C și vreme uscată, trebuie selectate duzele și modurile de funcționare a pulverizatorului, permițând obținerea picăturilor mășcate, de cel puțin 300 de microni.

La prepararea soluției de lucru Fultaim® trebuie turnat direct în rezervor, fără a utiliza un pre-rezervor. Se recomandă să nu reduceti consumul de solutie de lucru a preparatului sub 100 l/ha.

Fultaim nu este fitotoxic pentru plante dacă sunt respectate reglementările de aplicare pe plantele de porumb.

Erbicidul are restricții de rotație a culturilor (vezi detalii pe site-ul avgust.com).

Fultaim nu are nevoie de parteneri pentru a avea efect. Nu este recomandat să utilizați erbicidul amestecat cu oligoelemente (cupru, fier, zinc etc.).

Intervalul de înaintea și după tratamentului cu insecticide organofosforice și Fultaim® ar trebui să fie de cel puțin 7 zile.

fultaim erbicid porumb

Solicită produsul de la distribuitorii companiei Avgust în Moldova.

Producătorii autohtoni de căpșune, afectați de prețurile mici de vânzare

0

La începutul lunii mai, pe piața locală au apărut căpșunele autohtone recoltate din câmp deschis la prețul de circa 100 lei/kg. Acestea sunt recoltate preponderent din raioanele de sud ale țării, unde cultura începe să fructifice cu circa o săptămâna mai devreme decât în zona de centru și nord. 

În această săptămână, însă, prețul unui kilogram de căpșune a ajuns și la 60 de lei/kg, apoi la 20-30 de lei/kg.

Aneta Ganenco, președinta Asociației Pomușoarele Moldovei, a menționat pentru Agrobiznes că, prețul este un instrument destul de sensibil și influențat de mai mulți factori. Respectiv, acesta nu poate fi același în fiecare an. 

„Prețul de comercializare depinde foarte mult de condițiile climaterice atât din țara noastră, cât și din țările concurente. Totodată, mai este influențat și de condițiile economice de pe piața internă, mă refer aici la prețul carburanților, curentului electric pentru producătorii care cresc căpșune în teren protejat. Până la urmă, prețul de comercializare este o cifra care se află între ofertă și cerere, iar în cazul în care producătorii solicită un preț mai mare, dar produsul nu se vinde, atunci acesta, cu siguranță, va merge în scădere.

Mai mult decât atât, în cazul căpșunelor, care sunt un produs perisabil, fermierii stabilesc un preț astfel ca până la următoarea culegere să poată deja vinde întreaga cantitate recoltată”. 

Tot aici, Aneta Ganenco susține că, odată cu începerea perioadei de recoltare în masă a căpșunelor vom observa o tendință de scădere a prețului de comercializare. Acesta va scădea de la o zi la alta. 

„Producătorii de la noi avansează mult în ultimii ani și cultivă soiuri noi de căpșune, diversifică ambalajul și metodele de comercializare. Observăm o tendință direcționată spre modificarea tehnologiilor de cultivare, când de pe aceeași suprafață poți obține o cantitate mai mare de producție cu un soi mai productiv și cu calități gustative mai înalte. Chiar dacă prețul este unul din factorii care îi determină pe oameni să cumpere un produs, totuși aspectul vizual, calitățile gustative și aroma la fel influențează decizia finală a consumatorului”. 

Dumitru Dodica, directorul companiei de consultanță Anastasia Trading & Services SRL, a comunicat că căpșunele care se vând pe piață sunt de calitate diferită, respectiv prețul este diferit.

„Nu putem să comparăm căpșunele care au un calibru de 15-20 cm cu cele cu calibru de 30-40. La moment, avem prețuri care încep de la 80 de lei per kg și până la 25 de lei. Căpșunele de prima calitate, care au mărimea uniformă se vând la prețul de 80 de lei cu livrare, iar producătorii care le vând direct din câmp – cu 30 de lei. Pe parcursul ultimelor zile, am observat o tendință de scădere a prețului atât la căpșunele de calitate premium, cât și la cele de-a doua calitate, cu aproximativ 30% față de data de 1 mai 2024. Cei care au suprafețe mici de căpșune le vând și la prețul de 20-30 de lei kg, iar producătorii mai mari încearcă să-și vândă producția prin intermediul supermarketurilor sau fac livrări direct către consumator și respectiv obțin un preț mai avantajos, mai mult de 50 de lei/kg”.

