Parlamentul a adoptat măsuri de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră

0

Proiectul de lege privind acțiunile climatice a fost votat, în lectura a doua, de 55 de deputați.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Mediului și are drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în vederea protecției sănătății umane, stabilizarea concentrațiilor de GES în atmosferă, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității societății la schimbările climatice.

De asemenea, proiectul prevede armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, transpunând, parțial, mai multe regulamente și directive europene în acest domeniu.

Documentul conține prevederi clare despre politicile statului în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptării la schimbările climatice.

Potrivit autorului, implementarea prevederilor proiectului de lege va contribui la punerea în aplicare a acțiunilor și a măsurilor pentru a permite îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică pentru anul 2050.

Alte prevederi ale proiectului se referă la monitorizarea, raportarea și verificarea (MRV) emisiilor de gaze cu efect de seră.

De asemenea, se introduce sistemul MRV pentru emisiile de gaze în domeniul aviației, precum și monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră la instalațiile staționare și activitățile din domeniul aviației și transportului maritim.

Proiectul mai conține prevederi referitoare la efectuarea controlului de stat în acest domeniu, răspunderea pentru încălcarea legislației și atribuțiile diferitor autorități.

La nivel de Guvern va fi instituită Comisia Națională privind Schimbările Climatice, în calitate de organ interinstituțional, cu statut de coordonare și aprobare a politicilor în domeniul schimbărilor climatice și a proiectelor de investiții capitale publice în contextul atenuării și adaptării la schimbările climatice și managementul riscurilor de dezastre.

Proiectul de lege privind acțiunile climatice a fost elaborat în contextul eforturilor depuse de Republica Moldova în vederea reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră, așa cum prevede Acordul Climatic de la Paris. 

Moldova a prezentat trei proiecte de interconexiune energetică cu Ucraina și România la Summitul Inițiativei celor trei mări

0

Secretara de Stat al Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, participă la Vilnius, capitala Lituaniei, la cea de-a noua ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), care se desfășoară anual și reunește 13 țări situate între Mările Baltică, Neagră și Adriatică – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Austria, Croația, România, Grecia și Bulgaria.

În cadrul reuniunii participanții vor analiza modul în care Inițiativa trebuie să se dezvolte și să se adapteze la contextul regional complex, impulsionând concomitent investițiile și implementând proiecte strategice de interconectare, în cele trei domenii de bază ale Inițiativei – transport, energie, digitalizare.

Evenimentele tragice din Ucraina au făcut ca Republica Moldova să se confrunte cu realitățile dure ale incertitudinii și vulnerabilității energetice.

Interconexiunea sistemelor energetice cu România și Ucraina este esențială pentru securitatea și prosperitatea Moldovei, iar dezvoltarea producției de hidrogen verde de asemenea reprezintă pași decisivi în această direcție.

Prin participarea la I3M Moldova are oportunitatea să-și consolideze independența energetică și să-și diversifice sursele de aprovizionare.

În cadrul Summitului, Moldova a prezentat trei proiecte de interconexiune energetică cu Ucraina și România, care vor avea un impact regional major și se propun spre finanțare și implementare prin intermediul instrumentelor disponibile în cadrul I3M.

Aceste proiecte țin de îmbunătățirea interconexiunilor regionale, cum ar fi construcția celui de-al doilea circuit al liniei aeriene de înaltă tensiune de 330 kV „Bălți – Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk (HPP)”, construcția unei interconexiuni de înaltă tensiune „Centrala Nucelară Yuzhnoukrainsk – Prymorsk – Vulcănești – Isaccea” (UA-MD-RO); creșterea capacității de interconexiune a coridorului vertical pe ruta Trans-Balcanică a gazelor naturale și dezvoltarea proiectelor dedicate producerii hidrogenului verde, utilizând surse regenerabile de energie.

Implementarea acestor proiecte va consolida securitatea energetică, va asigura dezvoltarea durabilă și va reduce impactul asupra mediului înconjurător în regiunea Europei Centrale și de Est.

Reamintim, că Republica Moldova a devenit stat participant asociat al Inițiativei celor Trei Mări (3SI) în septembrie 2023.

