În urma informațiilor publicate anterior în care exportatorii s-au arătat nemulțumiți de interdicția impusă pentru o perioadă de 60 de zile la exportul grâului, porumbului și derivatele acestora, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a organizat o ședință de lucru pentru a clarifica argumentele care au stat la baza acestei decizii.
Pe parcursul ședinței au fost expuse mai multe probleme atât de reprezentanții instituțiilor responsabile, cât și de către producătorii și exportatorii de cereale.
Conform datelor Biroului Național de Statistică au fost recoltate și stocate 2 mln 230 de mii de tone de porumb. Consumul anual al Moldovei este de 1 mln 300 de mii de tone, totodată s-au exportat peste 1 mln de tone. Soldul rămas este de 530 de mii de tone de porumb.
Producătorii prezenți la ședință spun însă că recolta totală este de 3 mln 300 de mii de tone de porumb.
Vasile Gajiu, compania Crist Valg SRL, a menționat că decizia aprobată este în defavoarea exportatorilor și producătorilor.
„Considerăm că era strict necesar de a se organiza o ședință înainte de a interzice exportul porumbului, sau cel puțin era cazul să ni se ofere o perioadă în care să reușim să exportăm cantitățile ce erau deja în camioane sau în porturi. Noi avem credite pe care trebuie să le întoarcem, contracte pe care trebuie să le respectăm”.
Alexei Chiriac, directorul SRL „Climăuţanul Agro” din raionul Dondușeni a spus că datorită faptului că dispune de elevatorul personal a avut unde depozita atât recolta de porumb, cât și cea de grâu.
„Cred că ar trebui să ni se permită să exportăm, deoarece avem semnate contracte pentru a ne asigura cu cele necesare pentru campania de primăvară. În plus, noi încă avem de recoltat porumb, chiar astăzi combinele lucrează în câmp”.
În context, Ion Iachim, administratorul companiei Global Farm, a amintit că datele statistice care au stat la baza deciziei nu sunt reale din cauza că recoltarea porumbului a continuat și pe parcursul lunilor ianuarie- februarie, iar în unele companii mai continuă și acum.
„Am finalizat recoltarea porumbului la 1 februarie 2022, respectiv statistica nu conține recolta totală. Nu trebuie să ne bazăm la luarea unei decizii atât de importante, cu impact major asupra mai multor ramuri ale economiei naționale, pe informații care nu corespund realității. În plus, cea mai mare parte din porumbul recoltat are o umiditate înaltă, astfel că este nevoie de uscătorii, pe care nu le avem. Odată cu suspendarea exportului, elevatoarele rămân pline cu porumb și nu este departe luna iunie când va trebui să recoltăm grâul din anul curent, unde îl vom depozita? În aceste condiții, cred că punem în pericol și demararea campaniei de primăvară”.
Nicanor Buzovoi, fermier din raionul Ungheni, a explicat că cea mai mare problemă este faptul că porumbul recoltat are o umiditate înaltă și dacă nu se întreprind măsuri urgente riscăm să pierdem toată recolta.
„Cea mai bună soluție este să ni se permită exportul porumbului pentru a evita riscul de a arunca porumbul recoltat deja. Noi nu avem posibilitatea, capacitatea necesară pentru a usca porumbul”.
Nicolae Rotari, producător, a comunicat că atunci când a fost interzis exportul porumbului prețul pe piața internă a scăzut cu circa 1 leu/kg.
„Producătorii deja sunt în pierdere. Mai avem și credite pe care trebuie să le întoarcem, cum să procedăm? Propun ca deținătorii de animale să încheie contracte cu noi producătorii prin care să ni se garanteze că o anumită cantitative va fi procurată cu un anumit preț. Nimeni dintre companiile care comercializează îngrășăminte, fertilizanți, semințe, motorină nu doresc să ne livreze fără achitarea integrală, dar noi nu avem de unde să achităm dacă nu ne vindem marfa”.
Ion Afrasinei, compania Camenca Nord din raionul Glodeni a spus că există desigur și riscul unei secete, dar e și mai mare riscul dacă producătorii nu vor reuși să se aprovizioneze cu semințe de calitate, nu vor administra cantitatea necesară de NPK și azot.
„Cred că ar fi mult mai calculat să ni se permită să exportăm porumb, măcar 25% ca să putem aduce un surplus de capital, inclusiv pentru gospodăriile pe care le avem”.
În replică, Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii a accentuat că decizia a fost adoptată având la bază datele statistice.
„Ne aflăm într-o situație foarte complicată, iar decizia dată a fost aprobată în condiții de urgență. Recunoaștem că probabil nu a fost o decizie foarte argumentată, dar cunoaștem cu toții că din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina este pusă în pericol securitatea alimentară a țării. Cu atât mai mult cu cât și starea semănăturilor de toamnă este una nu tocmai bună. În plus, avem probleme în sector – asigurarea cu fertilizanți și îngrășăminte. Respectiv, avem o incertitudine totală referitor la recolta pe care o vom avea în 2022. Decizia data este una temporară până se va clarifica situația în regiune”.
Viorel Gherciu a mai adăugat că este prioritar să se cunoască cantitățile reale care sunt la moment pentru a putea interveni cu propuneri de modificare a deciziei din 27 februarie curent.
„Totodată, cei care au contracte de export încheiate pot apela la certificatele de forță majoră eliberate de Camera de Comerț și Industrie”.
Conform informațiilor prezentate, exporturile din Republica Moldova se realizează prin Federația Rusă – 17%, prin portul din Republica Moldova – 7% și 76% prin Ucraina.
S-a decis inventarierea, în termeni cât mai restrânși, a stocurile existente de porumb pentru elaborarea unei statistici argumentate care va fi prezentată Comisiei pentru Situații de Urgență. Ulterior se va decide asupra anulării deciziei sau introducerii unor modificări.
Comentarii