sâmbătă, 2 noiembrie, 2024
12.7 C
Chișinău
HomepageAgroEcoGheorghe Jigău: Nu condițiile climatice sunt de vină, ci solurile ce, fiind degradate, nu...

Gheorghe Jigău: Nu condițiile climatice sunt de vină, ci solurile ce, fiind degradate, nu mai fac față actualelor condiții climatice

Recomandate

Pe 5 decembrie, la nivel internațional, a fost sărbătorită Ziua Mondială a solului, resursa naturală de care depinde funcționarea și supraviețuirea biosferei și, evident, a civilizației umane, parte componentă a acesteia.

Gheorghe Jigău, președintele Societății Naționale a Moldovei pentru Știința Solului, a venit cu un mesaj pentru întreaga comunitate, ce reflectă evoluția și problemele actuale ale solului:

„Fiind produs al interacțiunii factorilor naturali, solul/pedosfera în timp s-a emancipat și a ieșit de sub tutela acestora determinându-le. Anume de calitatea solurilor/pedosferei depinde calitatea tuturor sferelor Pământului. Prin urmare, toate cataclismele naturale, inclusiv schimbările climatice (în opinia mea, mai degrabă, instabilitatea climatică care va dura aproximativ 200 de ani) exagerat discutate în primul rând de nespecialiști, sunt cauzate de managementul neadecvat al resurselor de soluri”.

Structura solurilor este foarte diversificată, încât ponderea diverselor soluri în realizarea funcțiilor biosferice și ecosistemice este diferită.

„Greul revine cernoziomurilor, cărora le revin doar cca 8% din suprafața totală a resurselor de soluri, acestea fiind răspândite pe toate continentele. Dat fiind potențialul bioproductiv sporit al acestora, coeficientul de încadrare a cernoziomurilor în circuitul agricol la nivel global variază între 83 și 86%. În acest sens, este evident că realizarea și reproducerea a potențialului biosferic și eco/agroecosistemic al cernoziomurilor, este șn funcție de modul cum sunt gestionate acestea.

În acest sens, mă voi referi doar la modul cum sunt gestionate cernoziomurile în Moldova, lor revenindu-le cca 73% din suprafața totală a resurselor de soluri și cca 75% din fondul arabil. Aici, din start aș vrea să menționez că în ultimii 70 de ani managementul cernoziomurilor în „agricultura socialistă” s-a bazat pe principii pornite pe afirmația absolut greșită că „cernoziomurile din Moldova sunt cele mai bogate soluri din lume”.

Cu regret, aceasta se afirmă și în prezent. Comparativ cu cernoziomurile din alte țări, cernoziomurile de la nostru cedează mult la capitolul „bogăție”.

Totuși, acestea au două avantaje, primul vine din specificul genezei acestora. Spre deosebire de alte cernoziomuri, cele de la noi nu au trecut faza de hidromorfism. Acestea sunt produsul evoluției sincronizate a tuturor componentelor landșaftului, toate condițiile prin care au trecut fiind înscrise în „codul genetic” materializat în însușirile și regimurile fizice ale solurilor, în special în „structura cernoziomică”.

Anume aceasta determină funcționalitatea și fertilitatea cernoziomurilor din spațiul nostru. Tot aceasta determină și capacitatea mare a cernoziomurilor noastre de a se adapta la condițiile de climă extremă, în special la secetă, asigurând recolte relativ stabile.

Cel de al doilea avantaj vine din capacitatea strămoșilor noștri de a lucra aceste soluri fără a afecta structura cernoziomică, cultivând culturi corespunzătoare condițiilor terenurilor pe care le dețineau și un sistem de fertilizare bazat pe susținerea rezervelor de materie organică.

„Am avut ocazia în 1998 să văd modele din cele mai performante de compostare a gunoiului de grajd de țărani fără studii speciale, dar și asolamente nu mai puțin performante practicate în cadrul unor loturi de pe lângă casă. Toate aceste modele au fost transmise din generație în generație. A venit însă „agricultura socialistă” cu structuri ale culturilor, asolamente, sisteme de fertilizare și de lucrare preluate din spații cu cadru pedogenetic și condiții biopedoclimatice absolut diferite de cele din regiunea noastră”.

Rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate, astfel încât peste 10-12 ani de utilizare intensivă în cernoziomurile arabile s-a instalat un trend de degradare al structurii cernoziomice în favoarea celei agrogene.

„Actualmente, agregatelor cernoziomice în cernozimurile arabile din regiunea noastră le revin sub 35 la sută. Ca urmare, acestea au intrat într-o fază de evoluție necunoscută teoriei pedogenezei: solurile nu corespund actualelor condiții climatice. Aceasta a condus la sporirea vulnerabilității cernoziomurilor arabile la secetă. Prin urmare, nu condițiile climatice sunt de vină, ci solurile care ca urmare a degradării fizice nu mai fac față actualelor condiții climatice”.

Astfel, ne rămâne să facem doar un lucru elementar: să restabilim structura cernoziomică valoroasă. Acest obiectiv este ușor de realizat prin schimbarea paradigmei agriculturii.

„În acest sens, în aceasta zi cu tristețe pentru soluri, le doresc celor „preocupați” de soarta cernoziomurilor noastre să-și schimbe paradigma perceperii acestora, iar celor care le utilizează să accepte o nouă paradigmă de gestionare a acestora”, conchide Gheorghe Jigău.

V-ar putea plăcea și articolul despre Preparatele biologice pot mări substanțial recoltele. Vezi cum se produc, în ce condiții funcționează.