15 aprilie – termenul limită de depunere a cererilor de acordare a plăților directe în sectorul zootehnic

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură reamintește  că  termenul limită de depunere a cererilor de acordare a plăților directe în sectorul zootehnic din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, per litru de produs: lapte de vacă este 15 aprilie 2024.

Conform Regulamentului privind acordarea de plăți directe în sectorul zootehnic din FNDAMR, aprobat prin Hotărârea Guvernului 492/2023, valoarea plății directe per litru de lapte de vacă constituie 3 lei.

Pentru informații cu privire la condițiile de accesare a plăților directe, criteriile de eligibilitate, actele obligatorii, procedura de depunere a cererilor de acordare a plăți, accesați Regulamentul.

Totodată, documentele privind depunerea dosarului de solicitare a plăților directe pe cap de animal, le găsiți la capitolul Plăți directe sectorul zootehnic 2024.

Nematodul tulpinilor și bulbilor – dăunătorul ce poate distruge cultura de ceapă și usturoi

0

Nematodul tulpinilor și bulbilor (Ditylenchus dispaci) este un dăunător periculos care poate provoca pagube importante la peste 450 de culturi, printre preferatele numărându-se usturoiul și ceapa.

Dăunătorul este capabil să distrugă până la 60% (unii autori indică și distrugerea totală a producției) din plantele de usturoi și, în plus, poate provoca daune ireparabile culturii recoltate în depozit, unde nematodul se târăște de la bulbii infectați la cei sănătoși.

Nematodul are o formă de filament, alungit-conică, este foarte mobil și mic (1-1,3 mm), așa că este greu să-l vezi cu ochiul liber.

Datorită formei corpului, de fus, pătrunde cu ușurință în interiorul bulbului sau în frunzele verzi, unde se hrănește cu seva plantelor.

Nematodul tulpinilor și bulbilor – simptome de atac

Femela nematodului depune ouă direct în interiorul plantelor (a câte 200-500 de ouă fiecare).

Larvele eclozate din ouă încep să se hrănească activ, ca urmare a încetinirii creșterii și dezvoltării usturoiului, tulpina se îndoaie treptat, frunzele devin galbene și se usucă, iar pe suprafața exterioară a bulbului se pot observa dungi maro.

Simptome generale ale prezenței nematozilor includ:

Pe organe aeriene:

  • Stagnarea creșterii plantelor
  • Îngălbenirea frunzelor
  • Distorsiuni și malformatii la nivelul tulpinilor și al frunzelor.

Pe bulbi:

  • Rădăcinile se desprind cu ușurință în zona discului (chelirea cepei sau a usturoiului)
  • Țesuturi se brunifică în cercuri
  • Bulbii se înmoaie
  • Deformări și descuamări.

Bulbul de usturoi, atunci când este infectat cu un nematod, se lasă treptat, slăbește, capătă un miros neplăcut și în cele din urmă putrezește.

Odată cu creșterea numărului de paraziți pe cultura de usturoi, se dezvoltă un tip de boală, numită ditilenhoză, al cărei agent cauzator este tocmai nematodul tulpinii.

Plantele infectate au tulpina îngroșată, crăpată și frunzele ofilite deformate. Puteți determina boala și prin crăparea caracteristică a bulbului, constând din mai multe fisuri adânci în zona rădăcinii.

Reproducerea nematodului tulpinii este facilitată de umiditatea crescută a aerului: pe vreme ploioasă și umedă, productivitatea unei femele variază de obicei la câteva sute de ouă și se pot dezvolta trei până la cinci generații de dăunători pe parcursul unui sezon.

Nematodul tulpinilor și bulbilor – simptomele prezenței în depozit

Este de remarcat faptul că în timpul depozitării, bulbii de usturoi infectați sunt acoperiți cu așa-numita „pâslă de nematod”, care este de culoare gri și arată ca mucegaiul.

De fapt, acesta nu este un mucegai, ci o populație de nematozi în miniatură, care poate include câteva zeci de mii de indivizi.

Acest fenomen semnalează, că colonia a ieșit la suprafață și este în repaus, așteptând condiții mai favorabile pentru creștere și dezvoltare în continuare.

