‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
marți, 23 aprilie, 2024
5.5 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleIgor Tcaci, fermier: Mai devreme sau mai târziu, toți fermierii vor trece la agricultura...

Igor Tcaci, fermier: Mai devreme sau mai târziu, toți fermierii vor trece la agricultura conservativă

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Igor Tcaci, producătorul din satul Hiliuți, raionul Râșcani, este unul dintre fermierii care pot spune cu siguranță că agricultura conservativă este viitorul, în condițiile în care de ani buni testează mai multe tehnologii de întreținere a solului.

De la arătura cu întoarcerea brazdei, scarificare, testarea sistemului minim de lucrare a solului, dar și No-Till, fermierul a reușit să observe pe parcursul a peste 15 ani de testare avantajele fiecărui sistem.

În paralel, mai sunt și terenuri pe care practică agricultura ecologică, pe care este practicată lucrarea minimă a solului.

Primele încercări de a practica agricultura conservativă au fost făcute în anul 2006, atunci când căuta soluții viabile pentru solul care era destul de complicat de lucrat, deoarece avea o textură lutoasă, moment în care a și făcut trecerea către sisteme alternative, mai puțin dăunătoare pentru sănătatea solului. 

Fermierul spune că, după arat, dacă mai era și o iarnă fără precipitații, cu temperaturi scăzute, se formau bulgări mari, care necesitau intervenții suplimentare și, respectiv, cheltuieli mai mari pentru întreprindere, mai ales ținând cont de faptul că are în gestiune circa 1000 de hectare. 

„În cadrul unui seminar la care participam, s-a vorbit despre tehnologia conservativă, dar pe atunci încă foarte puțin se cunoștea despre No-Till, Mini-Till. La început, am decis să procur două scarificatoare pentru a realiza arătura fără întoarcerea brazdei. După această lucrare am observat că, solul se lucra mult mai bine, nu mai aveam probleme cu bulgării care se formau după arătură, structura solului se îmbunătățea.

În paralel, aplicând scarificarea, după 2-3 ani, am observat că se petrec schimbări în sol. În primul rând, se păstra mult mai bine umiditatea. Totodată, resturile vegetale, care rămâneau la suprafață, apărau solul de razele solare și temperaturile înalte din timpul verii. S-a schimbat și structura solului, nu se mai formau acei bulgări mari pentru care trebuia să trec cu tehnică adăugătoare, care era și foarte grea, tasa solul”. 

Mai târziu, prin anii 2009-2010, Igor Tcaci a început să aplice principiile care stau la baza agriculturii conservative. Pe parcurs, pe piață a apărut și mult mai multă tehnică și utilaje precum semănătorile No-Till sau mașini agricole care permiteau lucrarea solului la suprafață. 

„Au fost primii pași pe care i-am realizat în implementarea agriculturii conservative. În continuare, am înțeles esența acestei metode de lucrare a solului și am văzut schimbări și în biota solului, microorganisme. Dacă inițial urmăream doar scopul de a scăpa de bulgării care se formau și de cheltuielile suplimentare pe care trebuia să le suportăm pentru lucrare, în final s-au realizat un complex de efecte benefice pentru sol. Astfel că, am reușit să păstrăm mult mai bine umiditate în sol, să păstrăm resturile vegetale și microorganismele”. 

‹ adv ›

Igor Tcaci se numără printre beneficiarii proiectului MAC-P, fiind printre primii fermieri care au depus dosarul în cadrul acestui proiect.

„MAC-P este un proiect binevenit, necesar pentru fermieri. Am procurat atunci o semănătoare, pe care o mai am și acum în gospodărie, chiar dacă ulterior am mai procurat una. Pentru terenurile cu soluri grele, precum sunt în gospodăria noastră, aceste semănători s-au arătat foarte bine, sunt rezistente.

Combina Vector pe care am achiziționat-o este, la fel, foarte bună, sunt satisfăcut de această tehnică și mai ales de raportul preț – calitate. Ideea este că, dacă îmi cumpăram o combină de clasă mai înaltă, atunci ar fi trebuit să renunț la alte achiziții, dar astfel am putut să mai construiesc unele mecanisme necesare, am instalat și o uscătorie pentru cereale”.

