Chiar dacă strângerea frunzelor ne dău mari bătăi de cap, trebuie să știm că acestea pot fi transformate într-un îngrășământ natural mult mai nutritiv decât bălegarul.
Astfel, frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru grădină, deoarece conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd.
De exemplu, o frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, azot (N), fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor.
Acest lucru se explică prin faptul, că majoritatea copacilor au rădăcini adânci, iar asta le permite să absoarbă minerale mai ușor, iar o mare parte din acele minerale se duce în frunze.
Frunzele multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitățile mari de materie organică, pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura solului.
Acestea ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea.
Având în vedere toate caracteristicile și elementele nutritive (macro și microelemente) ce se găsesc în frunze, aceste materii sunt ideale pentru a produce un compost de calitate.
Cu toate astea, operațiunea de compostare nu este una deloc ușoară, dar dacă respecți niște reguli simple, rezultatele obținute vor fi remarcabile.
Pregătește locul pentru obținerea compostului
Locul în care urmează să produceți compostul, trebuie să fie bine aerisit și să se afle relativ departe de casă, astfel încât mirosul să nu vă deranjeze. Puteți construi un recipient din scânduri sau sârmă, care să permită aerisirea.
De asemenea, este indicat ca locul ales pentru compost să fie cât mai departe de copaci, deoarece frunzele vor mucegăi și mucegaiul va ataca scoarța copacului, care va muri în scurt timp.
Pentru a transforma frunzele în compost sunt două lucruri importante cărora trebuie să le acorzi importanță:
- Frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta
Azotul este elementul care face să crească temperatura în interiorul grămezii de frunze. Bălegarul reprezintă cea mai bună și cea mai la îndemână sursă de azot, pe care o puteți folosi.
Pentru reușita procesului de compostare, se recomandă un amestec format din cinci părți frunze la o parte bălegar. Această formulă va permite o descompunere mai rapidă a materiei organice. Dacă nu ai bălegar la îndemână poți folosi și alte surse vegetale de azot: gunoi, iarbă verde, corzi de viță de vie etc.
2. Taie sau rupe frunzele
Grămada de frunze pe care vrei să o transformi în compost poate avea orice formă și dimensiune, dar majoritatea oamenilor preferă forme dreptunghiulare, pentru că sunt mai ușor de manevrat. Se recomandă așezarea materialului în straturi pentru reușita procesului de compostare. Astfel că, la demararea procesului de compostare:
- se începe cu un strat de frunze rupte sau sfâșiate, gros de 15 cm;
- se adaugă un strat de 5 cm de material organic cu nivel mai mare decât cel al frunzelor, așa cum este bălegarul, gunoiul, iarba verde sau corzile de viță de vie. Se mai pot adăuga și materiale cu nivel scăzut de nitrogen, cum ar fi: rumeguș, paie, știuleți de porumb sau iarbă uscată.
Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este ca, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele să fie întoarse cu o furcă pentru aerisirea compostului. Dacă amestecați straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, veți avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon.
Sfaturi utile:
Pe perioada iernii sau în zilele ploioase este recomandat să acoperiți compostul cu o pânză impermeabilă, pentru a-l proteja de excesul de apă. Râmele stimulează procesul de compostare și iubesc mediul umed de sub frunze.
Pentru a încuraja dezvoltarea râmelor, păstrează în permanență frunzele umede. Cel mai calitativ compost se va obține din frunzele mai multor specii de plante, fiindcă ele conțin diferite elemente nutritive.
