Negocierile cu FMI vor arăta cât de liber este guvernul de la Chişinău după cum acesta îşi va întocmi priorităţile şi va face cedări. Rămâne de văzut ce va alege, demiterea funcţionarilor vinovaţi de admiterea jafului secolului sau sacrificarea intereselor sectorului bancar.
Deşi negocierile cu misiunea FMI ce urmează să vină în Republica Moldova pe 22 septembrie pentru a negocia un nou acord cu autorităţile de la Chişinău se aşteaptă a fi extrem de dificile, guvernul moldovean totuşi are o oarecare marjă de manevră, a menţionat pentru Mold-Street preşedintele Uniunii Naţionale a Producătorilor agricoli, Alexandru Slusari.
Care vor fi priorităţile?
Potrivit acestuia, mult depinde în cadrul negocierilor de echipa de negociatori din partea Moldovei şi cum aceasta va întocmi lista priorităţilor.
„În prezent FMI are o mulţime de pretenţii şi obiecţii faţă de autorităţile moldoveneşti, însă aceasta nu înseamnă că ei vor cere îndeplinirea tuturor condiţiilor. De regulă, de fiecare dată guvernul de la Chişinău, din totalitatea de cerinţe ale Fondului, reuşeşte să obţină unele cedări”, menţionează Sliusari.
El consideră că de această dată, astfel de condiţii ale fondului vor ţine în primul rând de ordinea în sistemul bancar, de reformarea şi micşorarea aparatului de stat prin reforma administrativă centrală şi după asta de politica fiscală.
„Este clar că principala problemă a Republicii Moldova la moment vine din sistemul bancar. Cei de la FMI înţeleg acest lucru şi dacă guvernul de la Chişinău va demonstra că este determinat să rezolve prompt problemele din sistem şi, în primul rând, să ceară demiterea conducerii BNM, va putea obţine o oarecare loialitate în ce priveşte facilităţile de ordin fiscal, oferite fermierilor prin pachetul agricol, votat în prima lectură de Parlament”, spune Slusari.
Prin urmare, această alegere a echipei de negociatori va arăta ce este prioritar pentru guvernul de la Chişinău, interesele oligarhilor prin menţinerea conducerii BNM şi altor instituţii cheie în stat loiale acestora sau interesele mediului de afaceri, în acest caz a fermierilor.
Facilităţi fiscale
În principiu, preşedintele Uniagroprotect este de acord ca fermierii să renunţe la facilităţile de ordin fiscal cu condiţia ca ei să fie susţinuţi de către stat prin altfel de modalităţi.
Există cinci modalităţi de susţinere a producătorului intern însă doar una poate fi acum aplicată de către autorităţi. Este vorba despre limitarea importului prin politici tarifare, care nu poate fi aplicată deoarece ţara noastră a aderat la mai multe zone de liber schimb şi a semnat mai multe acorduri bilaterale în acest sens.
Mai este şi limitarea prin politici netarifare, de genul interdicţilor unor importuri pe motiv de necorespundere a normelor sanitare. Şi acestea nu pot fi aplicate, deoarece controlul inofensivităţii în majoritatea ţărilor cu care Moldova are relaţii comerciale, este mai calitativ şi restricţii majore de acest ordin pot fi considerate gesturi de rea voinţă.
Altă modalitate este subvenţionarea, care nu poate fi aplicată, deoarece, pur şi simplu nu sunt bani în buget.
„Noi am fi de acord să fim subvenţionaţi precum fermierii români cu 190 de euro la hectar şi atunci nu vom avea cerinţele de ordin fiscal pe care insistăm acum, însă, din cauza că ţara a fost jefuită prin intermediul aceluiaşi sector bancar, suntem conştienţi că acest lucru este imposibil”, spune liderul fermierilor.
Altă metodă de susţinere este politica de intervenţie. Adică, statul prin participarea activă pe piaţa produselor agricole, stimulează un preţ al produselor avantajos pentru agricultori. Şi aici statul nu poate acţiona din cauza sărăciei.
Drept urmare, rămâne o singură soluţie, cea a facilităţilor fiscale care pot asigura cât de cât competitivitatea produselor agricole moldoveneşti.
Aceste argumente ar fi de natură să-i convingă pe cei de la FMI, consideră Slusari, însă pentru aceasta guvernul trebuie să demonstreze că este în stare să rezolve cea mai mare problemă a ţării din acest moment, administrarea sectorului bancar.
Amintim că patru proiecte de legi, cunoscute sub denumirea de „pachetul agricol” au fost adoptate de către Parlament în prima lectură la finele lunii iulie. Proiectul prevede printre altele că, de la 1 ianuarie curent, agricultorii să nu mai fie impuși să plătească impozit pe venit, pe un termen de 3 ani, cu condiția reinvestirii profitului în agricultură şi pentru procurarea resurselor necesare producerii agricole.
Comentarii