Acest material este realizat în cadrul proiectului „InfOrganic Moldova 2020-2022”, implementat de A. O. „Educație pentru Dezvoltare” (AED), cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED). AED mulțumește Agrobiznes pentru produsul elaborat.

(!) Ai o întrebare legată de agricultura durabilă? Ne-o poți adresa pe adresa de email [email protected] sau în grupurile de Viber Agrobiznes Club și AgroEco. Săptămânal, răspundem la întrebările relevante împreună cu experții din domeniu. Răspunsurile le puteți găsi mai jos, dar le publicăm și pe Viber, Newsletter sau Facebook.

Video

Video thumbnail
Webinar: Protecția biologică a plantelor în agricultura ecologică
03:20:26
Video thumbnail
Protecția culturilor sâmburoase și semințoase în agricultura ecologică
34:19
Video thumbnail
Protecția plantelor în legumicultura ecologică
43:22
Video thumbnail
Tendințe în protecția biologică a plantelor: modificări din noul Regulament al UE
31:09
Video thumbnail
Apicultura ecologică în Republica Moldova. Prezentare broșuri (FiBL), Elveția
39:07
Video thumbnail
Ferme de găini crescute în sistem free-range. Prezentare broșuri (FiBL), Elveția
30:04
Video thumbnail
Dilema agriculturii ecologice: agricultura bazată pe plante și /sau agricultură cu sector zootehnic
35:13
Video thumbnail
Realitățile și soluțiile de dezvoltare în Moldova a sectorului zootehnic ecologic
06:35
Video thumbnail
Cultivarea prunului în sistem ecologic
05:09
Video thumbnail
Cultivarea ecologică a tomatelor în teren protejat
05:21
Video thumbnail
Webinar „Produse cu valoare adăugată înaltă și lanțurile valorice în agricultura durabilă”
02:25:45
Video thumbnail
Sustenabilitatea si calitatea alimentelor ecologice
20:18
Video thumbnail
Produsele horticole ecologice si lanturile valorice
22:17
Video thumbnail
Lanturile valorice scurte in piata locala
23:38
Video thumbnail
Culturile cerealiere, oleaginoase si leguminoase ecologice prin prisma lanturilor valorice
13:52
Video thumbnail
Webinar: Agricultura ecologică și efectul schimbărilor climatice
03:23:41
Video thumbnail
Boris Boincean: Managementul durabil și reziliența solurilor în agricultura durabilă
18:52
Video thumbnail
Nicolas Lefebvre: Tendințe actuale în agricultura ecologică a lumii
36:27
Video thumbnail
Ulrich Koepke: Reducerea încălzirii globale prin aplicarea practicilor agricole durabile
26:59
Video thumbnail
Mark Measures: Agroecologia și agricultura ecologică - similarități și diferențe
25:33
Video thumbnail
Compostul - unul dintre cele mai eficiente îngrășăminte organice - Experiența Micu&Co
05:52
Video thumbnail
Sfaturi la înființarea unei ferme eco de păsări
03:25
Video thumbnail
Culturile de acoperire - soluția pentru un sol sănătos și cu structură bună
05:25
Video thumbnail
Albinele-zidar pentru o polenizare eficientă în livezile de cireș. BioFruitNet
03:06
Video thumbnail
Fâșiile de flori în culturile arabile: semințe și cultivare
05:12
Video thumbnail
Controlul buruienilor
04:28
Video thumbnail
Certificarea Eco
06:10
Video thumbnail
Fâșiile forestiere
04:33
Video thumbnail
Design-ul fermei eco
05:54
Video thumbnail
Colectarea apei de ploaie
03:53
Video thumbnail
Crearea biodiversității pentru prevenirea bolilor și dăunătorilor la fermă
05:02
Video thumbnail
Metode mecanice de gestionarea a buruienilor în legumicultură
20:05
Video thumbnail
Cultivarea amestecurilor de culturi (borceaguri) dintre leguminoase pentru boabe și cereale spicoase
08:18
Video thumbnail
Uscarea ierburilor și hameiului - sfaturi pentru uscarea plantelor în loturi mici
03:46
Video thumbnail
Reinventarea protecției ecologice a plantelor (tutorial cu Claudia Daniel)
12:03
Video thumbnail
Promovarea biodiversității în plantațiile viticole
14:46
Video thumbnail
Înierbarea printre rânduri
04:03
Video thumbnail
Lucrarea solului în agricultura ecologică la culturile cerealiere
03:40
Video thumbnail
Analiza solului
03:45
Video thumbnail
Cultivarea cartofilor timpurii
06:58
Video thumbnail
Asolamentul
05:15
Video thumbnail
Testarea apei
03:17
Video thumbnail
Gîndacul păros
04:17
Video thumbnail
Îngrășămintele verzi
04:12
Video thumbnail
MULCIREA
05:28
Video thumbnail
Protecția legumelor
04:55
Video thumbnail
Îngrășămintele verzi în Alpii de Sud (Guizotia, sorg, mazăre de iarnă, hrișcă)
03:09
Video thumbnail
Cum să instalați o capcană pentru a estima numărul de păianjeni și gândaci prădători
01:10
Video thumbnail
5 teste simple pentru evaluarea calității solului
09:04
Video thumbnail
Instrumente manuale Terrateck pentru grădinărit - sapa de legume și plantatorul de „hârtie”
02:55

Citește și ›

AgroEco

Alătură-te pe Viber grupului producătorilor și pasionaților de agricultură organică din Moldova!

AgroEco