Idei de business care aduc profit sporit – istoriile agricultorilor moldoveni ce au reușit să dezvolte afaceri cu iepuri, cu prepelițe, cu afine, și cu goji.
Producătorii de prune spun că în acest an au obținut fructe mai calitative, însă prețurile derizorii oferite de intermediari nu acoperă investițiile făcute. Dezamăgiți de faptul că munca lor nu este răsplătită corespunzător, prunarii sunt deciși să lase producția să se altereze în livezi și să renunțe la acest gen de activitate.
În grădina lui Tudor Mîrza din Nisporeni crește un pom fermecat. De zece ani încoace, acesta dă, anual, din vară devreme pînă-n toamnă, șapte soiuri de mere: Belîi Naliv, Rihard, Zimnii Banan, Lujanka, Jonathan, Slava Pobeditelei, Sinapca.
"Pentu a te menţine pe piaţă, trebuie să oferi o producţie agricolă calitativă", acesta este motto-ul de principiu al celor 5 producători agricoli (3 fiind din s. Buţeni – soţii Mihai şi Zinaida Barcaru, şi Mihai Macari, ceilalţi 2 din Chişinău), care acum 4 ani şi-au consolidat pămînturile gospodăriilor ţărăneşti, iar în 2012 şi-au fondat Cooperativa de producere a legumelor şi fructelor „Legbiofruct".
Au încercat de toate în viaţă. Au fost la munci în Italia, au fost la munci în Rusia. Au revenit însă acasă. Acum, Galina și Vladimir Cojocaru din Ungheni își cîștigă bucățica de pîine aici, în ţara lor, în oraşul lor.
O veche zicală spune că omul harnic şi muncitor de pâine nu duce dor. Un cimişlian pentru care nu există "nu se poate" a dovedit că în Moldova agricultură poate şi trebuie să devină o afacere profitabilă. Este vorba de conducătorul Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrovalion", Valentin Negru, care, cu multă muncă şi entuziasm, a pus pe picioare, în doar câţiva ani, o gospodărie prosperă în satul Cenac, raionul Cimişlia.
Evoluţia fermelor americane a fost marcată de experienţa vest-europeană în domeniu, cu deosebire a Angliei şi a fost susţinută constant de către administraţia SUA prin legislaţie, reglementări, modele şi mai cu seamă prin politici agricole stimulative, atât pentru consolidarea fermelor precum şi a sistemului asociativ, cooperatist în agricultură.
În timp ce tot mai mulţi moldoveni îşi fac bagajele pentru Europa, un tânăr din Şoldăneşti refuză, după cinci ani petrecuţi în Marea Britanie, un post de conducere bine plătit pentru a reveni în Moldova să se facă apicultor! Este povestea lui Ştefan Sandic care a reuşit să dezvolte o afacere apicolă performantă pe bani europeni.
Legumicultura este afacerea ce asigură bunăstarea locuitorilor satului Slobozia-Duşca, dar care necesită efort şi muncă asiduă. De muncă slobizienii nu se tem. Această îndeletnicire se transmite din generaţie în generaţie, indiferent de studiile obţinute sau locul oficial de muncă, căci se spune prin părţile locului că „cine nu are seră nu e gospodar”. Chiar şi cei veniţi din alte părţi, odată stabiliţi cu traiul la Slobozia-Duşca, încep a construi sere. Deşi pe lanurile sătenilor întâlneşti de toate, la loc de cinste este ardeiul gras.
Kelsey s-a măritat cu un fermier moldovean şi face legumicultură în sere întinse pe un hectar. Spune că oamenii nu trebuie să mai mănănce „chimicale" din piaţă.
