Gunoi de grajd, compost, făină de oase, cenușă, toate acestea, desigur, sunt îngrășăminte utile, dar nu toată lumea știe să le folosească corect și moderat.
Pentru ca îngrășămintele naturale să aducă numai beneficii solului, trebuie să știți ceva despre ele, cu excepția denumirilor.
Pentru cei care doresc să cultive legume naturale fără utilizarea „chimiei”, în acest articol aflați 10 răspunsuri la cele mai importante întrebări despre îngrășămintele naturale și particularitățile acestora.
1. Care sunt beneficiile și daunele gunoiului de grajd?
Gunoiul de grajd este cel mai popular îngrășământ. Desigur, gunoiul de grajd descompus este un îngrășământ cu azot și, cel mai important, cu acțiune„de lungă durată”, care funcționează și la 3-4 ani după aplicare.
Gunoiul de grajd îmbunătățește structura solului, atrage microorganismele benefice și râmele, se transformă rapid într-o formă accesibilă de absorbție a plantelor și, în același timp, nu este costisitor.
Cu toate acestea, gunoiul de grajd are și dezavantaje. Nu trebuie folosit gunoi de grajd în stare proaspătă, deoarece va arde rădăcinile plantelor. Prin aplicarea sa frecventă, nivelul de nitrați din sol crește, iar recolta scade.
Și, în cele din urmă, împreună cu gunoiul de grajd, pot fi introduse în sol semințele de buruieni, bacterii, ciuperci și larve de insecte dăunătoare.
2. Care gunoi de grajd este mai bun?
Chiar dacă bălegarul de vacă sau porc e în cantități mai mari, cel mai calitativ din punctul de vedere al compoziției pare a fi bălegarul de iepure.
Este compatibil cu orice plante, poate fi folosit atât primavara cât și toamna, nu conține semințe de buruieni și floră patogenă, și, de asemenea, are o compoziție echilibrată și o cantitate optimă de nutrienți.
Din păcate, doar crescătorii de iepuri și prietenii lor apropiați își pot permite un astfel de îngrășământ, restul vor trebui să se mulțumească cu gunoiul de grajd provenit de la bovine.
Pe locul doi se află gunoiul de grajd de cal, care conține mai mulți nutrienți decât gunoiul de vacă, afânează mai bine solul și datorită lui, solul se încălzește rapid.
Pe al treilea loc – cel mai accesibil bălegar, de vacă, care este util, dar numai după descompunere.
Și închide lista bălegarul de porc, care este mai bine să nu fie introdus deloc, dar, în cazuri extreme, după un an de fermentare și neutralizat cu făină de dolomit sau var, puteți risca.
3. Compostul sau gunoiul de grajd?
Compostul pregătit corespunzător este superior gunoiului de grajd în multe privințe și este gratuit. Compostul nu arde rădăcinile plantelor, vă permite să utilizați cea mai mare parte a reziduurilor de plante, nu conține semințe de buruieni, larve și agenți patogeni.
Este nevoie de timp și de mici cunoștințe pentru a-l pregăti. Este recomandabil să aveți o cutie pentru compost cu 2-3 secțiuni în ea. Pentru a fi folosită mai eficient.
Puteți pregăti și compost prin fermentare aerobă, care nu e pregătit în cutii, dar pe sol. Acesta (preparat cu participarea bacteriilor care au nevoie de oxigen) nu poate fi îngropat la o adâncime mai mare de 10 cm, este mai bine să-l nivelați pe suprafața solului cu o greblă. Compostul anaerob se pregătește timp mai îndelungat.
Mai multe detalii despre compostare, pe acest link.
4. Cum se aplică gunoiul de grajd?
Utilizarea gunoiului de grajd depinde de gradul de maturitate al acestuia. Gunoiul de grajd proaspăt nu este bine de-l folosit, dar poate fi utilizat pentru aplicare toamna sau pentru prepararea unei infuzii hrănitoare.
Se introduce la baza rândurilor (la jumătate de metru până la presupusele rădăcini). Gunoiul de grajd păstrat timp de un an la orice temperatură și umiditate, poate fi aplicat cu îndrăzneală primăvara, folosit în sere și solarii sau în gropile de plantare.
Gunoiul de grajd, care are mai mult de 1 an, devine în esență humus și își pierde jumătate din proprietățile sale utile. Pentru a-l menține în stare bună, grămada trebuie udată, afânată, smulse periodic buruienile și acoperită cu o peliculă.
Gunoiul de grajd este un îngrășământ cu azot, deci poate fi aplicat, dar numai în prima jumătate a verii sau toamna, după recoltare.
5. Cum se aplică gunoiul de păsări?
Găinațul de păsări este o alternativă controversată a gunoiului de grajd și compostului, îl puteți folosi, însă atent. Excrementele de pasăre sunt foarte concentrate și pot arde plantele dacă nu sunt diluate corespunzător.
