Știri

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a participat astăzi la Adunarea Anuală Generală a Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect", a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului.

În cadrul reuniunii, reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură. De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr din Moldova şi ai „UniAgroProtect" au menţionat că modificarea plăţilor TVA la zahăr (8% vor fi transferate în bugetul de stat, 12% rămîn în contul producătorilor) ar reduce fluxul de contrabandă cu acest produs pe piaţa Moldovei.

Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr şi-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce priveşte creşterea nivelului de contrabandă odată cu creşterea cotei TVA la zahăr şi o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevede modificarea politicii fiscale.

În acelaşi context, reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni au criticat activitatea FISC-ului, dar şi reacţia lentă a instituţiilor guvernamentale la solicitările şi dovezile aduse de agricultori. Spre regret, actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală, a specificat preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a menţionat că Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect" întruneşte în rîndurile sale adevăraţi profesionişti, care abordează problemele din sectorul agrar cu discernămînt şi în cunoştinţă de cauză. Şeful Legislativului a specificat că, urmare a întrevederilor cu reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni, deputatul PDM Andrian Candu a înaintat, cu titlu de iniţiativă legislativă, pe 1 februarie curent, un proiect de lege, care prevede ca 12 la sută din TVA să rămînă la dispoziţia producătorilor agricoli, aceşti bani fiind înregistraţi pe conturi speciale şi folosiţi doar în procesul producţiei agricole.

În cadrul evenimentului, participanţii au menţionat că un sistem similar este folosit cu succes în Ucraina, şi, în aceste condiţii, producătorii moldoveni fac cu greu faţă concurenţei produselor ucrainene. Plus de aceasta, şi în alte ţări din regiune există rate reduse la TVA – România (se discută să fie redusă taxa TVA pînă la 9%); Polonia (5-7%), Rusia (10%), Belarus (10%). La nivel concurenţial, aceasta de asemenea creează dificultăţi pentru producătorii naţionali.

La acelaşi subiect, reprezentanţii producătorilor agricoli au mai solicitat ca impozitul unic consolidat în agricultură să fie aprobat în Parlament şi să intre în vigoare începînd cu luna mai curent.

Sursa: moldpres.md

Republica Moldova are perspective bune în agricultură, dar, în acelaşi timp, se confruntă cu probleme majore legate de irigaţie şi în sectorul zootehnic. Aceste probleme trebuie rezolvate cu ajutorul autorităţilor. O declaraţie în acest sens a făcut expertul român în agricultură Cornel Costeliuc, unul din cei 10 experţi din statele membre ale UE care se află într-o vizită de studiu în Republica Moldova, transmite IPN.

„Reprezint asociaţia crescătorilor de taurine din judeţul Suceava. Am o colaborare mai veche cu cei din Moldova. Ne încântă ce am găsit la dumnevoastră, credem că sunt paşi importanţi pe care aţi reuşit să-i faceţi atât în agricultura convenţională, cât şi în cea ecologică. Observ însă că la partea de irigaţie Moldova are o problemă. Ar trebuie Guvernul să se implice ferm deoarece seceta vă afectează an de an", a remarcat expertul român.

Cornel Costeliuc a mai spus că experţii europeni sunt de părere că moldovenii trebuie să dezvolte sectorul produselor tradiţionale şi ecologice. „Aveţi domenii în care trebuie să faceţi ceva mai mult. Mă gândesc la sectorul zootehnic. Se pare că nu reuşiţi să acoperiţi necesarul de lapte, produse lactate şi carne din producţia locală. Aici Guvernul ar trebui să acorde o atenţie sporită. Cred însă că vă apropiaţi bine de cerinţele UE", a mai adăugat expertul.

Cei 10 experţi din România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria au sosit în Moldova în cadrul proiectului „Politici de dezvoltare agricolă şi rurală: standarde de dezvoltare", finanţat de Programul Est Est Fără Frontiere (EEFF), Fundaţia Soros Moldova. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, prezent la masa rotundă din cadrul proiectului, a declarat că agricultorii moldoveni au nevoie de experienţa celor care au parcurs calea integrării europene, celor care au beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza agricultura.

Ana Coreţchi, director de program al EEFF, a remarcat că mai mulţi ani în urmă un jurnalist rus a spus că moldovenii nu se gândesc la viitor şi nu-şi dau seama de bogăţia pe care o calcă în picioare, făcând referire la solul bogat. Ana Coreţchi speră că schimbul de experienţă între agricultori va fi benefic şi va duce la elaborarea politicilor care să ajute Moldova să-şi valorifice potenţialul agricol la justa valoare.

