‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 18 aprilie, 2024
8.3 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleRasa de găini de Mătase japoneză – descriere, întreținere

Rasa de găini de Mătase japoneză – descriere, întreținere

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Găinile de Mătase sunt o rasă uimitoare, cunoscută încă de pe vremurile lui Aristotel și Marco Polo. Caracteristica excepțională a rasei este penajul lor, care amintește mai mult structura blănii de mamifere.

Un alt factor curios este, că pielea și carnea acestor păsări este de culoare aproape neagră. Rasa este una mai degrabă exotică, decât industrială și înfrumusețează curțile multor crescători-colecționari.

Rasa de Mătase este deosebită și pentru că are un temperament social și domol, foarte ușor merge la contact cu omul și poate fi ținută în loc de animal de companie.

Aflați în acest articol despre:

  • Originea rasei de găini de Mătase;
  • Caractere distinctive ale găinilor de Mătase;
  • Productivitatea rasei de Mătase;
  • Creșterea și întreținerea găinilor de Mătase;
  • Alimentația rasei de găini de Mătase;
  • Creșterea puilor de Mătase;
  • Avantajele rasei de găini de Mătase;
  • Dezavantajele rasei de găini Mătase.

Originea rasei de găini de Mătase

Găina de Mătase se consideră originară dintr-o zonă destul de extinsă: sudul Chinei, vestul Indiei și o parte a Japoniei. 

Rasa este foarte veche, primele mențiuni datând încă din secolul IV î.e.n. Aristotel scrie despre ele, ca „găini cu blană de pisică”. A scris despre această rasă minunată și Marco Polo.

‹ adv ›

Pe parcursul istoriei rasei de Mătase au fost create numeroase legende. Astfel, când marinarii olandezi au adus găini de Mătase în Europa, le prezentau drept rezultatul încrucișării găinilor cu iepurele Angora, pentru a le vinde la prețuri foarte mari.

Iar lumea de atunci, privind această minunăție de peste mări și țări, le dădea crezare.

Nu mai puține mituri au fost legate și de carnea găinilor de Mătase. În diferite perioade, aceasta era considerată ba otrăvitoare, ba drept una cu calități miraculoase de vindecare.

‹ adv ›

Caractere distincte ale găinilor de Mătase

  • Culoarea pielii este întunecată, cu nuanțe de brun-albastru. Mușchii sunt negri-gri și oasele – negre;
  • Penele sunt lipsite de cârligele mici, care se fixează pentru a ține barbulele împreună. Axul central al penei este moale. În rest, anatomia penei nu diferă de cea a altor găini. Aceste două momente creează penajului aspectul de blană moale de mamifer;
  • Picioarele au cu un deget mai mult: 5 de tot, bine delimitate, trei în față și două în spate, acoperite cu pene;
  • Capul este acoperit cu moț, barbă și perciuni, la fel de pufoase;
  • Culoarea penajului constă predominant din culorile albă, neagră, galbenă și albastră.

Citiți și despre rasa Araucana – găini care fac ouă verzi.

Productivitatea rasei de Mătase

Carnea găinilor de mătase are aspect exotic, culoare aproape neagră. La gust însă este identică cu cea a altor rase, destul de fină, moale și suculentă. 

Fibrele musculare au proprietăți nutritive accentuate, cu proteine, care se supun ușor metabolismului, minerale și vitamine.

Carcasa găinii este lipsită de stratul de grăsime, pielea este destul de groasă.

Producția de ouă începe timpuriu – deja la vârsta de 5 luni. Ouăle au un gust foarte bun. Dimensiunile sunt modeste – până la 35 g. Producția anuală are limite destul de largi în funcție de numeroși factori – de la 80 la 180 de ouă.

Comportamentul matern este foarte pronunțat. Găinele de Mătase clocesc cu dedicație și îngrijesc puii nu doar ai săi, ci și pe cei străini, introduși în grup.

Greutatea corporală a păsărilor este mică: cocoșii nu cresc mai mari decât 2,5 kg, iar găinile – 2,1 kg.

Un moment curios este posibilitatea de a tunde păsările, care stau cu plăcere în brațele stăpânului. Se obține un produs similar cu lâna, fin și moale, în cantitate de 75 gr la o tunsoare. 

