Purcari Winery va înființa o plantație de Miscanthus pentru mulcirea viței-de-vie

Tatiana Caraman
-
0
Purcari Winery va înființa o plantație de Miscanthus pentru mulcirea viței-de-vie

În contextul schimbărilor climaterice, ce afectează tot mai mult sectorul agricol din întreaga lume, fermierii sunt în căutarea soluțiilor inovative pentru a păstra umiditatea în sol.

În acest sens, mulcirea este o soluție reală, inclusiv pentru sectorul de producere a strugurilor, dar și livezi, plantații de căpșun. 

Pe parcursul a doi ani, Purcari Winery a efectuat cercetări despre efectul mulcirii cu Miscanthus pe unele parcele de viță-de-vie din partea de sud a țării. 

Victor Bostan, Directorul executiv al Purcari Wineries, a menționat pentru Agrobiznes că, în două săptămâni vor începe înființarea plantației de Miscanthus pe o suprafață de circa 2 ha. 

„Considerăm că mulcirea cu Miscanthus este o soluție tehnologică sustenabilă și ecologică pentru plantațiile de viță-de-vie. Respectiv, intenționăm să înființăm propria plantație de Miscanthus, pentru a dispune de biomasa necesară pentru mulci”. 

Gheorghe Arpentin, Director dezvoltări, cercetare și inovații, Purcari Winery, a explicat că în urma rezultatelor obținute după cercetările care au început în anul 2021, s-a decis înființarea unei plantații de Miscanthus. 

„Mulcirea cu Miscanthus este o soluție tehnologică pentru păstrarea apei în sol. Pe parcursul a doi ani de zile, au fost efectuate cercetări, pe două parcele de la Purcari. Rezultatele pe care am reușit să le observăm ne-au convins să plantăm o suprafață cu Miscanthus. Astfel ca să dispunem de mulci pentru o anumită suprafață de viță-de-vie, din cele 1000 de ha pe care le gestionează Purcari.

Intenționăm să mulcim cu Miscanthus parcelele care au un sol foarte filtrant, nisipos, unde se menține foarte greu umiditatea. Această metodă ne va ajuta să păstrăm umiditatate, dar și să scădem temperatura solului în perioadele caniculare, să îmbunătățim biota”.

Totodată, Gheorghe Arpentin a specificat că, mulcirea cu Miscanthus a fost efectuată și pe suprafețele de viță-de-vie care sunt în agricultura ecologică. 

„Pe parcelele care sunt în sistem ecologic am realizat, la fel, un experiment, unde am folosit trei metode de combatere a buruienilor. În primul rând, lucrarea manuală, mulcirea cu Miscanthus, paie și cu resturi vegetale. Am observat că Miscanthusul este mai rezistent decât paiele.

Urmează să efectuăm și alte calcule economice, deși înțelegem că această tehnologie nu poate fi extinsă pe suprafețe foarte mari, rămâne o soluție pe termen scurt, mai ales pe parcelele care sunt în conversie în agricultura biologică și sunt afectate de lipsa umidității.

Pentru aceste suprafețe este o tehnologie care poate fi aplicată. Plantând aceste 2 ha de Miscanthus vom dispune de propria biomasă de mulci. După doi ani de testări, observăm rezultate bune în parcelele care au fost mulcite cu Miscanthus. Urmează încă și alte studii, dar la sigur vom păstra această opțiune pentru o parte din suprafețele de viță-de-vie”. 

Reprezentantul Purcari Winery a mai spus că, se planifică trecerea altor 20 de ha de viță-de-vie în conversie ecologică și respectiv, vor utiliza mulciul, în primul rând, pentru combaterea buruienilor, dar și pentru a păstra umiditatea. 

Această soluție tehnologică de mulcire cu Miscanthus este utilizată inclusiv de către producătorii din Franța, Germania deoarece este o biomasă ecologică.

Nicolae Minciună, crama Domeniile Pană: Vom valorifica la maxim oportunitățile proiectelor din acest an, pentru a ne dezvolta

Tatiana Caraman
-
0
Nicolae Minciună, crama Domeniile Pană: Vom valorifica la maxim oportunitățile proiectelor din acest an, pentru a ne dezvolta

Se spune că, vinurile poartă cu sine amprenta celui care le-a produs, iar fiecare vinificator păzește cu discreție secretul care face ca vinul să fie deosebit, unic, aromat. 

Probabil, așa se întâmplă și în cazul lui Nicolae Minciună, care, deși este încă la început de cale, reușește să cucerească nu doar consumatorii de la noi din țară, dar și de peste hotare, acolo unde vinurile de la crama Domeniile Pană își fac loc tot mai îndrăzneț. 