Potrivit datelor oficiale, agricultura moldovenească formează 15% din PIB, 40% din totalul de exporturi, iar 27% din populaţia activă este antrenată în lucrări agricole.

Sursa: ipn.md

În perioada 5-7 aprilie 2013, la Palatul municipal de cultură din Bălți, agenții economici sunt invitați să participe la Expo-târgurile specializate "PROCASA", "AMBIENT -INFO" şi salonul "GURMAN".

Târgurile sunt organizate de filiala Bălți a camerei de Comerț și Industrie a Moldovei în comun cu primăria mun. Bălți, cu scopul de a susține întreprinzătorii autohtoni și a familiariza consumatorii cu oferta de produse și servicii în domeniu.

Tematica Expoziției "PROCASA": mobilă pentru casă şi birou; covoare, covrolin, linoleum; echipamente, instalaţii, scule, accesorii, utilaj; materiale de construcţie; obiecte sanitare, articole de canalizare; gresie, faianţă, mozaic; aparate electrocasnice; sticlă şi veselă; servicii de construcţie şi reparaţie, proiectare, design şi arhitectură.

Tematica Expoziție "AMBIENT -INFO": mobilă pentru birou; tehnică de birou; servicii.

Tematica Salonului "GURMAN" : produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice; tehnologii şi utilaje pentru industria alimentară; ambalaj şi utilaje de ambalare; structuri comerciale.

Informații suplimentare:
tel/fax: (+ 373) 231-2-92-27, 231-2-62-36

Sursa: chamber.md

Consiliul Public al Ministerului pentru Agricultură și Alimentație al Ucrainei a luat în discuție o serie de măsuri vizând sectorul agricol, în cadrul programului de dezvoltare economică 2013 – 2014.

S-a discutat în mod special despre locul Ucrainei pe piața mondială a cerealelor și despre modernizarea structurilor logistice destinate acestui sector.

"Pentru ca în perioada 2013 – 2014 să fie asigurat ritmul pozitiv de dezvoltare, ne-am propus proiecte de investiții pe scară largă în sectorul zootehnic, îmbunătățirea mecanismelor de ajutor de stat pentru achiziția de pe piața internă a echipamentelor și utilajelor moderne, mărirea suprafețelor destinate culturilor perene și introducerea în circuitul agricol de noi zone care să producă materie primă pentru hrană sigură și de calitate", a declarat Serhiy Petrenko, director adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Economică a Pieței Agricole.

O atenție specială va fi acordată reînnoirii și modernizării sistemului de irigații din sudul Ucrainei. De asemenea, s-a discutat despre construirea și reconstruirea de unităților de procesare a cerealelor, cum ar fi brutării și distilării.

În luna octombrie a anului trecut, ministrul ucrainean al agriculturii (foto) declarase că ţara sa „are nevoie de reorganizarea infrastructurii comerciale în sectorul cerealier, pentru că de aceasta depinde creşterea volumului pe care îl vom putea exporta în anii următori".

Sursa: recolta.eu

Serviciul Hidrometeorologic de Stat neagă existenţa pericolului de viituri pe râurile din Moldova. În zilele apropiate nu există pericol de viituri pe Nistru şi Prut. 

„Primul val al revărsărilor de primăvară a ridicat nivelul apei în Nistru şi Prut în medie cu 1,8-2,8 metri, însă nivelul apei se menţine în limitele albiei, iar în prezent nivelul scade, de aceea nu există motive pentru panică", a menţionat şeful adjunct al Direcţiei hidrologie din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Nina Balan.

Potrivit Ninei Balan, debitul de apă deversat din lacul de acumulare de la Dnestrovsc (r. Nistru) nu a depăşit 700 metri cubi/sec, ceea ce reprezintă un indiciu normal. În lacurile de acumulare de la Dnestrovsc şi Costeşti-Stînca (r. Prut) mai este loc pentru apa din revărsarea de primăvară şi nu există necesitatea de a mări volumul debitului.

Potrivit prognozelor specialiştilor, în continuare, pericolul de viituri va depinde de condiţiile meteo. Având în vedere că în următoarele trei zile temperatura medie a aerului va fi negativă, nu se aşteaptă o creştere a nivelului apei în râuri.