De menționat că, cheltuielile pe care le fac fermierii sunt diferite, iar prețul la inputuri, în anul curent, s-a majorat cu aproximativ 30% față de anul trecut. Astfel că, producătorii care utilizează inputuri au un cost de producere mai mare. 

„În acest caz, costul de producere este diferit și prețul de vânzare la fel. Dacă e să vorbim de producerea la nivel industrial, costul de producere pentru un kg de căpșune ajunge la 23-28 de lei, în dependență de tehnologie și de costurile investițiilor în primul an de la plantare. Astfel că, dacă un producător vinde căpșunele la prețul de 30 de lei/kg, atunci nu își poate recupera costul de producere, dacă însă le vinde cu 50-60 de lei/kg – are și un profit”. 

Viorel Gavriliță, producător din satul Copanca, raionul Căușeni, a spus că prețul la căpșune este foarte diferit și depinde în mare parte de calitatea produsului. 

„Consider că, pentru primele căpșune din teren deschis prețul este unul mic. Mulți producători din raionul Soroca au înființat plantații de căpșune cu cele mai mici investiții și respectiv, stabilesc prețuri foarte mici la recoltă, dar prin aceasta influențează prețul de pe piață inclusiv, pentru noi cei care am investit mult în soiuri de calitate. Noi vindem căpșunele în magazinul propriu, facem și livrări, o parte merge la piața angro. Pot să spun că a apărut o cantitatea foarte mare de căpșune timpurii, fără estimări preventive, de o calitate proastă, ceea ce a dus la scăderea rapidă a prețurilor”.  

Producătorul a mai povestit că, dacă în anul trecut a avut o suprafață de circa 6 ha de căpșune plantate în câmp deschis, atunci în anul curent suprafața a fost micșorată până la 3 ha, iar pentru anul viitor planifică să ajungă la 1 ha. Vor rămâne doar cu căpșunele din sere. 

„În anul curent am avut probleme și cu căpșunele din sere, deoarece au început să fructifice mult mai devreme și planta nu a reușit să se dezvolte. Personal, am recoltat circa 50% de pe plantă și ea nu a mai rezistat”. 

Zinaida Plămădeală, reprezentanta cooperativei Berries Group, a specificat că, chiar dacă la începutul perioadei de recoltare în masă a căpșunelor din teren protejat acestea aveau prețul de comercializare de circa 100 de lei per kg, pe parcursul a câtorva zile doar prețul a ajuns până la 30 de lei/kg. 

„Producătorii mai mari, care au în vânzare căpșune de calitate înaltă încearcă să mențină prețul măcar la nivelul celui din anul trecut. Una din cauzele prețurilor mici ar fi oferta prea mare, dar și puterea de cumpărare a consumatorilor care este mică la moment. Mai mult ca atât, încă nu avem cantitățile suficiente pentru a exporta pe piețele cu care avem deja o experiență. Din păcate, în țara noastră, costurile de producere sunt înalte și cu volumele mici pe care le avem în tunele/sere, nu putem să concurăm cu țările unde au temperaturi ridicate și resurse naturale gratuite. Oricât de bine nu am gestiona resursele, costurile oricum sunt mari, mult mai mari ca la concurenții actuali (în perioada aprilie-mai). În plus, prețurile sunt influențate și de concurența neloială a producătorilor din Ucraina”.

Două întreprinderi vinicole din Moldova vor fi fuzionate

0

Una dintre cele mai vechi întreprinderi vinicole din R.Moldova ar urma să dispară. Este vorba despre S.A. „Aroma” care ar urma să fie absorbită de S.A. „Barza Albă”, notează deschide.md.

Un proiect de hotărâre în acest sens a fost elaborat de autorități și urmează să fie propus spre consultări publice.

Urmare a fuziunii, S.A. „Barza Albă” va deveni succesor de drepturi și obligații a S.A. „Aroma”.

De menționat că, S.A. „Aroma”, creată în anul 1898, este specializată în producerea, îmbutelierea și comercializarea băuturilor alcoolice, cu preponderență a divinului.

În întregime sortimentul producției cu marca „AROMA” include circa 30 de denumiri de produse alcoolice, majoritatea producției fiind destinat pentru export.

„În anul 2013, S.A. „Aroma” a constatat o situație dificilă în urma management-ului defectuos, dar și a reducerii vânzărilor astfel încât, producătorul de divin a acumulat datorii de 240 milioane lei.

La data de 19 decembrie 2023, datoria conform tabelului rectificat a tuturor creanțelor este de peste 35 milioane lei, activele fiind de circa 100 milioane lei”, susțin autoritățile.

