Geografia exporturilor pentru merele, strugurii sau prunele moldovenești s-a extins esențial în ultimii ani, fructele moldovenești ajungând în zeci de țări ale lumii.
Cu toate acestea, producătorii autohtoni sunt în mare parte dependenți de piața rusă, unde, datorită plantării propriilor livezi, importurile de fructe au scăzut considerabil, iar în următorii ani se estimează că acestea vor fi reduse la minim.
Dependența fructelor autohtone de piața rusă
Peste 90% din merele moldovenești, 50% din prune, dar și 70% din struguri sunt comercializați în acest sezon pe piața rusă. Exporturile au loc într-un ritm mult mai scăzut comparativ cu anii precedenți, iar în cazul în care acestea vor fi stopate o bună parte din fermierii autohtoni nu vor avea alternative de export, iar acest lucru se întâmplă deoarece producerea în mare parte a fost ajustată cerințelor pieței ruse de desfacere.
Dinamica recoltelor globale de fructe în Republica Moldova
Acest sezon a fost dificil pentru producătorii autohtoni, cu toate acestea, succesele înregistrate în anii precedenți demonstrează faptul că fructele moldovenești au acces și sunt solicitate pe o bună parte din piețe.
„Anul trecut, strugurii moldovenești au fost exportați în 28 de țări, inclusiv Mongolia, Irak. Prunele au ajuns în 2020 în 14 țări ale UE. Pandemia din acest an a făcut practic imposibilă transportarea mărfurilor. Cu toate acestea, producătorii autohtoni au șanse foarte mari pe mai multe piețe de desfacere”, susține Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și exportatorilor de struguri din Moldova.
Una dintre cele mai mari probleme – ajustarea producerii la cerințele unei singure piețe
„Trebuie să ajustăm producerea atât ce ține de calitate, cât și sortiment pentru mai multe piețe de desfacere. Ne-am obișnuit să exportăm într-un singur mod, iar acest lucru ne face vulnerabili. Spre exemplu, Țările Golfului Piersic – o piață favorabilă pentru strugurii moldovenești, au cel mai mare deficit de struguri în lunile octombrie – noiembrie, ar fi rațional să comercializăm în această perioadă acolo. Plus, există o cerere foarte mare pe mai multe piețe pentru strugurii fără semințe. Avem soiuri compatibile, ar trebui să le producem, mai ales că și prețurile oferite sunt duble comparativ cu cele pentru soiurile tradiționale”.
Anul acesta au fost exportate loturi de prune pentru testare în Canada, Japonia, iar acest lucru demonstrează faptul că putem diversifica esențial piața de desfacere.
„Pentru fiecare specie de fructe există o perioadă în care aceasta este consumată în cantități mai mari. În mare parte, producătorii autohtoni s-au orientat să comercializeze fructele după ce acestea sunt o perioadă depozitate, însă ar fi mult mai avantajos, spre exemplu pentru struguri, să realizăm livrările chiar din luna august.
Acum am pierdut momentul, iar strugurii moldovenești sunt mai greu de comercializat. De aceea, trebuie să urmărim permanent ce se întâmplă pe piețele externe și să ne adaptăm. Chiar dacă mecanismul vechi încă funcționează, nu trebuie să ne bazăm prea mult pe acesta”.
Piața dictează condițiile de producere
Producerea diferitor soiuri, solicitate pe piață, dar și obținerea certificării cum ar fi GLOBALG.A.P și GRASP ajută producătorii să exporte fructele moldovenești pe mai multe piețe de desfacere, dar și la un preț mai avantajos. Până în prezent, doar puțin peste 70 de agricultori autohtoni s-au certificat GLOBALG.A.P..
Investițiile în horticultură sunt foarte mari, însă se dovedesc a fi nu doar necesare, ci și avantajoase. Totuși, producătorii necesită mai mult suport din partea statului pentru a atinge obiectivele.
Dependența de o singură piață de desfacere, expune producătorii autohtoni unui risc foarte mare. Astfel, specialiștii din sector recomandă acestora să diversifice sortimentul și opteze pentru îmbunătățirea calității.
Comentarii