Este de remarcat faptul, că larvele de nematod, aflându-se în această stare, pot rămâne viabile până la cinci ani, iar când intră într-un mediu umed trec rapid de la starea pasivă la cea activă.

În condiții favorabile, dăunătorul își petrece iarna în reziduuri uscate de plante, iar la frig extrem, datorită mobilității, poate să se înfunde în pământ foarte adânc (până la un metru și jumătate), depășind o distanță de 10 cm în trei ore.

Principala sursă de distribuție a acestui dăunător este de obicei materialul săditor (semințele de ceapă și usturoi), precum și particulele de sol, reziduurile de plante, încălțămintea și uneltele de lucru.

Combaterea nematodului tulpinii la ceapă și usturoi

Principala modalitate de a trata nematodul tulpinii este să urmați regulile de rotație a culturilor (nu este recomandat să plantați usturoi după un premergător care poate fi infectat de acesta).

Aceste culturi includ: păstârnac, pătrunjel, dovlecel, cartofi, ardei, sfeclă, hrișcă. În același timp, usturoiul poate fi plantat în zonele în care a fost găsit nematodul nu mai devreme de patru sau chiar cinci ani.

Atunci când se monitorizează o infecție cu D. dipsaci, nu se mai cultivă ceapă sau usturoi pe parcela respectivă.

În lipsa plantei gazdă, nematodul supravietuiește în sol 12-18 luni, iar în cazul în care își încetinește funcțiile vitale mai mulți ani.

Trebuie amintit că, nematodul poate infecta și anumite specii de buruieni, așa că și controlul acestora este foarte important.

Totodată, există specii de plante ce reduc densitatea nematodului, se recomandă însămânțarea pe parcelă a următorului amestec de culturi cu debutul primăverii: ridiche oleaginoasă (20 kg semințe la hectar) și muștar alb (10 kg semințe per hectar) hectar), iar după o lună și jumătate (în faza de înflorire) se discuiește masa vegetală.

O măsură preventivă importantă care împiedică nematodul să infecteze bulbii este alegerea atentă a materialului destinat pentru semințe, care se face de obicei manual.

În plus, înainte de a pune usturoiul în depozit, este indicat sa se usuce bine toți bulbii, iar in timpul depozitării din când în când să controlați si să îndepărtați bulbii infectați cu acest parazit.

De asemenea, se recomandă tratarea usturoiului destinat păstrării timp de zece minute printr-o metodă termică umedă (la o temperatură de aproximativ +50°C). Cu cât dimensiunea bulbilor este mai mare, cu atât va fi necesară prelucrarea un timp mai lung.

O altă metodă de combatere a nematozilor este utilizarea rapiței de primăvară, care este plantată înainte de însămânțarea culturii principale pentru a reduce nivelul de contaminare a solului.

La o lună de la plantare, rapița se smulge cu mâna, împreună cu nematozii care s-au adunat pe rădăcinile ei, după care trebuie arse toate plantele smulse.

În mai multe țări se utilizează produse biologice care sunt create fie pe baza ciupercilor nematofage (Arthrobotris, Paecilomyces), fie a activității unor microorganisme, fie a extractelor de plante (usturoi, gălbenele, gălbenele, neem).

Tratarea solului

În general, în cazul prezenței diferitor tipuri de nematozi, se realizează dezinfectarea solului cu produse specifice.

Tratamentele termice sau chimice pot steriliza solul, eliminând nematozii și ouăle lor. Tratarea cu aburi, solarizarea solului sau bio-fumigația vă pot fi utile. Totodată, puteți utiliza nematocide.

Pentru dezinfecția solului pot fi utilizate produse special concepute, de exemplu Nemasol 510.

Citiți mai multe despre Nematozii, dăunători ce provoacă ofilirea plantelor, formarea galelor pe rădăcini.

Companii americane cu renume, invitate la prospecțiuni pentru a aprecia potențialul energiei geotermale din Republica Moldova

0

În cadrul vizitei în SUA, Ministrul Energiei, Victor Parlicov, marți a avut o întâlnire cu Tim Stewart, președintele Asociației Petrolului și Gazului, precum și cu reprezentanții Chevron, companie producătoare de gaze naturale lichefiate (LNG).