Dragostea față de vinificație i-a fost transmisă de locurile unde s-a născut și a copilărit, pentru că satul Slobozia Mare, din raionul Cahul, a fost renumit prin viile sale, ce au fost plantate încă începând cu secolul XIX.

Tânărul povestește că, de mic copil participa, alături de părinți și bunici, la culesul strugurilor, apoi la prelucrarea acestora. Astfel că, ajuns la maturitate, a urmat studiile la Universitatea Tehnică din Moldova, specializându-se în tehnologia vinului și a produselor obținute prin fermentare. 

A fost plecat peste hotare, dar reîntors acasă, în anul 2019, a decis că va pune pe roate propria afacere și va produce propriile vinuri. Decizia lui a coincis cu perioada în care se ofereau granturi micilor antreprenori prin intermediul GAL-urilor, pentru inițierea afacerilor.

„În acel moment, fiecare sătean dispunea de o cotă parte de viță-de-vie, distribuită din viile comune, ce au fost înființate anterior”, spune Nicolae Minciună. 

Familia tânărului a avut și ea circa un ha de viță-de-vie cu un soi alb și unul roșu, dar aceasta era deja degradată. O parte din suprafețe erau distruse, iar în anul 2021, producătorul a plantat două parcele de vie, una cu soiuri albe, iar alta cu soiuri roșii. 

După care, în primăvara anului 2022, a mai preluat o suprafață cu vie veche din zonă, de la unul dintre furnizorii de struguri de la care procura anterior pentru a produce vin. 

„În timp, am mai achiziționat anumite suprafețe din zonă, le-am comasat și am creat un teren consolidat. Totodată, am aprovizionat cu curent electric și deja focusul nostru este să dezvoltăm această zonă. La moment, avem circa 2,4 ha de viță-de-vie, dar consolidat e un teren de 6 ha”.

Frumusețea locului este deosebită, mai ales că plantația este mărginită de o pădure, care umbrește butucii ce cresc și coc cei mai deosebiți struguri, pentru un vin cu gust de „Acasă”. 

„Zona unde este amplasată crama este una din cele mai vechi zone populate din Slobozia Mare, dealul Sărăienilor, pe acest deal erau vii încă începând cu secolul XIX. Circa ⅓ din viile localității erau situate anume pe acest deal. Din păcate, foarte multe dintre acestea sunt în paragină. Cel mai probabil, se va reveni la culturi multianuale, deoarece solul nu permite să cultivi cereale, fiind unul mai sărac”, a mai adăugat vinificatorul.

Nicolae spune că, în ceea ce ține de muncitori este problematic, la fel ca și în alte regiuni ale țării.

„La începutul activității, apelam la zilieri pentru prașă, tăieri, tunsul ierbii, deoarece suprafața pe care o prelucrez este în anul trei de certificare ecologică. În anul 2022, am decis să o punem în circuit ecologic.
Acum, mă gândesc că ne-am grăbit, pentru că avem buruieni multianuale, care ne cam dau bătăi de cap, dar încercăm să facem față și tundem iarba. Din anul curent, vom începe și scarificarea, în plus, vom încorpora în sol iarba și resturile vegetale, de două ori pe an. Alte lucrări nu vom facem, lăsăm să se dezvolte microflora”.

La moment, sunt implicați toți membrii familiei. Planifică însă, să procure mai multe utilaje, pentru a exclude la maxim necesitatea brațelor de muncă. 

„Ceea ce poți realiza cu o prășitoare într-o zi, cu zilierii facem în 8 zile. Respectiv, un om poate efectua o anumită lucrare, de unul singur, într-o singură zi și nu vom mai depinde de forța de muncă, care nu mai este disponibilă. Astfel că, intervine necesitatea de a tehnologiza agricultura la maxim cu un tractor și utilajele necesare pentru toate lucrările”. 

Este încă la început de cale și nu produce o gamă variată de vinuri. În anul 2020, au produs primele 3000 de sticle, iar în 2021 – 2022 au fost comercializate. 

„Recomandăm desigur ca vinurile procurate de la noi să fie puse la păstrare, deoarece vinurile din această zonă sunt mai dure, în special vinurile roșii. Dar pentru că am avut investiții atât în cramă, cât și în plantarea viei, a apărut necesitatea de a comercializa vinurile, pentru a dispune de un capital. În viitorul apropiat, vom modifica puțin politica de comercializare”. 

Soiurile pe care le prelucrează sunt cele clasice – Cabernet Sauvignon, Merlot, dar cultivă și un soi roșu de selecție nouă, creat în Republica Moldova, Codrinschii.  

