Mai mulţi fermieri din Nordul şi Centrul ţării au fost convocaţi marţi, 6 iunie, să participle la un nou seminar ce ţine de tehnologia şi cultura rapiţei, din seria seminarelor oganizate pentru poducătorii agricoli de către compania Bayer.
De data aceasta gazda seminarului a fost gospodăria ţărănească “AgroPanfil” din satul Plop, raionul Donduşeni, renumită pentru recoltele obţinute în urma implementării noilor tehnologii. Gheorghe Panfil, şeful gospodăriei, care cultivă rapiţă încă din anul 2004, aşteaptă în acest an să obţină o roadă-record de rapiţă, de peste 4 tone la hectar, în pofida faptului că anul nu a fost prea bogat în precipitaţii. Agricultorul susţine că succesul constă în aplicarea corectă a noilor tehnologii pentru îngrijirea plantelor, dar şi în alegerea corectă a seminţelor. În acest an Gheorghe Panfil a semănat cu rapiţă peste 90 de hectare, utilizând hibridul de rapiță “Vectra” de la Bayer.
“Utilizez de mai mulţi ani tehnogiile No-Till şi Mini-Till, în acest fel fiind păstrată umiditatea solulului. Pregătesc solul doar pentru sfecla de zahăr, odată la patru ani. Acest fapt ne permite să obţinem recolte fumoase, dar şi să facem economii esenţiale de carburanţi, timp şi forţă umană. De obicei, obţin în jur de 3,5 tone de rapiţă la hectar. Dar în acest an sunt sigur că voi avea peste 4 tone la hectar”, ne-a spus fermierul.
Întrebat cum utilizează terenurile după cultivarea rapiţei, Gheorghe Panfil, mai în glumă, mai în serios, ne-a spus că a reuşit să răstoarne teoriile potrivit cărora solurile nu sunt fertile câţiva ani după cultivarea rapiţei.
“Cred că am dat peste cap toată ştiinţa de până acum. Da, rapiţa absoarbe din sol o cantitate importantă de fosfor şi potasiu, dar prin resturile de plante rămase în câmp în sol revin înapoi toate microelementele. Timp de 17 ani de când am o afacere în agricultură, am observat că după floarea soarelui, nu voi cultiva nici odată un grâu de calitate. Oricât de mult nu ne-am strădui, glutenul nu este mai înalt de 19. În schimb, după rapiţă, glutenul este de 27, este un grâu superb”, şi-a împărtăşit fermierul experienţa.
Igor Copacinschi, manager pentru relaţii cu consumatorii finali BCS în Republica Moldova, deasemenea, s-a arătat mulţumit de felul cum arată plantaţia de rapiţă din gospodăria ţărănească “AgroPanfil”.
“Rapiţa este o cultură la care respectarea tehnologiilor inovaţionale contează foarte mult. Dacă sunt respectate tehnologiile şi aleşi corespunzător hibrizii, se obţin rezultate foarte bune, după cum vedem şi în această gospodărie. Cultura rapiţei depinde de doi factori esenţiali. Este necesar ca plantele să răsară şi să reziste la temperaturile joase în perioada de iarnă. Un factor important este densitatea plantelor. Este recomandat ca densitatea rapiţei să fie de la 25 la 40 de plante pe m2. Mulţi agricultori optează pentru o densitate mai mare la semănatul rapiţei, pentru a se asigura în caz de germinare insuficientă a seminţelor, secetă şi îngheţuri, Dacă nu se confirmă aceşti factori, atunci din cauza densităţii înalte nu are loc ramificarea definitivă a plantelor şi în consecinţă sunt pierderi la recoltă. În gospodăria lui Gheorghe Panfil densitatea plantelor de rapiţă este de cca. 32 de plante la m2. Vedem că plantaţia arată foarte bine, plantele au o ramificaţie bogată. Rapiţa este o plantă care se educă ca un copil. Ne bucurăm când vedem rezultate frumoase în urma utilizării produselor şi respectării recomandărilor Bayer”, a spus Igor Copacinschi.
Marius Stanciu este reprezentantul pentru seminţe de rapiță a Companiei Bayer pentru România, Republica Moldova şi Bulgaria şi participă în premieră la un astfel de seminar în Republica Moldova. Stanciu a spus că este impresionat de felul cum arată rapiţa în gospodăria “AgroPanfil” în condiţiile unui an secetos.
“Se folosesc tehnologii inovaţionale de prelucrare a solurilor, ceea ce nu am prea observat în România”, a spus el.
Stanciu a comunicat că din acest pe piaţa din Republica Moldova compania Bayer va lansa un nou hibrid de rapiţă, Safer, cu o perioadă de vegetaţie semitardivă.
“Avantajele acestui hibrid sunt că răsare mai tâziu şi la fel, înfloreşte mai târziu, ceea ce îl face mai rezistent la secetă şi la îngheţurile de primăvară”.
Simion Cerchez-Balţatu, consultant tehnic al Companiei Bayer, consideră că utilizarea de către agricultori a hibridului “Vectra” le asigură o roadă bogată de rapiţă.
“Este un hibrid plastic, iar odată cu aplicarea tehnologiilor recomandate de Bayer fermierii obţin an de an recolte frumoase”.
Cerchez-Balţatu s-a referit şi la noul hibrid care este lansat în acest an pe piaţa din Moldova: “Hibridul “Safer” va oferi agricultorilor mai multă siguranţă faţă de condiţiile climaterice din Moldova. Acest hibrid reia vegetaţia mai târziu, fapt ce îl face mai rezistent la îngheţurile timpurii de primăvară şi reduce considerabil riscurile pentru fermieri”, a precizat specialistul.
Fermierii, participanţi la seminarul organizat de Bayer la Plop, spun că astfel de evenimente sunt importante pentru organizarea afacerilor.
Ion Clima, fondatorul şi administratorul SRL “PanClim” din Floreşti, în acest an urmează să strângă roada de rapiţă de pe 320 de hectare şi aşteaptă să obţină în jur de 3,5 tone de seminţe la hectar. Agricultorul susţine că a venit la seminar pentru a mai prelua câte ceva şi din experienţa altor colegi şi nu va renunţa la cultivarea rapiţei.
“Rapiţa este o cultură rentabilă, ne aduce un venit curat de 45-50 la sută. Rapiţa este cultura care îi salvează pe fermieri”, a spus acesta.
Vitalie Burlacu a venit de la Cahul, unde lucrează în calitate de agronom la o întreprindere agricolă. Întreprinderea pe care o reprezintă urmează să strângă în acest an roada de rapiţă de pe 750 de hectare, dintre care 150 hectare sunt cu hibrid “Vectra” procurat de la Bayer.
“Noi am respectat tehnologiile recomandate de Bayer. Vom avea o roadă bună, însă nu ca aici. Lipsa precipitaţiilor după semănat a tergiversat procesul şi am intrat în iarnă cu plante în 3-4 frunze. La rapiţă este necesar de ales termenul optimal la semănat. Dar depinde mult de precipitaţii”, ne-a spus tânărul agronom.
Vitalie Burlacu susţine că oricum, rapiţa rămâne o cultură rentabilă pentru orice întreprindere agricolă: “Datorită rapiţei întreprinderea noastă a reuşit să ramburseze datorii acumulate ani la rând”.
Mai jos, o galerie foto cu cele mai interesante momente de la eveniment.
