‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
marți, 21 mai, 2024
26.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleRecoltarea, condiţionarea şi păstrarea cartofilor

Recoltarea, condiţionarea şi păstrarea cartofilor

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Cartoful extratimpuriu se recoltează în a doua jumătate a lunii mai, până cel târziu la data de 10 iunie, continuând cu recoltarea cartofului timpuriu până la sfârşitul lunii iunie.

Recoltarea şi condiţionarea cartofului

Cartoful extratimpuriu şi timpuriu se recoltează înainte de maturitatea fiziologică a plantelor. De aceea, la recoltare, condiţionare, manipulare şi transport trebuie acordată o deosebită atenţie, deoarece tuberculii se exfoliază şi se vatămă uşor, conducând la înnegrirea tuberculilor şi deprecierea calităţii comerciale, mai ales la expunerea tuberculilor la lumină şi temperatură ridicată.

Ţinând seama de aceste, recoltarea cartofului extra­timpuriu şi timpuriu trebuie să se facă la o umiditate corespunzătoare a solului (care să evite aderarea solului pe tuberculi când solul este prea umed şi vătămarea tuberculilor când solul este prea uscat), la o temperatură şi luminozitate mai scăzută (dimineaţa cât mai devreme sau seara cât mai târziu).

Pe suprafeţe mici, recoltarea poate fi făcută manual prin smulgerea tufelor, iar pe suprafeţe mai mari se face dislocarea cu maşini de scos pe 1 sau 2 rânduri.

Cartoful pentru consum de vară se recoltează în funcţie de cererea pieţii. Tuberculii nu sunt ajunşi încă la dimensiunea maximă, iar peridermul nu este bine format.

Se foloseşte maşina E649 care produce puţine vătămări, iar începând cu luna august se poate folosi combina de recoltat cartofi CRC1.

‹ adv ›

Strângerea tuberculilor se face manual şi se sortează pe categorii de mărime (peste 35 mm cal. I şi 30-35 mm cal. a II-a diametru). În acest caz depozitarea nu trebuie să depăşească 10 zile.

Cartoful de vară se recoltează în perioada 1 iulie – 31 august, iar cartoful de toamnă în perioada 1 septembrie – 10 octombrie.

Pentru evitarea exfolierii şi vătămării tuberculilor, se recomandă distrugerea mecanică (cu maşina de tocat vreji MTV-4) sau chimic (REGLONE 3-5 l/ha) când 65-75% din plante au ajuns la maturitate.

‹ adv ›

În acest caz, recoltarea poate fi făcută într-o singură fază, utilizând combine de recoltat pe 1 sau 2 rânduri sau în 2 faze, prin dislocarea cu maşini de scos pe 1 sau 2 rânduri şi adunatul manual al tuberculilor.

În cazul când combinele nu au masă de sortare pentru eliminarea bulgărilor şi pietrelor, eliminarea acestora se face staţionar, utilizând instalaţii de sortare şi condiţionare sau manual.

În cazul cartofului de vară şi toamnă-iarnă, tuberculii se calibrează pe dimensiuni şi calităţi:

  • peste 45 mm diametru – calitatea I;
  • 30-45 mm diametru – calitatea a II-a;
  • sub 30 mm – (sub STAS) destinaţi furajării animalelor.

În ultimii ani, piaţa impune dimensiunea minimă de 60 mm diametru pentru calitatea I şi, respectiv,  sub 60 mm diametru pentru calitatea a II-a.

Cartoful pentru consum de toamnă-iarnă şi cartoful pentru industrializare se recoltează la maturitate, când 2/3 din vreji sunt uscaţi, iar 1/3 au culoarea galbenă.

Recoltarea se face pe sol zvântat şi vreme uscată. Pentru recoltarea în condiţii bune se recomandă distrugerea vrejilor pe cale chimică, cu un desicant de tipul Harvade 25 F (2,5 l/ha) sau Reglone Forte (4,0 l/ha) aplicat cu 8-10 zile înainte de momentul planificat de recoltare la soiurile timpurii şi cu 14-21 zile la celelalte soiuri.

Distrugerea vrejilor se poate face şi pe cale mecanică cu maşina de tocat vreji MTV4.

Recoltatul cartofului se face la temperaturi de 10-12°C, pentru reducerea gradului de vătămare a tuberculilor. Maşina E649 dislocă tuberculii, îi separă de pământ şi îi lasă la suprafaţa solului, de unde se adună manual şi se ambalează în saci pe categorii, cartofii mari şi mijlocii pentru consum, iar cei mici şi vătămaţi pentru furaj.

În parcelele pentru sămânţă se sortează pe trei categorii: cei peste 80 g se dau la consum, între 30-80 g pentru material de plantare şi sub 30 g pentru furajare.

Combina CRC1 dislocă tuberculii, îi separă de pământ şi îi colectează în buncăre sau remorci pentru transport. Combina E684 colectează tuberculii într-o remorcă care se deplasează paralel cu combina.