Directorul întreprinderii municipale „Apă-Canal Chişinău", Constantin Becciev, a atenţionat ieri în cadrul şedinţei operative a primăriei, despre pericolul viiturilor şi o posibilă inundaţie a plajei de la Vadul lui Vodă. Potrivit lui Becciev, nivelul apei în Nistru a atins cel mai mare nivel din ultimul an – 12 metri.

Sursa: noi.md

Specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare /MAIA/ au discutat despre posibilităţi de ameliorare a politicilor în agricultură, la o conferinţă internaţională care a avut loc astăzi la Chişinău, informează MOLDPRES.

Prezent al evenimentul desfăşurat de asociaţia obştească „ProRuralInvest", ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că agricultorii moldoveni "au într-adevăr nevoie de experienţa celor care au parcurs calea integrării europene, celor care au beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza agricultura".

„Acest schimb de experienţă este foarte valoros pentru noi deoarece sîntem în toiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb cu UE, în care domeniul agriculturii şi siguranţei alimentelor este foarte important", a spus demnitarul. Vasile Bumacov a adăugat că experienţa experţilor din Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria poate ajuta agricultorii moldoveni să obţină mai uşor acces la fondurile europene.

La conferinţa de astăzi, experţii moldoveni şi străini au vorbit despre paşii care trebuie întreprinşi pentru a favoriza dezvoltarea agriculturii, pentru a face faţă crizelor în domeniu, şi despre măsurile care trebuie luate de Moldova pentru a-şi ajusta politicile la cerinţele Uniunii Europene.

În alt context, solicitat de MOLDPRES să evalueze dacă intemperiile recente au afectat culturile agricole de primăvară, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a declarat că plantaţiile nu au avut de suferit.

Rusia ia în considerare suspendarea importurilor de carne refrigerată din Uniunea Europeană din cauza numărului foarte mare de cazuri de importuri sub nivelul cerut de standarde sau importuri incorect etichetate, transmite postul de radio Golos Rossii.

În primul rând, acest moratoriu vizează Spania şi Olanda, urmând să fie instituit deja de la 29 martie, a precizat Serghei Dankvert, şeful Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Federaţia Rusă (Rosselhoznadzor). Potrivit acestuia, tocmai din aceste două ţări vine în Rusia carnea refrigerată cu cei mai ridicaţi factori de risc.

Inspecţiile experţilor ruşi la întreprinderi din cele două ţări s-au soldat cu rezultate dezamăgitoare. Practic, două treimi din producători încalcă cerinţele sanitar-veterinare cerute de Federaţia Rusă, a spus oficialul de la Moscova.
În cadrul acestor inspecţii s-a descoperit că producătorii locali nu deţineau nicio informaţie cu privire la normele Uniunii Vamale (Rusia, Kazahstan şi Belarus), ceea ce duce în mod inevitabil la certificate false.

În plus, autorităţile ruse suspectează Spania şi Olanda că ar fi putut exporta în Rusia carne de cal etichetată drept carne de vită, a mai spus oficialul rus, concluzionând că este vorba de probleme sistemice în domeniul alimentar al UE.

Sursa: financiarul.ro

Vremea frumoasă de astăzi nu a durat prea mult. Un ciclon mediteranean care traversează Europa ne aduce ninsori însemnate.

Meteorologii vin cu vești proaste. Pentru mâine aceștia au emis cod galben de ninsori și viscol în partea de centru și sud a țării.

Potrivit avertizării, un ciclon mediteranean care traversează sudul Europei ne va aduce mâine, 26 martie, ninsori mai însemnate în raioanele din jumătatea de sud a republicii.

Astfel, va ninge în raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, Cimișlia, Hâncești, Ialoveni, Căușeni, Ștefan Vodă, și municipiul Chișinău.

Vântul va sufla din est și temporar va prezenta intensificări de până la 18 m/s, viscolind zăpada.

Sursa: stirilocale.md

Producătorii polonezi de mere continuă să îşi extindă piaţa internaţională stabilind o prezenţă din ce în ce mai semnificativă în spaţiul ex-sovietic. Astfel după Rusia şi Ucraina, ţări pe ale căror pieţe polonezii s-au impus în ultimii ani, au venit la rând republicile din Asia Centrală, precum Kazahstan.

