Anul 2023, a fost un an în care prunele moldovenești au atins câteva recorduri, ceea ce făcut ca Republica Moldova să ajungă al treilea exportator la nivel mondial și lider incontestabil în Europa.
Cu toate acestea, anul curent a adus mai multe provocări pentru sectorul dat, iar lecțiile neînvățate duc la pierderi semnificative pentru fermieri, totodată afectează reputația țării.
Contactat de Agrobiznes, Victor Cazacu, manager Pro Inedit SRL, a menționat că, circa 5-10% din fiecare lot de prune, care au fost depozitate, au o calitate necorespunzătoare.
Lipsa precipitațiilor a afectat calitatea prunelor
Managerul spune că, prima mare problemă este faptul că, în anul curent, nivelul de precipitații a fost foarte scăzut, majoritatea plantațiilor de prune nu sunt irigate, dar chiar și în cazul plantațiilor care dispun de irigare, prunele au avut un nivel scăzut de umiditate, ceea ce nu le permite să fie păstrate pe un termen îndelungat.
Astfel că, după 1-2 săptămâni, după ce au fost depozitate, ele au început a pierde din calitate.
„Un alt aspect important este și faptul că, mulți agricultori sau colectori/exportatori, fiind în euforia din anul trecut, au început a colecta și depozita, practic, toate prunele. Mai mult de jumătate din volumul de prune din Moldova nu a fost verificat în laborator la boli precum monilioza. Au fost puse în depozite loturi din mai multe livezi, inclusiv au fost loturi infectate, care, la rândul lor, pot infecta și alte loturi.
Totodată, atunci când se depozitează prunele în frigidere, acestea trebuie prelucrate, de exemplu cu SmartFresh, așa cum se întâmplă în cazul merelor. Sunt foarte puține depozite care fac această prelucrare. În cele mai multe cazuri, imediat după recoltare, prunele sunt puse în frigidere la păstrare”.
Cultura de a exporta și a vinde…
Victor Cazacu susține c,ă la fel de importantă este și cultura de a exporta și a vinde. La moment, doar o singură companie din Moldova a instalat și dispune de o linie de sortare și ambalare pentru prune.
În rest, prunele sunt exportate fără a fi sortate.
„Ajungând pe piața externă cu producție de proastă calitate nu mai putem conta sau solicita un preț mare. Prunele de calitate, pe piața din UE, acum se vând la prețul de 0,80-0,85 euro/kg, în dependență de destinație. Ceea ce înseamnă că, local, prunele nu pot avea un preț mai mare de 12 lei/kg, dar vorbim de prune de calitate.
Au fost efectuate mai multe exporturi de prune, după care au venit reclamații și exportatorii nu mai cumpără la moment prune la preț înalt. Se așteaptă prețuri de cumpărare de circa 11-12 lei/kg. Dar producătorii nu doresc să vândă prunele din frigider la prețul dat. Totodată, cu cât prunele stau mai mult în frigider, cu atât este riscul mai mare ca ele să se altereze. Cred eu că, peste 3-4 săptămâni, vom avea în frigidere, în mare parte, prune ce nu vor putea fi vândute în stare proaspătă”.
Tot aici, exportatorul a subliniat că, începând cu săptămâna curentă, compania pe care o reprezintă, nu va mai exporta prune direct din frigider, le vor sorta manual și le vor pune în lăzi din carton.
„Altă soluție nu există. Prunele se înmoaie, din cauza lipsei de umiditate, iar în multe frigidere nici nu se respectă toate condițiile necesare de păstrare. Mulți, din dorința de a face economie, nu stabilesc umiditatea relativă a aerului în celula frigorifică la indicile de 95%, ci o setează la 85%. Acest indice este important pentru pentru menținerea aspectului proaspăt și diminuarea pierderilor în masă a fructelor. Nu folosesc produse ce ar crește durata de păstare, fumigarea simplă”.
Necesitatea de a schimba ambalajul
O altă mare problemă pentru prunele din țara noastră, a mai adăugat Victor Cazacu, este faptul că, acestea sunt depozitate în lăzi din lemn, pe când ar fi trebuit să fie depozitate în ambalaje de plastic.
„Trebuie să înțelegem că lemnul, la fel este un organism viu, care are bacteriile sale și înainte de fiecare utilizare ar trebui să fie prelucrat termic. Chiar dacă, să presupunem că este prelucrat termic, lăzile din lemn sunt duse în livadă la recoltare, de unde adună noi bacterii și dăunători. Ajungând în depozit, unde este umiditate ridicată creată pentru păstrare se creează condiții pentru dezvoltarea bacteriilor din lăzi.
Ceea ce ulterior se răsfrânge asupra produsului care este depozitat. Pentru a nu compromite țara, pe piața de export ar trebui ca toate loturile să fie sortate din nou. Desigur că, acest proces presupune costuri suplimentare pe care trebuie să și le asume cineva. Dacă nu se va face acest procedeu în circa 3-4 săptămâni, sezonul se va încheia. Din informația pe care o deținem, în ultima perioadă, exporturile de prune au scăzut, iar prețurile au rămas la fel”.
Atunci când prunele se depozitează, acestea ar trebui să aibă coeficientul durității de 4 – 4,5, pentru ca în decurs de câteva luni, cât sunt în frigider, să ajungă la coeficientul de duritate nu mai mic de 3.
„La moment, prunele din frigider au coeficientul de duritate 2 – 2,5. Dacă scade la coeficientul mai mic de 2, aceste prune nu mai sunt bune nici pentru prelucrare, cum ar fi uscarea. Și în acest caz pot fi folosite pentru producerea de țuică. Prețul la prunele pentru țuică sunt de 3 lei/kg și, probabil, va mai scădea”.
Exportatorul a constat că, dacă ne dorim să evităm, pentru anii următori problemele din anul curent, producătorii ar trebui să atragă atenția la următorii factori:
- Tehnologia de producere;
- Irigare;
- Tehnologia de depozitare;
- Vânzare;
- Certificare.
„În ceea ce ține irigare, avem mari probleme legate de permisiunea de a folosi apa din sonde pentru irigare, deși în România sau Ucraina irigarea se face inclusiv cu apa din sonde. Trebuie să fim conștienți că, atât timp cât produsele noastre nu se regăsesc pe un raft, locul nostru este ocupat de altcineva. Totodată, avem o tradiție proastă de a ține produsul nostru până în ultimul moment. În acest caz, trebuie de elaborat strategii de vânzare, care ne-ar permite să vindem anumite cantități în anumite perioade de timp”.
Prunele din Moldova, circa 90% din totalul cantităților exportate, ajung pe piața deschisă (piața angro), pe motivul lipsei certificatelor de calitate – Global GAP, a mai spus Victor Cazacu.
Comentarii