Creșterea și întreținerea găinilor de Mătase

Această pasăre cu aspect exotic are cerințe absolut firești pentru orice rasă de găini.

Nu este deloc pretențioasă și poate fi crescută în orice gospodărie, cu asigurarea condițiilor standard. Există însă și careva cerințe minime, legate de particularitățile rasei:

  • Evitarea excesului de umezeală – la contactul penajului cu apa, găina se poate îmbolnăvi. De asemenea va avea de suferit și aspectul păsării, devenind neîngrijit.
  • Găinile de mătase nu pot zbura. Astfel, pătulul se instalează la înălțime minimă și se dotează cu scăriță. La fel și cuibarele, se amplasează pe podea, sau cât mai aproape de aceasta.
  • Pentru a păstra calitatea pufului, se asigură un așternut calitativ, care se va schimba regulat pentru a fi menținut curat.
  • În general, găinile de Mătase au cerințe crescute față de curățenie și normele sanitare din adăpost.
  • Păsările sunt destul de rezistente la temperaturi scăzute, însă pentru a obține ouă pe toată durata iernii se recomandă instalarea surselor artificiale de căldură și lumină.

Vedeți și regulile și recomandările la construcția cotețului pentru găini.

Alimentația rasei de găini de Mătase

Găinile de Mătase nu sunt prea pretențioase nici la capitolul nutriției. Pot fi crescute cu aceeași dietă, ca și alte păsări din gospodărie. Doar câteva cerințe trebuie respectate pentru o producție bună și pentru sănătatea păsărilor:

  • Furajarea se face după un regim stabil, la timp;
  • Se folosesc alimente de calitate înaltă, evitând produsele alterate sau mucegăite;
  • Volumul de hrană pentru găinile de Mătase se normează strict. Porția de 120 gr de combifuraj se va administra în trei tainuri pe zi;
  • Rația se îmbogățește neapărat cu proteine de origine animală și nutețuri vegetale;
  • Ca adaos la dieta de bază pot fi folosite cojile de cartofi, pâine înmuiată, legume cu frunze verzi, zară, râme.

Citiți aici despre alimentația găinilor la diferite vârste.

Creșterea puilor de Mătase

Dacă planificați să scoateți puii de Mătase cu ajutorul incubatorului, țineți cont de următoarele momente:

  • Puii acestei rase sunt mai mici decât cei ai găinilor tradiționale, motiv pentru care sunt mai sensibili la schimbările de temperatură;
  • Imediat după ce eclozează, puii se asigură cu un regim termic stabil, la o temperatură de 30°C;
  • După prima săptămână de viață, indicii pot fi reduși treptat cu până la 3°C;
  • Temperatura se micșorează și în continuare, astfel încât la vârsta de o lună să se ajungă la 18°C.

Citiți recomandări detaliate la incubarea ouălor diferitor specii de păsări.

Prezența mamei-cloșcă permite obținerea puilor mai sănătoși, cu o rată mai bună de supraviețuire. 

Indicele de ecloziune a puilor din ouăle clocite de găină ajunge la 90%. După cum am menționat deja, găinile de Mătase sunt mame foarte bune pentru copiii săi, dar și cei străini. Inclusiv, pot crește și pui de fazan.

De la vârsta de 45 de zile, se recomandă divizarea tineretului în funcție de sex.

Vedeți și de ce mor puii de găină. Cum îi îngrijim în primele zile de viață.

Avantajele rasei de găini de Mătase

  • Aspect exotic, apreciat în colecțiile zoo particulare, dar și de orice gospodar;
  • Carne dietică, bogată în elemente nutritive, vitamine și minerale;
  • Pene și puf mătăsoase, care pot fi tunse și folosite la confecționarea articolelor prețioase;
  • Producție relativ bună de ouă, de dimensiuni bune în raport cu greutatea corporală;
  • Temperament domol și prietenos, găinile merg ușor la contact cu stăpânii;
  • Găinile nu sunt pretențioase la condițiile de întreținere și se reproduc în diferite tipuri de climă.

Dezavantajele rasei de Mătase

  • În limite industriale, productivitatea este redusă;
  • Prețul ridicat la achiziționarea ouălor pentru incubare și a puilor.
‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›