Capetele parcelelor se recoltează manual. Cartofii se transportă la centrele de prelucrare sau la depozitele de păstrare unde sunt supuşi sortării.

Separarea impurităţilor (bulgări de pământ, pietre, tuberculi bolnavi) se face cu maşina MCC60 (45).

Păstrarea tuberculilor

Anual, se păstrează cantităţi mari de tuberculi, o parte ca material de plantare, altă parte pentru consum direct.

Păstrarea tuberculilor se face fără pierderi dacă aceştia au o stare fitosanitară bună, recoltarea s-a făcut la maturitate deplină, pe vreme fără ploi şi relativ caldă, dacă s-au îndepărtat impurităţile şi eventualele răni s-au vindecat în totalitate.

Datorită conţinutului ridicat de apă, pierderile în timpul păstrării sunt relativ mari, cele mai bune rezultate obţinându-se în depozite frigorifice cu ventilaţie mecanică. În condiţii ideale de păstrare, pierderile au fost între 4.53% şi 8.23%.

În tuberculii de cartof supuşi procesului de păstrare au loc: respiraţia, transpiraţia şi activităţi microbiologice.

Respiraţia intensă duce la pierderea unei cantităţi mari de materie organică din tuberculi şi la creşterea sensibilităţii acestora faţă de microorganisme.

Citește și despre Cultura extratimpurie și timpurie a cartofului

Transpiraţia puternică determină deshidratarea tuberculilor, scăzând mult valoarea culinară. Procesele microbiologice se datoră bacteriilor şi ciupercilor care produc diferite boli, cu pierderi însemnate, ducând chiar şi până la alterarea totală.

Factorii care influenţează păstrarea:

1.Capacitatea de păstrare a soiului, în funcţie de repausul germinal, dar şi de tehnologia de cultivare.

Sunt mai rezistenţi la păstrare tuberculii cu repaus germinal mai lung sau prelungit prin diferite procedee, cei proveniţi de pe soluri uşoare, aerate, fertilizate echilibrat, din culturi erbicidate, tratate cu fungicide şi insecticide, recoltaţi la maturitate deplină, pe vreme uscată, fără vătămări mecanice.

2.Factorii de mediu din depozitele de păstrare: temperatura, umiditatea, aerul şi lumina. Când aceşti factori nu sunt asiguraţi în parametrii optimi pot surveni: zbârcirea, înverzirea, încolţirea, brunificarea şi înnegrirea tuberculilor.

Temperatura ridicată intensifică respiraţia, transpiraţia, activitatea microorganismelor şi scurtează repausul germinal; temperatura apropiată de 1ºC duce la “îndulcirea” tuberculilor.

Îndulcirea cartofului este cauzată de hidrolizarea amidonului şi formarea zaharurilor, proces permanent în tuberculi la temperaturi de peste 5-6°C datorită proceselor de respiraţie; la temperaturi mai scăzute de 5ºC, respiraţia scade din intensitate.

Printr-o păstrare la 20-30°C sau o perioadă mai lungă la 10-12°C, zaharurile din tuberculi (glucoză, fructoză, zaharoză) pot fi transformate din nou în amidon în proporţie de 4/5 prin resinteză, diferenţa pierzându-se prin metabolism respiratoriu.

Sub 0°C până la – 1°C, se ajunge la îngheţarea acestora.

La cartoful destinat consumului, condiţiile optime de păstrare sunt:

  • temperatura de 3-5ºC;
  • umiditatea relativă 85 – 93%;
  • întuneric şi aeraţie permanentă.

La cartoful destinat plantării: temperatura optimă de păstrare este de 1-3°C (îndulcirea nu diminuează valoarea biologică a materialului de plantat).

Tuberculii pentru semipreparate industriale (cips, pommes frittes) se păstrează la 8-12°C, prevenindu-se fenomenul de îndulcire şi deci, caramelizarea în timpul industrializării, care ar denatura culoarea preparatelor.

Umiditatea relativă a aerului în depozitele de păstrare trebuie să fie redusă în faza de zvântare a tuberculilor (70–80%) şi de vindecare a rănilor (78–82%), dar mai ridicată în perioada păstrării propiu-zise (85–93%).

Află Cum se cultivă cartoful pentru a avea roadă bogată

Ventilaţia, aerul trebuie să fie mai sărac în oxigen (11–13%) şi mai bogat în bioxid de carbon (până la 3%).

Pentru păstrarea tuberculilor în gospodăriile cu suprafeţe mari de cartof, recomandăm să se construiască depozite moderne.

Bibliografie: Gumovschi Andrei. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. P- II: Ghid practic pentru producătorii agricoli; Chişinău, 2021, 388 p. Ioan – Sebastian Brumă. Tehnologii ecologice de cultivare a cartofuli. Publisher: Editura Terra Nostra, Iasi, 2004. 32 p.

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›