Orice excremente (proaspăte sau granulate) planificați să folosiți, nu vă grăbiți să le introduceți în pământ. Mai întâi, diluați 0,5 kg în 10 litri de apă, amestecați până la omogenizare, apoi diluați 0,5 litri din concentratul rezultat într-o altă găleată cu apă.
Cu acest amestec pot fi udate plantele, astfel, însă să nu cadă soluția pe frunze. Nu puteți folosi o asemenea soluție pentru fertilizarea foliară.
Puteți adăuga gunoi de grajd uscat în cuiburile de plantare, dar nu mai mult de 20 g pentru fiecare.
6. Aplicarea cenușii pe sol, e benefică?
Dacă folosiți gunoi de grajd, compost și alte îngrășăminte naturale, aveți nevoie și de cenușă, deoarece ajută microorganismele din sol să descompună mai repede materia organică, transformându-o în elemente disponibile plantelor.
În plus, cenușa conține potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, sulf, siliciu, bor, mangan etc. Nu folosiți cenușa de la arderea lemnului vopsit sau a deșeurilor menajere!
Cenușa poate fi aplicată atât la plantare, cât și în timpul afânării de toamnă. Aproape toate culturile au nevoie de ea, dar mai ales cartofii, leguminoasele, solanaceele și cruciferele. Cel mai simplu mod este să aplicați cenușă atunci când prășiți solul.
Citiți aici mai multe detalii despre Cenușă – un îngrășământ valoros pentru sănătatea plantelor.
7. Făina de oase ca îngrășământ, poate fi periculoasă?
Susținătorii produselor organice folosesc adesea făina de oase ca îngrășământ ce conține fosfor, deoarece conține 15-35% fosfor, calciu, mangan, fier, magneziu, sodiu, cupru, iod și alte elemente utile.
Cu toate acestea, făina de oase, cu toată naturalețea ei, nu este atât de simplă. În primul rând, este absorbită de plante foarte lent – o perioadă mai mare de șase luni, adică este inutil să o utilizați, dacă solul duce lipsă acută de fosfor și este ilogic să o adăugați în sol primăvara – veți recolta cultura înainte de a începe să funcționeze.
În al doilea rând, făina de oase este un îngrășământ destul de concentrat, adică poate arde rădăcinile plantelor. Și, în sfârșit, este mai bine să folosiți făină de oase pe soluri acide, adică nu este potrivită pentru toate tipurile de sol.
8. Cum se aplică turba?
Dintre toți nutrienții, turba conține doar azot și chiar într-o formă greu asimilabilă.
Adăugați-o în sol pentru a-i îmbunătăți structura. Turba face solul mai afânat, mai cald, respirabil și îl menține umed. Este potrivit și pentru mulcire.
Dacă doriți să transformați turba în îngrășământ, compostați-o și neutralizați amestecul rezultat cu făină de dolomit în proporție de 5 kg de făină la 100 kg de turbă.
9. Ce îngrășământ natural să adăugați în solul argilos pentru afânare?
Dacă aveți parcele cu sol argilos, va trebui să-i adăugați o mulțime de componente suplimentare pentru îmbunătățire.
Este adesea recomandat să adăugați nisip în argilă pentru aerare, dar nisipul singur nu va fi suficient, deoarece solul va rămâne dens și sărac.
Pentru a îmbunătăți structura solului, trebuie să adăugați turbă, mraniță, reziduuri de plante sănătoase, să semănați îngrășăminte verzi anual.
10. Coropișnița poate infesta grădina fiind răspândită cu gunoiul de grajd?
Balega proaspătă de vacă nu poate fi aplicată imediat în sol. Ar trebui să fermenteze timp de un an sau cel puțin 8-9 luni, iar în acest timp coropișnițele se pot înmulți în ea.
Și nu contează dacă „au sosit” cu gunoiul de grajd sau erau deja în parcelă. O grămadă caldă de îngrășăminte care nu îngheață iarna devine un adevărat teren de reproducere pentru coropișnițe, iar până în primăvară, în loc de o insectă dăunătoare, aveți câteva sute.
Pe suprafețe mici, pentru a evita acest lucru, imediat ce adunați gunoiul de grajd, plasați-l în pungi de plastic. Ele vor îngheța în timpul iernii, gerul va distruge insectele existente, iar altele noi pur și simplu nu vor putea intra înăuntru.
Este greu să hrăniți solul numai prin fertilizare naturală, dar se poate întâmpla și să îl „suprahrăniți”. Fertilizați rațional, iar apoi grădina vă va încânta cu diferite culturi natural crescute.
Citiți și despre Cu ce hrănim răsadurile – 7 cele mai bune remedii populare.