Secretul succesului polonez pe piaţa internaţională a merelor îl constituie structura proprietăţii agricole. Marile livezi, constituite fie prin retrocedarea în natură a vechilor domenii nobiliare sau eclesiastice, fie prin asocierea micilor proprietari, asigură în urma volumelor mari de producţie, care pot fi preluate de marile lanţuri de retail, veniturile necesare pe de o parte lucrărilor specifice, dezvoltării şi investiţiilor, finanţării creditelor şi, cel mai important, accesării fondurilor europene.

Polonezii intenţionează să producă în sezonul 2012-2013 cu 14% mai mult decât în cel precedent vizând obţinerea unei recolte de 2,9 milioane tone, aproape un sfert din producţia Uniunii Europene, potrivit USDA.

Aceasta va face ca exporturile de mere proaspete să crească la 0,9 milioane tone (+12,6%).

Polonezii exportă deja de câţiva ani buni cea mai mare parte a producţiei de mere în afara Uniunii Europene (aici cei mai importanţi parteneri fiind Germania şi Cehia). Orientarea predilectă a polonezilor se dovedeşte a fi "spre est" cu un interes crescut pentru marile componente ale fostei URSS – Rusia, Ucraina şi mai nou Kazahstan.

Producătorii polonezi au ştiut să profite de tendinţele de creştere a consumului de mere de pe aceste pieţe ale lumii emergente unde creşterea standardelor de viaţă susţinute de consolidarea clasei de mijloc a determinat creşterea interesului pentru hrana sănătoasă în general şi fructele proaspete în special.

Aceste tendinţe atât de dinamică socială cât şi de consum sînt din ce în ce mai evidente şi în Kazahstan ţara în care importurile de mere au atins în ultimii 5 ani în medie 125 000 de tone.

Pe evoluţia ultimului trimestru al anului trecut producătorii polonezi au reuşit să se plaseze pe al doilea loc în topul importatorilor pe piaţa kazahă, în urma celor kirghizi dar înaintea celor chinezi.

Sursa: recolta.eu

Deși a fost aprobat modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2013, unii fermieri susțin că nu și-au luat banii integral nici pentru anul trecut.

Mai mult, întrebați cât la sută din cheltuieli acoperă aceste subvenții pentru anul curent, majoritatea sunt de părere că e „o picătură de apă în mare" în comparație cu investițiile realizate, însă sunt recunoscători și pentru atâta. Totuși, premiera acestui an este că vor fi subvenționate plantațiile de culturi aromatice – levănțică, isop, salvie, oregano -, iar producătorii agricoli care nu au depus, până la 1 noiembrie 2012, cereri de obținere a unui suport financiar din partea statului vor avea undă verde la subvenționare.

Drept urmare, potrivit regulamentului, producătorul agricol eligibil este cel care a efectuat investiții în localitățile țării, cu excepția or. Chișinău și or. Bălți, și a cărui investiție nu este efectuată în totalitate din grant.

Mai mult, producătorul agricol trebuie să fie deținător legal al bunului imobil în sau pe care se efectuează investiția și/sau proprietar al bunurilor mobile ce constituie obiectul investiției. Totodată, suprafața minimă eligibilă în cadrul prezentei măsuri este de 0,5 ha, iar mărimea sprijinului financiar acordat se calculează sub formă de cuantum, exprimat ca sumă fixă, în funcție de sistemul de cultură, tipul de portaltoi și densitatea pomilor la un hectar.

Respectiv, în cazul livezilor de măr, care au între 700 și 1200 de bucăți, se acordă 10 mii lei per hectar, iar între 1250 și 1800 de pomi – 15 mii lei per hectar. În consecință, subvențiile per hectar ajung până la 50 mii lei, în cazul livezilor de până la 3000 de pomi de meri, iar dacă sunt mai mult de 3100 de bucăți, inclusiv pentru păr, cu pomi de tip „knip-baum", altoiți pe portaltoi vegetativ și sistem de suport instalat – 80 mii lei per hectar.

Subvenția, o picătură de apă în mare

Totodată, potrivit regulamentului, suprafața maximă pentru livezile de măr, acceptabilă pentru subvenționare nu va depăși 30 ha, înființată de unul și același producător agricol.

Alte livezi subvenționate de către MAIA vor fi cele de vișin, cireș, cais, prun, corcoduș, piersic, nectarin, precum și păr, gutui, iar subvențiile vor fi în valoare de 10 mii lei per hectar pentru livezile ce au între 400 și 1000 de bucăți și 20 mii lei per hectar pentru terenurile ce au mai mult de 1001 bucăți.