„Chiar dacă acest soi nu a fost apreciat, are un potențial înalt pentru vinurile roze, care sunt la mare căutare, și roșii mature. Vinurile obținute sunt foarte interesante, crocante. La fel este utilizat și pentru producerea vinurilor roșii, cupaje. Din soiurile albe cultivăm soiul Sauvignon Blanc. Totodată, colaborăm și cu producătorii care prelucrează plantații de Traminer, Feteasca albă. Ne orientăm ca plantațiile să fie cu o vechime mai mare de 20 de ani, din aceste vii poți face vinuri de o calitate mai bună”. 

De obicei, vinurile de la Domeniile Pană se comercializează prin intermediul diferitor târguri, iarmaroace, unde Nicolae încearcă să popularizeze produsul său. 

„Cum am mai menționat, nu avem volume mari, unele vinuri le avem doar în 200 de sticle. Punem la dispoziția consumatorilor și un vin licoros, ce se culege când are zaharitate foarte înaltă, se procesează în tehnică „appassimento”, doar că macerarea este una mai îndelungată, iar vinul este cu zahăr rezidual. Ne străduim să respectăm principiul minim invaziv, în special la vinurile roșii nu folosim decât drojdia nativă (sălbatică), pentru a da mai multă expresivitate vinului, apartenență la zonă”. 

Prin participarea la târguri, producătorul își propune să spună oamenilor despre vinul pe care îl produce, despre conceptul său.

„Atunci când vinul se regăsește pe rafturile din magazine, consumatorul nu are posibilitatea să fie ghidat, să afle istoria acestuia. Ne dorim, de fapt ca lumea să înțeleagă ce le propunem”. 

Totodată, la moment pregătesc o partidă de vin, ce urmează să ajungă în Germania, și o altă comandă pentru România. 

„Intenționăm să ne extindem pe piața externă, deși este importantă și piața locală. Ne orientăm spre piața din România, Ucraina – care este o piață cu potențial. În contextul războiului, desigur că anumite lucruri se schimbă. De curând, am avut o vizită și în Polonia, care la fel este o piață foarte interesantă și nu este la maxim valorificată de către vinificatorii moldoveni.

Chiar dacă suntem prezenți acolo cu 1-1,5% din piață, dar putem să furnizăm cel puțin 5%, să creăm o stabilitate mult mai mare. Polonia este o țară apropiată, care poate să-și permită să cumpere vinurile noastre, există cultură, istorie. Polonezii își schimbă acum preferințele și scad consumul de vodcă. Deci, este o piață care are potențial de a absorbi vinul moldovenesc”.  

Pentru a crește și a se dezvolta, Nicolae Minciună, a participat la diverse programe de granturi. Astfel, primul suport l-a avut din partea GAL. 

„În anul 2021, am beneficiat de un grant din partea USAID/Proiectul de Competitivitate, bani pe care i-am folosit pentru procurarea utilajului. În plus, am avut parte și de suport tehnic pentru producerea etichetelor, promovare. După care am obținut un grant în cadrul Programului „EU4Moldova: regiuni-cheie” finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF Moldova, pentru amenajare turistică, unde a fost creată o sală pentru degustare, cazare, teren de joacă pentru copii, un foișor.

Începând cu anul curent, vom valorifica la maxim acest proiect. Totodată, suntem parte a Clusterului vinificație Cahul, care a fost inițiat cu suportul programului EU4Moldova cu un grant pentru dezvoltarea inițiativei, ce va face sectorul în regiune și nu numai, mai competitiv. În cadrul acestui proiect vom beneficia de utilaj pentru îmbuteliere, astfel cramele vor avea oportunitatea să îmbutelieze nu doar cu dop, dar și cu screwcap, pentru că devine tot mai popular, în special la vinurile tinere”. 

Vinificatorul susține că, toate aceste programe ajută micii producători să dezvolte la un alt nivel vinificația în regiune. 

Consultări publice: Crearea unui Centru de Cercetare în Legumicultură Ecologică 

Luminita Crivoi
-
0
Consultări publice: Crearea unui Centru de Cercetare în Legumicultură Ecologică 

Vineri, 12 aprilie 2024, între orele 10:00 și 12:00, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare organizează consultări publice la Institutul Științifico-Practic în Horticultură și Tehnologie Alimentară (ISPHTA).

  • Data: 12 aprilie
  • Adresa: ISPHTA, or. Codru str. Vieru 59.

Scopul consultărilor este de a da continuare formării unui Centru de Cercetare în Legumicultură Ecologică la ISPHTA.

