La nordul țării, la 7 km de satul Chetrosu din Drochia anual sunt plantate și crescute 15 hectare de culturi ecologice. De la pepene verde, roșii și castraveți până la ceapă, morcovi și cartofi, practic, toate legumele și-au găsit loc pe câmpurile gospodăriei țărănești Mariei Darii, care deja de peste 20 de ani își dedică viața agriculturii.
„Dorim să contribuim la dezvoltarea unei generații sănătoase”
„Practicăm cu soția agricultură din anul 98, ambii având studii în domeniu. Producem legume în sere pe circa 0,5 hectare și în câmp deschis 6,5 hectare. Pe lângă acestea, mai producem și alte culturi, suprafața totală destinată exclusiv agriculturii ecologice este de 15 hectare. Am plantat de toate: ardei, castraveți, roșii, sfeclă roșie, cartofi, ceapă, morcov. Suntem îndrăgostiți de agricultură, de natură, de plante poate chiar bolnavi..și ne-am dorit să demonstrăm această dragoste prin producerea legumelor eco. Zi și noapte ne gândim la aceste plante, de ce au nevoie. Nu banii sunt cei ce decid totul, mult mai important este mediul și sănătatea, iar aportul pe care îl aducem prin producerea legumelor de calitate cred că este substanțial”, a explicat Tudor Darii.
Au creat „un mic eden pentru nepoți”
„În anul 2009, când s-a născut prima nepoțică și avea alergie la mai multe produse, am decis că trebuie să ajutăm și alți copii să se dezvolte sănătoși, consumând organic. De atunci și am început convertirea în sistemul organic. Furnizăm legume organice în grădinițele, școlile, azilurile de bătrâni și piețele locale din zonă. Avem și cumpărători fideli din Chișinău, care cumpără sute de kilograme, personal deja de 3 ani nu am mers la piața din Chișinău. Nu avem volume atât de mari încât să mergem la piața din capitală. Soția gestionează afacerea, cred eu, ea răspunde de comercializare. Ideea de a produce ecologic tot ei i-a venit. Nici când produceam convențional nu prea efectuam tratamente, dar dacă putem să producem totul organic, ce ne oprește s-o facem. Copii ne susțin și se bucură că avem așa o pasiune frumoasă, iar nepoțeii abia așteaptă vacanța să vină să exploateze terenurile cu legume și serele. Am creat acest refugiu ecologic pentru ei. Suprafața totală a exploatației legumicole este de aproape 20 de hectare, unde avem depozite frigorifice, o mică livadă și altele. Am deschis și un magazin pentru a vinde produsele”.
Tehnologia de cultivare – ghidată de legile naturii
„Pentru noi aceasta nu este o afacere în care să ne gândim la profit, deoarece nu ne permitem să vindem aceste legume scump, chiar dacă cheltuielile sunt mari. Atunci când vine cineva cu un copil sau chiar persoană respectivă este bolnavă, cum putem să-i spunem un preț mare? Primim o satisfacție imensă atunci când oamenii se întorc și ne mulțumesc fericiți și sănătoși, ce nu se compară cu senzația pe care o primești când vinzi scump și faci mai mulți bani. Banii nu ajung nimănui, dar sănătatea este fără de preț și ne bucurăm că contribuim la menținerea acesteia. În agricultura ecologică trebuie să te gândești, în primul rând, la natură și tot în ea să cauți răspunsuri la întrebările pe care le ai”.
Cum este realizată fertilizarea solului?
„În sere și în câmp deschis utilizăm gunoiul de grajd. Cred că, cel mai bun este gunoiul de grajd de la vitele mari cornute. În sere mai administrăm și bălegar de oi. Fertilizarea în sere o realizăm în fiecare an, toamna, iar în câmp deschis o dată la 3-4 ani. Administrăm circa 30-35 de tone per hectar în câmp. Cumpărăm bălegar de la crescătorii de animale din regiune, dar oricum e prea puțin. Pentru a asigura aportul de elemente nutritive mai semănăm și culturi siderate: măzăriche și muștar în sere. Muștarul, pe lângă faptul că este un siderat bun, mai servește și drept insecticid bun împotriva nematozilor și viermilor sârmă din sol. Am testat mai multe variante în urma cărora am determinat că, termenul optim de însămânțare a terenului cu muștar este de 10 octombrie, planta e bună la 30-35 de zile ca siderat (atinge înălțimea de 30-35cm) și încorporăm masa vegetală obținută în sol. În al doilea an, nu mai vezi dăunători în sere sau câmp. Pe lângă acestea, mai îngrășăm solul cu urzică, coada șoarecelui, lăstari de la tomate. Și resturile de plante încorporăm în sol, după ce le mărunțim, iar legumele se dezvoltă bine de la așa o hrană”.
Ce lucrări efectuați pentru a pregăti solul?
În toamnă efectuăm o arătură în care încorporăm resturile vegetale în sol, după care, dacă reușim în timp, nivelăm solul. Primăvara deja lucrăm solul cu freza. Răsadul este plantat în sere după această lucrare. În acest an, prima cultură plantată în sere a fost varza, după care ardei și tomate. Nu încălzim serele, deci, nu avem posibilitatea să ieșim pe piață cu producție extratimpurie, în schimb putem asigura calitatea”.