Mihai Zavtur, fermier din satul Lalova, Rezina, care deține livezi de caiși, piersici, pruni, dar și meri, și cireși, deși este recunoscător pentru acest ajutor de la stat, susține că ar fi bine să fie mai mult. „Subvenția acordată e ca o picătură de apă în mare, însă decât nimic, tot e bine. Pentru o livadă, până ce iese în rod, fie de măr sau orice alt tip de pomi fructiferi, cheltuielile sunt în jur de 40 mii lei pentru hectar, dar noi primim 10 mii. Adică, mai mult sau mai puțin, această subvenție acoperă cam 25 la sută din investiție", a spus Mihai Zavtur.

Subvenții mai mari cu cinci mii lei

Mai mult, potrivit fermierului din Rezina, înainte primea subvenții câte 20 mii lei per hectar și pentru pepiniere, unde cultiva puieți de toate soiurile, însă acum sunt numai pentru livezi. Pentru anul 2013, subvenții vor fi acordate și pentru înființarea plantațiilor de nuc altoit, migdal și alun în valoare de 15 mii lei per hectar, cu cinci mii lei mai mult decât anul trecut. „Investiția maximă pentru a planta puieți de nuci este de până la două mii de euro la hectar. Aceasta fără costul terenului și dacă importăm puieți de elită din Franța", a remarcat Constantin Gajim, directorul executiv al Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din R. Moldova.

De asemenea, pentru înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi ca zmeur, coacăz, agriș, mure și căpșun se va acorda 50 mii de lei per hectar, în timp ce cheltuielile investiţionale din primul an sunt de 37 mii lei, iar în următorii doi ani - câte 30 mii lei, ceea ce ar însemna, potrivit unui studiu realizat de „Agroinform", investiții totale de circa 97 mii lei.

Pentru înființarea plantațiilor de viță de vie, și anume, cu soiuri de struguri pentru masă, ajutorul financiar este de 25 mii lei per hectar, iar cu soiuri de struguri pentru vin – 20 mii lei per hectar, în timp ce pentru plantații-mamă altoi și portaltoi, categoria biologică „bază" – 50 mii lei per hectar.

În premieră, culturile aromatice - subvenționate

De asemenea, pentru înființarea plantațiilor de culturi aromatice se acordă câte șase mii lei per hectar pentru trandafir de ulei, iar pentru levănțică, isop, jaleș (salvie) și oregano – câte trei mii lei.

Vladimir Simașco, directorul întreprinderii SRL „Cioara" din Hâncești, unde se cultivă levănțică, isop, mărar, coriandru, dar și alte culturi, e de părere că aceste subvenții nu acoperă niciun sfert din investițiile realizate, dar e mulțumit și de acest mic ajutor venit din partea statului. „E foarte puțin în comparație cu cheltuielile suportate, deoarece acoperă în jur de 25 la sută. Numai pentru a planta, spre exemplu, levănțica, trebuie 2000 de dolari la un hectar și dacă ne dau 3000 de lei, 19 mii îi punem noi", a spus Vladimir Simașco.

În ceea ce privește sistemul antiîngheț, dat în exploatare, se acordă câte 50 mii lei per hectar, iar pentru instalații antigrindină – 80 mii lei per hectar.

Pentru mai multe detalii, accesați aipa.md

Documentele obligatorii pentru obținerea subvențiilor:

• cererea-tip de acordare a sprijinului financiar pentru măsura respectivă;
• copia de pe certificatul de înregistrare, cu anexarea declarației de constituire, pentru gospodăriile țărănești (de fermier);
• planul de afaceri elaborat pentru o perioadă de cel puțin trei ani, în funcție de măsura de sprijin aleasă;
• declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor și a documentelor prezentate;
• documente care atestă pregătirea profesională în domeniul ce vizează investiția sau în domeniul economic;
• certificatul ce atestă faptul că producătorul agricol este membru al unei asociații profesionale de profil și/sau al unei organizații profesionale pe produs;
• copia de pe raportul financiar pe anul precedent celui de gestiune pentru persoanele juridice, cu excepția producătorilor agricoli înființați în anul 2013;
• certificatul eliberat de banca comercială, în care va fi indicat numărul contului în lei moldovenești;
• alte documente suplimentare aferente fiecărei măsuri de sprijin.

Articol scris de Victoria Puiu

Sursa: timpul.md