După reorganizare, S.A „Barza Albă” va achita toate datoriile S.A „Aroma” rămase nestinse. Astfel, S.A „Barza Albă” va fi scutită de plata dividendelor pentru o perioadă de 5 ani (2023-2027).

Precizăm că S.A. „Barza Albă” a fost inclusă în lista companiilor nepasibile privatizării.

Compania dispune de un potențial de producere performant, având o istorie de circa 80 de ani și un portofoliu reprezentativ de divinuri înnobilate la butoi de la 3 până la 50 ani.

Patru companii au primit licențe de import pentru semințele de floarea soarelui

0

În cadrul ședinței Comisiei de Licențiere a importului pentru anumite categorii de cereale și semințe de floarea-soarelui, desfășurată la data de 3 mai 2024, s-a votat unanim acordarea licențelor de import pentru semințele de floarea-soarelui.

Licențele au fost acordate următorilor agenți economici conform capacităților lor lunare de procesare:

Potrivit datelor Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în perioada 1 aprilie – 2 mai al acestui an, din țară au fost exportate aproximativ 54.790 de tone de semințe de floarea-soarelui destinate producerii uleiului.

De asemenea, 7.600 de tone de semințe au fost contractate de procesatorii de ulei din țară.

De la pasiunea pentru flori la o afacere rezilientă la schimbările climatice

0

A visat întotdeauna să aibă o seră cu flori, dar din cauza banilor amâna an de an împlinirea lui. Acum, la 52 de ani, Maria Josan din satul Ciorești, raionul Nisporeni, și-a văzut visul devenit realitate. 

Maria Josan este mamă a trei copii și întotdeauna a avut grija gospodăriei.

Așa cum în zonele rurale e mai greu să găsești un loc de muncă, ea s-a gândit să construiască în curtea casei câteva sere mici și să-și câștige existența din agricultură, așa cum au făcut-o și părinții ei.

„Agricultura îmi curge prin vene”, spune femeia.

Ajutată de familie, Maria Josan a început să crească în sere răsad de roșii, ardei și castraveți, apoi a trecut la cultivarea legumelor. 

Acum doi ani, fiica mai mică, în vârstă de 14 ani, a aflat de pe rețelele sociale despre un concurs lansat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” cu asistența financiară a Suediei.

Știind despre pasiunea mamei sale pentru flori, a îndemnat-o să participe. Ambele au scris proiectul și sperau să fie printre câștigătoarele concursului, ca să adapteze serele pentru creșterea florilor anul împrejur.

Serele pe care le avea familia Josan nu dispuneau de o centrală termică, ci erau încălzite cu ajutorul unei sobe improvizate. Se descurcau anevoios, când afară temperatura scădea sub 10 grade, în seră se făcea focul și de două ori pe zi. 

Mare le-a fost bucuria când au câștigat concursul.

Cu 4.375 de dolari, acordați de Suedia în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, în sera familiei Josan a fost instalat un cazan pe biomasă, pompe, vase de expansiune și un rezervor de apă.

Astfel au fost create toate condițiile pentru creșterea florilor în seră. Noile achiziții ajută acum familia să facă față crizelor, dar și schimbărilor climaterice.

În plus, datorită asistenței de care a beneficiat în cadrul proiectului, Maria Josan a reușit să reducă emisiile de carbon cu 21,5 tone pe an, să valorifice mai mult deșeurile rezultate din activitatea economică și astfel să optimizeze cheltuielile de producere.  

#image_title

Pe lângă asistența financiară, antreprenoarea a mai beneficiat în cadrul proiectului de mentorat în afaceri și instruire pentru aplicarea practicilor agricole durabile și prietenoase mediului: folosirea energiei verzi și a tehnologiilor eficiente energetic.

Astfel, Maria Josan produce compost din deșeurile provenite din activități casnice, pe care îl folosește ca și îngrășământ natural pentru seră, colectează apa de ploaie pentru a iriga cele trei sere de care dispune, iar pentru încălzire folosește crengi și resturi de viță de vie.

Maria Josan a mai beneficiat de asistența proiectului pentru înregistrarea activității economice și extinderea pieței de desfacere. 

„Deși producătorii întâmpină mai multe impedimente, nu se lasă învinși. Muncesc de zor, ca să obțină rezultatele dorite.

În seră sunt plantate peste 15 specii de flori. Investițiile sunt mari, dar și mai mare este satisfacția unei afaceri în care se implică toată familia”, susține Maria Josan.