Dăunătorii nu sunt dușmanii culturilor
„De ce trebuie să luptăm cu dăunătorii? Toți au dreptul la viață, iar natura are legile sale și de ea sunt ghidate lucrurile. Aplicăm doar tratamente de prevenire și rareori de combatere, când populațiile depășesc pragul economic de dăunare. La temperaturi înalte, nu putem trata legumele cu soluție de urzică – produsul care ține la distanță dăunătorii, dar am descoperit o altă metodă. Utilizăm amoniacul cu apă, care combate 100% insectele: tripșii, păduchii, puricii, practic toți dăunătorii. În câmp deschis mai utilizăm maceratul de ardei iute, de cozi de ceapă, de usturoi, infuzie de muștar cu oțet – sunt foarte eficiente. Tratamentele au efect dacă sunt efectuate la temperaturi mai mici de 20°C și umiditatea relativă a aerului de 75-80%. Aceste tratamente mai bine să fie aplicate seara, însă planta nu trebuie să fie noaptea udă. Plantele sunt ca și oamenii, se sufocă la temperaturi înalte sau se îmbolnăvesc la o umiditate prea mare. În câmp deschis producem ceapă, vinete, ardei, cartofi, care sunt mai ușor de întreținut”.
Bolile trebuie prevenite, nu combătute
„Pentru a preîntâmpina dezvoltarea bolilor în sere, mai ales la tomate, castraveți și ardei, dar și la bostănoase pregătim o soluție din lapte, iod și acid boric. O dată la 7 zile facem tratamentul, care deja a devenit o tradiție și o numim „Ziua băii legumelor”. Pentru această soluție utilizăm: 9 litri de apă, 1 litru de lapte, 25-30 de picături de iod și 10 g de acid boric. Mai utilizăm maceratul de urzică pentru combaterea bolilor fungice, dăunătorilor, dar și ca fertilizant foliar. Dacă urzica este lăsată la fermentare în apă pentru 48 de ore, aceasta este utilizată ca insecticid sau fungicid, dacă 2 săptămâni, o utilizăm ca fertilizant. Verificăm zilnic plantele și determinăm necesitățile acesteia, doar lucrând permanent poți avea rezultate”.
În capul măsurilor de control a buruienilor stă asolamentul
„Asolamentul este primordial și nu trebuie subestimată importanța acestuia. Pe lângă respectarea asolamentului, facem prașile mecanice și manuale. Avem o motosapă cu care prelucrăm terenurile, e mult mai ușor cu ea. Unele culturi combat singure buruienile, de aceea producătorii trebuie să-și creeze o schemă a asolamentului eficientă. Erbicide eficiente eco nu am prea întâlnit, dar și ne este mai ușor cu măsurile tradiționale”.
Fără irigare nu poți face legumicultură
„Sistemul de irigare este instalat în sere și câmp deschis. În orice condiții, indiferent de cantitățile de precipitații din zonă, sistemul trebuie instalat și utilizat. Determinăm intensitatea irigării și cantitatea de apă în dependență de specie, temperatură, vârsta culturii, suprafața foliară și precipitații. Evident, dacă plantă este mai mare și temperaturile înalte, necesită mai multă apă. Tomatele iubesc udări mai rare, dar cantități mai mari, castraveții nu iubesc cantitățile mari de apă, dar preferă să fie udați des, varza iubește cantități mari de apă, însă nu în exces. Fiecare cultură este deosebită. Seara sau dimineață, dacă frunzele arată puțin vestejite, irigăm obligatoriu cultura, indiferent dacă am făcut-o sau nu ieri. Cu cât intensitatea respirației este mai mare, cu atât mai des irigăm, pentru a evita starea de stres a plantelor. Irigarea prin picurare se face uneori pe tot parcursul zilei. Spre exemplu, ieri am irigat tomatele de dimineață până la 5 seara, azi deja nu le mai udăm. La moment, picurătorile sunt instalate la debitul de 1,1 litri/oră”.
Problema cea mai mare – lipsa brațelor de muncă
„Determinăm pe ce suprafețe vom produce legume în fiecare an în dependență de cantitatea de apă din bazinul de acumulare, dar și brațele de muncă disponibile. Nu putem extinde suprafețele, aceștia sunt factorii limitativi, dar ne-am dori să producem ecologic pentru cât mai mulți oameni. În Chișinău legumele ecologice sunt la mare căutare, toți care vin să procure spun acest lucru. Dar mulți dintre oamenii din zona de centru au suprafețe pe care pot produce, însă puțini vor să muncească. Cred că, oamenii ar trebui să înțeleagă că nimeni nu va avea grijă de sănătatea lor. Să produci eco poate că și este greu, dar nici pe de aproape imposibil”.
Organizează școli de câmp pentru cei ce doresc să producă eco
„Deja de câțiva ani încercăm să transformăm gospodăria noastră într-o școală de câmp, unde organizăm diferite cursuri pentru cei ce doresc să producă eco. Anul trecut am organizat 6 instruiri, dar instruim și în acest an. Îi invităm pe toți la noi, suntem gata să-i ajutăm și să le spunem cum ar putea evita sau soluționa o problemă sau alta. Trebuie să fim mai mulți – cei ce produc eco, doar așa vom fi o forță”.
„Haideți să producem eco împreună, în Moldova, pentru un viitor mai bun”, ne-au îndrumat spre final Tudor și Maria Darii din satul Chetrosu, raionul Drochia.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