Producătorul cultivă un spectru larg de culturi. Din cele 1000 de hectare, 30% din toată suprafața sunt însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz), câte 7-8% cu rapiță și floarea-soarelui. 

Totodată, cultivă și sfecla de zahăr pe terenurile unde realizează lucrarea solului.

‹ adv ›

Pe lângă reducerea și excluderea lucrării solului, fermierul menționează că nivelarea solului, diversificarea asolamentului și varietăților cultivate, cultivarea culturilor de acoperire, dar și extinderea metodelor de protecție a plantelor se numără printre principalele aspecte ce trebuie realizate.

„În ultimii ani, am mărit suprafața cultivată cu porumb, am pus accentul pe porumbul dur/alimentar/cristalic. Avem și circa 20 de hectare de livadă. În anul curent, am semănat și mazăre de toamnă. Încercăm să reducem la maxim aplicarea îngrășămintelor minerale deoarece sunt costisitoare, dar și nu sunt foarte benefice”.

În anul curent, am lucrat și suprafața însămânțată cu porumb deoarece aveam multă masă vegetativă pe suprafața solului și îndată după recoltare am mărunțit cu tocătorul această masă, pe care am decis să arăm și să o încorporăm în sol ca și fertilizant. Din toată suprafața pe care o avem, maxim 25% sunt încă arate. Pe restul suprafețelor realizăm scarificarea, lucrarea cu grapa cu discuri, semănatul direct”. 

Cei care doresc să treacă la agricultura conservativă trebuie, în primul rând, să aibă încredere în această practică, a mai adăugat fermierul.

„Cu părere de rău, mulți cred că, dacă în anul curent au trecut la tehnologia conservativă, deja anul viitor vor vedea și schimbări majore. Dar nu este totul chiar așa, este nevoie de timp, de perioada de tranziție. În plus, dacă doresc să adopte o astfel de practică, trebuie să respecte anumite condiții cum ar fi: repartizarea uniformă a resturilor vegetale, nivelarea ideală a terenurilor, studierea atentă și minuțioasă a metodelor de protecție a plantelor.

Aici, țin să remarc că, atunci când resturile vegetale rămân la suprafață, odată cu acestea rămân bolile și dăunătorii culturii, respectiv, trebuie să fie pregătiți cu o protecție corespunzătoare, în funcție de cultură. Nu mai puțin importantă pentru agricultura conservativă este rotația culturilor, care va reduce aceste boli și dăunători”. 

Mai devreme sau mai târziu, toți fermierii vor trece la agricultura conservativă și cu cât mai devreme se va întâmpla acest lucru cu atât mai bine va fi, crede Igor Tcaci. 

„Cei care nu au cunoștințe și nu au aplicat niciodată această metodă ar fi cazul să înceapă cu o suprafață mai mică, ca să înțeleagă care sunt principiile”. 

Deja de șapte ani, producătorul mai prelucrează și 146 de ha de culturi ecologice. Acesta susține că și în această practică observă anumite schimbări în ceea ce ține de structura solului, inclusiv cheltuielile, care se micșorează. 

„Părerea mea este că trebuie să ne orientăm pe culturile cu plus valoare, așa cum sunt culturile ecologice. Totodată, trebuie să se regăsească în asolament și mazărea de toamnă deoarece eliberează devreme terenul și îl îmbogățește cu azot. Tot aici, deja al doilea an aplic îngrășămintele verzi, care ne permit să micșorăm cheltuielile pentru fertilizanți.

În rest, trebuie să ne orientăm după cerințele pe care le are piața, care se schimbă cu fiecare an. Trebuie să ne orientăm spre porumbul dur, care se folosește în alimentație și este foarte solicitat în țările europene. În ceea ce ține de cereale, recomand fermierilor să aleagă soiuri tardive, destinate panificației. La fel, sunt soiuri speciale de orz, care se decojesc și se folosesc pentru producerea crupelor”. 

La final, fermierul a ținut să remarce că, cel mai grav este că, producătorii s-au pomenit în situația în care nu mai au bani pentru a putea achiziționa din cele necesare pentru activitate. Și-ar dori să aibă acces la surse financiare mai ieftine, pentru că au planuri și idei grandioase, dar nu le pot realiza fără finanțe. 

Mai multe detalii despre Agricultura conservativă: 6 recomandări în perioada de tranziție.

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA. Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.”

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›