Fiica mai mică vinde produsele pe rețelele de socializare. 

„Cu pași mici, mergem înainte” spune Maria.

Antreprenoarea este de părere că femeile din zonele rurale trebuie să aibă mai multă încredere în ele și să nu le fie frică de urmări.

„Dacă muncești mult, totul va ieși așa cum îți dorești”, este sloganul de care se conduce.

Maria Josan este una din cele 120 de femei care au obținut mentorat și echipamente de până la 4.400 dolari din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” pentru a iniția în gospodăriile lor activități economice reziliente la schimbările climatice.

Beneficiarele au fost selectate în cadrul a două concursuri publice organizate de proiectul PNUD, la care au participat femei din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană. 

Beneficiarele au lansat și dezvoltă cu succes afaceri în diverse domenii, precum ar fi apicultura, creșterea animalelor și păsărilor, managementul gunoiului de grajd, creșterea și prelucrarea plantelor medicinale, cultivarea legumelor în sere, dar și alte activități economice generatoare de venituri și reziliente la crizele climaterice și economice. 

Moldova și Norvegia vor semna un Memorandum de cooperare în domeniul energetic

0

Un Memorandum de cooperare în domeniul energetic dintre Republica Moldova și Regatul Norvegiei va fi semnat marți, 7 mai, la Oslo, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, notează moldova1.md.

Potrivit oficialului, scopul documentului este consolidarea cooperării moldo-norvegiene în domeniul energetic și crearea oportunităților investiționale reciproc avantajoase.

„Norvegia va fi una din țările care va sprijini acele programe de finanțare a eficienței energetice în sectorul rezidențial, dar și programe de sprijin pentru familiile vulnerabile în a-și schimba echipamentele energofage neeficiente în echipamente moderne.

Acest memorandum vizează și această cooperare, dar și mult mai mult decât atât, avem un potențial foarte mare, inclusiv pentru investițiile private ale Norvegiei în Moldova, dar și experiența Norvegiei în implementarea programelor la nivel de stat”, a declarat ministrul Parlicov.

Precizăm că, în perioada 6-7 mai, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întreprinde o vizită de stat în Regatul Norvegiei.

Din delegație mai fac parte ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

O fuziune ce va aduce 1.500 hectare de terenuri agricole noului Centru de cercetare a semințelor

0

Deşi încă nu a fost finalizată procedura de reorganizare a Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” prin fuziune (absorbție) cu Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălţi şi crearea Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, iată că Ministerul Agriculturii a mai iniţiat alta, notează mold-street.com.

Astfel, nou Centru Național de Cercetare și Producere a Semințelor va prelua şi întreprinderea de Stat Stațiunea Tehnologică-Experimentală (STE) „Pașcani” din localitatea Paşcani, raionul Criuleni. Menționăm că cele două institute se află la o distanță mică una de alta.

Necesitatea unei astfel de noi fuziuni este argumentată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin faptul că ea va permite desfăşurarea de cercetări științifice și creare a noilor soiuri și hibrizi la culturile cerealiere și tehnice.

„Menționăm, că, producerea semințelor cu calități genetice performante cu grad de hibridare la cel mai înalt nivel a fost și rămâne o problemă din cele mai complexe atât din punct de vedere științific, tehnologic cât și economic.

Prin urmare, tehnologia de producere a semințelor este specifică și pretențioasă, care solicită cunoștințe și abilități deosebite”, accentuează MAIA.

Dar, principalul factor este faptul că Stațiunea Tehnologică-Experimentală „Pașcani” dispune de bază tehnico-materială de producere, depozite, uscătorii de semințe, dar mai ales de terenuri agricole cu o suprafaţă de peste 1.500 hectare. 

În opinia MAIA, fuzionarea prin absorbție ar putea permite noului Centru de Cercetare și Producere a Semințelor, „mai eficient să implementeze în producere hibrizii și soiurile culturilor de câmp noi create, care manifestă un potențial de producție mai mare comparativ cu cei existenți”.

„Prin urmare ar fi posibil de majorat cota și volumele de producere a semințelor hibride de porumb autohtone și totodată a fondului de rezervă de semințe, atât de important și necesar pentru țară, luând în considerație condițiile climaterice nefavorabile din ultimii ani”, mai susţine MAIA.

De notat că potrivit proiectului din cei 27 angajaţi ai STE Paşcani, doar 13 unități vor fi menținute. 4 persoane vor fi disponibilizate, iar cu alte 11 persoane se vor încheia contracte.