Afaceri

Când nu dispui de o suprafață de teren agricol mare, atunci trebuie să alegi atent tipul de plante pe care îl cultivi, pentru a spori profitul. 

Un sat modest, cu încă multe case cu acoperiș din paie și garduri de lemn. Așa arată Brăviceniul orheian la prima vedere. Părerea se schimbă, însă, după ce afli că în fiecare a cincea casă din sat este pusă pe roate câte o mică afacere. Din satul Brăviceni, raionul Orhei, nimeni nu pleacă peste hotare. Iar mulți dintre cei plecați decid să se întoarcă. Toți cei care vor să muncească își găsesc lesne de lucru acasă și încă pentru un salariu mai mare decât cel mediu pe economie în republică. Motorul care mișcă lucrurile, susțin sătenii, este primarul localității.

Dezamăgit de perspectiva unui „yesman” rătăcit prin hăţişurile businessului chişinăuean, în căutarea propriei nişe, Vitalie Ciobanu a luat lumea în piept şi a revenit la bucata lui de Moldovă din satul Hârtop, Cimişlia. A reuşit un lucru neobişnuit – să combine mintea sclipitoare cu munca fizică şi, după mai bine de cinci ani de trudă, a ajuns să fie unul dintre cei mai de succes antreprenori din raionul Cimişlia. 

Serghei Bukushev, un fermier din regiunea Akmola, Kazahstan, vrea să-și lanseze o afacere specializată în producerea și vânzarea cărnii de arici. Agricultorul planifică să organizeze o adevărată minifermă și să dea lovitura pe piața europeană cu ideea sa.  

În loc de sarmale și tradiționala friptură de porc, un moldovean își răsfață oaspeții de sărbători cu... melci, pe care îi crește în propria gospodărie. Vilen Cebotari de la Peresecina, Orhei, și-a deschis acum câțiva ani o fermă de melci, iar acum 90 la sută din producție o livrează peste hotare. S-a inspirat din străinătate, unde a muncit, și tot acolo și-a făcut primul capital. L-a ajutat și Guvernul, prin programul PARE 1+1. Astfel, fermierul şi-a asigurat bunăstarea acasă, alături de familie.

Mierea este unul dintre puţinele produse moldoveneşti a cărei cotă pe piaţa europeană creşte continuu. Anual ţara produce aproximativ 4-5 mii de tone de miere. Experţii sunt convinşi că într-o perioadă scurtă de timp Republica Moldova îşi poate cel puţin dubla producţia de miere şi exporturile.

Ţi-ar plăcea să simţi mirosul pitorescului sătuc francez Montcuq? Pentru 5.5 euro, plus încă cinci euro pe transport, o cutie de 250 de ml cu aer proaspăt poate fi a oricui. 

Fermele de reni se golesc în perioada Sărbătorilor de iarnă, când frumoasele animale iau drumul marilor oraşe, pentru a fi centrul atenţiei la petreceri tematice. 

Vasile Taban din Ţahnăuţi, raionul Rezina, a fost unul din oamenii cu iniţiativă şi entuziaşti care, înţelegând mai operativ ca alţii încotro se îndreaptă economia naţională şi care sunt perspectivele de dezvoltare durabilă ale agriculturii, nu s-a temut să facă paşi hotărâţi pe un teren nesigur la acea vreme - era anul 1995.

Întreprinderea individuală „Ştefan Popescu” din satul Cotiujenii Mari, unde centrul regional Şoldăneşti al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală (ACSA) implementează un proiect, care prevede producerea şi ambalarea modernă a fructelor uscate, în special a prunelor, este un model de afacere de perspectivă. Întreprinderea dată a fost selectată pentru că dispune de o bază de producere, care, prin anumite eforturi tehnice şi financiare, poate fi ajustată la cerinţele moderne de producere a fructelor şi legumelor uscate, iar liderul ei dispune de cunoştinţe şi o experienţă bogată în domeniu. Pe vremuri la Cotiujenii Mari erau peste 50 de lozniţe cu fum, unde anual se uscau sute de tone de prune, mere, pere, caise foarte solicitate pe piaţa din fosta Uniune Sovietică.