În timpul discuțiilor, Victor Parlicov a accentuat importanța accesării de către Republica Moldova a gazelor naturale lichefiate americane, ca o sursă alternativă pentru diminuarea dependenței întregii regiuni de gazele naturale rusești.

În acest context, ministrul a evidențiat schimbările majore în structura pieței gazelor și petrolului din Uniunea Europeană, având în vedere embargoul actual la import de petrol din Federația Rusă și intenția UE de renunțare la gazele naturale rusești după anul 2027.

Victor Parlicov a apreciat înalt faptul că SUA au reușit într-o perioadă scurtă să devină cel mai mare exportator în lume de gaze lichefiate, iar companiile mari au fost invitate pentru a explora posibilitățile de export în Republica Moldova, România și Bulgaria, unde consumul de resurse energetice rusești scade semnificativ.

Victor Parlicov, de asemenea, a invitat companiile petroliere americane să participe la prospecțiuni în vederea estimării potențialului energiei geotermale din Republica Moldova.

Iar companiile de peste ocean, care utilizează tehnologii inovative, ar putea să contribuie la dezvoltarea de Sandbox-uri, utilizate pentru testarea noilor tehnologii energetice. 

În acest sens ministrul energiei a povestit antreprenorilor americani despre faptul că în Republica Moldova deja se elaborează cadrul legal, care va facilita apariția primelor Sandbox-uri, un pas important pentru sectorul energetic din țara noastră, prin care se urmărește inclusiv atragerea investitorilor străini în Republica Moldova și sprijinirea antreprenorilor mici și mijlocii.

Sesiune despre utilizarea eficientă a tehnologiilor digitale în agricultură

0

IFarms – Soluții Digitale pentru Agricultură vine mai aproape de agricultorii din Chișinău!

Pe 11 aprilie vă invită la o sesiune de formare pentru a explora potențialul aplicației iFarms și cum poate revoluționa modul în care fermierii își gestionează gospodăriile.

Vor prezenta cum se foloseşte tehnologia pentru a crește randamentul culturilor și a optimiza producția agricolă.

Prin participarea la acest eveniment interactiv și practic, vei pleca echipat cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a moderniza complet afacerea ta agricolă.

Înregistarea este obligatorie. Locurile sunt limitate!

Înregistrarea o puteți face accesând acest link, iar locația instruirii o găsiți aici.

Bolea: Producția de lapte la fermele din țară a crescut în 2023

0

Producția de lapte la fermele autohtone a crescut anul trecut, a precizat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în emisiunea „La 360 de grade”. 

Totodată, oficialul a precizat că săptămâna viitoare urmează să fie anunțate datele despre cantitatea de lapte produsă în 2023.

Vladimir Bolea a precizat că pentru a asigura securitatea alimentară a țării se pune un accent deosebit pe subvenționarea mai multor componente, care ar îmbunătăți calitatea și în special cantitatea de produse lactate.

„Pe data de 15 aprilie vom cunoaște exact care totuși este cantitatea de lapte care a fost crescută în 2023 în condiții de fermă. Dar astăzi noi preconizăm, din calcule, în jur de 44 de mii de tone de lapte în condiții de fermă.

Deci asta sunt rezultatele programului de subvenționare trecere de la cap de animal la kilogram de lapte pentru că trebuie de premiat întotdeauna înalta productivitate, munca și rezultatele.

Al doilea, noi avem programul AGGRI, care presupune 20 de milioane de dolari parte de grant pentru agenții economici care inițiază o nouă afacere de la zero, fermă de vaci de lapte, sau își modernizează ferma sa”, a explicat Vladimir Bolea.

Precizăm că fermele autohtone produc doar ceva mai mult de 5% din consumul de lapte în Republica Moldova – adică puțin peste 30 de mii de tone dintr-un necesar de peste 500 de mii.

În prezent, aproximativ 14 mii de vaci mulgătoare sunt îngrijite la ferme, iar 50 de mii în gospodării private. Republica Moldova importă cantități impunătoare de lapte din Polonia, România și Ucraina.

