În urma declarațiilor făcute de vicepremierul Andrei Spînu, precum că Republica Moldova intenționează să planteze 100 de ha de Miscanthus Giganteus, care ulterior să fie transformat în biomasă, ca sursă alternativă de energie, mai mulți urmăritori ai portalului Agrobiznes și-au exprimat îngrijorarea față de această inițiativă.
Unii susțin că este un proiect care nu a fost cercetat și că vor exista mai multe probleme în urma plantării. Producătorii se întreabă dacă există studii despre impactul asupra solului, rezistența la secetă și înghețuri, dar și tehnologia de prelucrare și producere a brichetelor și peleților.
Instituțiile de cercetare susțin că planta energetică Mischanthus este pretabilă pentru Moldova, are productivitate bună, însă succesul este asigurat doar în cazul cultivării soiurilor omologate, ce au demonstrat pretabilitatea cultivării în condițiile țării.
Argumentele contra sau unele particularități de care trebuie să se țină cont, le citiți în continuare:
Contactat de Agrobiznes, Ivan Guci, directorul de dezvoltare a unei companii, susține că cei care au plantat Miscanthus giganteus s-au dezamăgit și au fost nevoiți să renunțe, deoarece există 2 mari dileme: valorificarea și impactul asupra solului.
Sergiu Belinschi, directorul companiei AGROOPT a confirmat că a plantat 20 de hectare cu Miscanthus, dar experiența nu a fost una reușită.
Miscanthus giganteus, sau stuful chinezesc, iarba elefantului, originară din Asia, este o plantă energetică perenă din familia Miscanthus. Este caracterizată ca fiind o plantă ierboasă care se înmulțește pe cale vegetativă, prin rizomi.
Este o dezinformare crasă și o manipulare tendențios dirijată, precum că ,,Instituțiile de cercetare susțin că planta energetică Mischanthus este pretabilă pentru Moldova, are productivitate bună, însă succesul este asigurat doar în cazul cultivării soiurilor omologate, ce au demonstrat pretabilitatea cultivării în condițiile țării”. Nu este adevărat. Unicele cercetări în scopul determinării particularităților agrobiologice a genotipurilor de Mischanthus, ca sursă alternativă de energie, sunt în curs de realizare în cadrul unui Proiect din Program de Stat, la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor. Din cauza vulnerabilități și sensibilității sporite a acestora la condițiile extremale de climă, loturile experimentale au fost supuse reparației în fiecare an, fapt ce pune sub semn de întrebare necesitatea elaborării recomandărilor de cultivare a genotipurilor create în alte zone geografice, cu mari cerințe față de nivelul de aprovizionare cu apă, în condiții de secetă cu deficit cronic de umiditate.