Afaceri

Ţi-ar plăcea să simţi mirosul pitorescului sătuc francez Montcuq? Pentru 5.5 euro, plus încă cinci euro pe transport, o cutie de 250 de ml cu aer proaspăt poate fi a oricui. 

Fermele de reni se golesc în perioada Sărbătorilor de iarnă, când frumoasele animale iau drumul marilor oraşe, pentru a fi centrul atenţiei la petreceri tematice. 

Vasile Taban din Ţahnăuţi, raionul Rezina, a fost unul din oamenii cu iniţiativă şi entuziaşti care, înţelegând mai operativ ca alţii încotro se îndreaptă economia naţională şi care sunt perspectivele de dezvoltare durabilă ale agriculturii, nu s-a temut să facă paşi hotărâţi pe un teren nesigur la acea vreme - era anul 1995.

Întreprinderea individuală „Ştefan Popescu” din satul Cotiujenii Mari, unde centrul regional Şoldăneşti al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală (ACSA) implementează un proiect, care prevede producerea şi ambalarea modernă a fructelor uscate, în special a prunelor, este un model de afacere de perspectivă. Întreprinderea dată a fost selectată pentru că dispune de o bază de producere, care, prin anumite eforturi tehnice şi financiare, poate fi ajustată la cerinţele moderne de producere a fructelor şi legumelor uscate, iar liderul ei dispune de cunoştinţe şi o experienţă bogată în domeniu. Pe vremuri la Cotiujenii Mari erau peste 50 de lozniţe cu fum, unde anual se uscau sute de tone de prune, mere, pere, caise foarte solicitate pe piaţa din fosta Uniune Sovietică. 

Originar din Iraq, Ismail Sată a intermediat mai multe exporturi de nuci şi seminţe de dovleac din ţara noastră. Banii câştigaţi a decis să îi investească în agricultura din Republica Moldova. Fermierul are planuri mari şi vrea să facă agricultură de performantă, notează Mesager. 

Puțini sunt cei care știu că măceșele, fructele sălbatice de pădure care abundă pe pământurile noastre, sunt o bună sursă de venit pentru fermierii de peste Prut. 

Mierea de mult nu mai este un produs de lux în Republica Moldova, dar puţini sunt cei care o adaugă în ceaiul pe care îl beau în fiecare dimineaţă. De mai bine de un an, pe piaţa autohtonă s-a lansat un agent economic care şi-a pus în gând să schimbe radical situaţia şi să-i convingă pe moldoveni că e timpul să renunţe la zahăr în favoarea acestui produs curativ şi delicios. 

Topinamburul sau napul porcesc este o legumă rustică dar uitată de mulţi. Iată că astăzi revine în atenţia consumatorilor, fiind recomandată de nutriţionişti. 

Prețurile oferite la achiziționarea producției de floarea-soarelui au scăzut practic la jumătatea celor achitate în 2012.

Faptul că anul acesta a fost unul bun spre foarte bun pentru crescătorii de cereale este incontestabil. Munca ţăranului a fost răsplătită cu vârf şi îndesat, dar... la noi ca la nimeni — succesul merge întotdeauna la braţ cu o sumedenie de probleme, una mai dihai decât alta.