Amintim că, la începutul lunii martie, a fost lansat cel de-al doilea apel pentru depunerea cererilor privind plățile directe în sectorul zootehnic.

Astfel, producătorii de lactate pot accesa plăți directe în valoare de 3 lei per kilogramul de lapte, pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023.

Moldova a ajuns al treilea exportator de rapiţă pe piaţa UE

0

Importurile de rapiță din UE-27 în actualul an de recoltă 2023/24 (iulie-februarie) se ridică la 3,5 milioane de tone, scăzând cu până la o treime față de volumul din sezonul precedent, dar este cu 6% mai mare decât în sezonul 2021/22, constată Uniunea pentru promovarea culturilor oleaginoase și proteaginoase (UFOP) din Germania, notează mold-street.com.

Potrivit UFOP care citează date publicate de Agrarmarkt Informations-Gesellschaft (AMI), Ucraina și-a menținut poziția de top printre principalii furnizori de rapiță ai Uniunii Europene în acest sezon, în pofida războiului care continuă.

Cu 2,4 milioane de tone, în scădere cu aproape 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, Ucraina deţine o cotă de 67% din importurile de rapiță în UE.

Pentru comparaţie în sezonul 2022/23 această pondere era de 52%. Locul doi este ocupat de Australia, care a contribuit cu 768.000 de tone și o pondere de 22%, mult mai puțin datorită unei recolte mai mici.

Cu un an mai devreme, Australia a livrat două milioane de tone – mai mult de două ori, faţă de cantitatea furnizată în anul de recoltă curent.

Importurile din Canada au scăzut și ele – la 42.500 de tone. Adică cu o pătrime mai puţin faţă de cantitatea de anul precedent de 230.800 de tone. Cu alte cuvinte, ponderea Canadei în totalul importurilor din UE a scăzut cu 3 puncte procentuale, până la doar 1,2%.

În schimb Republica Moldova și Serbia au câștigat considerabil în importanță ca furnizori de rapiță în UE și și-au mărit de mai multe ori importurile: la 233.100 de tone și, respectiv, 107.200 de tone, susţine UFOP. 

Altfel spus Republica Moldova a ajuns al treilea exportator de rapiţă pe piaţa Uniunii Europene cu o cotă de 6,7% din total.

Pe de altă parte cei de la UFOP presupun eronat că cea mai mare parte a rapiței exportate către UE provine din Ucraina, invocând faptul că „Moldova însăși a produs aproximativ 75.000 de tone de rapiță în 2023”.

Datele statistice oficiale combat această presupunere. Ori recolta de rapiţă din Republica Moldova a fost în 2023 de 210.900 de tone, cel mai mare volum din istoria ţării şi în creştere de 2,7 ori faţă de 2022 (de la 77.400 tone).

Această recoltă record se datorează în mare parte extinderii semnificative a suprafeţelor semănate: de la 34.500 hectare în 2022, la circa 83.000 în 2023.

Menţionăm că toate instituțiile germane pentru producția, procesarea și comercializarea culturilor oleaginoase și proteaginoase, precum și asociațiile sunt reunite în UFOP (Union zur Förderung von Oel- und Proteinpflanzen – UFOP) din Germania.

Noi reglementări pentru sprijinirea agriculturii ecologice au fost aprobate de Executiv

0

Executivul a aprobat o nouă hotărâre: Regulamentul privind producerea și comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic provenit de la anumite genuri sau specii.

Regulamentul stabilește normele pentru producerea și comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic, asigurând calitatea și conformitatea cu standardele ecologice.

Pentru asigurarea sectorului cu material semincer certificat ecologic, va fi facilitată comercialiazare de către operatori a materialului eterogen ecologic produs.

„Documentul deschide noi oportunități pentru producătorii agricoli, oferindu-le posibilitatea de a accesa și de a comercializa material de reproducere ecologic divers, la condițiile pedo-climaterice locale și cu o rezistență mai mare la boli și dăunători.

Agricultorii ecologici vor avea acces la instrumentele necesare pentru a satisface cererea în creștere de material genetic vegetal adaptat la nevoile specifice a sectorului ecologic”, a menționat Vladimir Bolea.