„Este nevoie de implicarea fiecăruia pentru a arăta că acest proiect este relevant pentru agricultori, grădinari, dar și orice consumator care dorește să aibă acces la produse sănătoase și un mediu sănătos.

La moment, în Republica Moldova nu există astfel de centre de cercetare în agricultura ecologică și acesta va fi primul”, se arată în comunicatul Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare.

Legumicultura ecologică în Moldova

Anuarul privind Agricultura Ecologică în Republica Moldova arată că, în țară se atestă o situație modestă se înregistrează în privința legumelor crescute în sistem ecologic.

Cea mai mare suprafață îi revine cartofului, cultivat ecologic pe 1.48 hectare, iar pe ultima poziție se situează prazul, vinetele, pătrunjelul și păstârnacul, fiecare cu o suprafață de circa 0,01 hectare.

Datele din „Atlasul Agriculturii Ecologice” cu privire la producătorii antrenați în lanțul valoric pe agricultura ecologică din Republica Moldova per zonă de amplasare, ne vorbesc că, majoritatea exploatațiilor agricole ecologice sunt amplasate în zona de Nord (50%), cu o pondere mai mică ce îi revine zonei de centru (33%) și sud(17%).

Amintim că, pentru anul de subvenționare 2023 au fost acceptate propunerile Asociației MOVCA și a fost majorat cuantumul pentru perioada de conversie pentru toate culturile, dar cel mai mult majorarea o vor simți producătorii de legume:

  • La legume în primul an de conversie a fost majorat cuantumul de la 3000 lei la 12 000 lei;
  • La legume anul doi de conversie a fost majorat cuantumul de la 3500 lei la 14 000 lei.

Menţinerea practicilor de agricultură ecologică – 20% subvenționare din valoarea produselor certificate ecologic și comercializate.

Slusari: Trans-Oil va primi licenţă pentru a importa semințe de floarea-soarelui din Ucraina

Elena Balamatiuc
-
0
Slusari: Trans-Oil va primi licenţă pentru a importa semințe de floarea-soarelui din Ucraina

Autoritățile sunt foarte aproape de eliberarea licenței pentru importul de floarea soarelui către compania Trans Oil, pentru aproximativ 300 de mii de tone de floarea-soarelui, programată să fie aduse din Ucraina, constată reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, într-o postare pe Facebook, transmite bani.md.

Forța Fermierilor atrage atenția că, această decizie, în special având în vedere că în 2023 Moldova a avut o recoltă semnificativă de aproape 750 de mii de tone de floarea-soarelui, cu stocuri suficiente din anul anterior.

Cu toate acestea, importurile masive din Ucraina pun sub semnul întrebării strategia agricolă a țării.

„În septembrie 2023, noi am avut cele mai joase prețuri de achiziții la floarea-soarelui, din ultimii 5 ani.

A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea-soarelui anul trecut, în medie, a fost de 7,3 lei/kg”, a punctat Slusari.

„Încă din primăvara anului 2023, Forța Fermierilor a avertizat asupra pericolului importurilor din Ucraina, în urma exemplului dat de alte țări est-europene precum Polonia, România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

În ciuda acestor avertismente, preocupările noastre au fost ignorate, iar manipularea mediatică a încercat să prezinte agricultorii ca fiind împotriva Ucrainei”, declară un reprezentant al organizației.

Ca rezultat, agricultorii au suferit pierderi financiare considerabile, iar țara se confruntă acum cu o criză de materie primă, care ar putea duce la creșterea prețurilor la floarea-soarelui importată.

În plus, există riscul ca România să restricționeze exporturile de cereale și oleaginoase din Moldova, din cauza importurilor masive.

Piața UE rămâne principalul destinatar al vinurilor moldovenești, cu o creștere de 36%

Luminita Crivoi
-
0
Piața UE rămâne principalul destinatar al vinurilor moldovenești, cu o creștere de 36%

În anul 2023, exporturile de vin din Moldova au crescut cu 18% în volum și 24% în valoare comparativ cu anul 2022, fapt ce indică o cerere internațională mai puternică și o recunoaștere a calității vinurilor noastre.

Europa rămâne cea mai mare piață pentru vinurile din Republica Moldova, fiind înregistrată o creștere valorică de 36%. O majorare semnificativă a exporturilor vinurilor moldovenești se atestă și în America, fiind înregistrată o majorare de 84% în valoare.

Prețul mediu de export pentru vinurile „liniștite” îmbuteliate a crescut cu 9%, ajungând la 1.70 USD/sticla. Japonia se remarcă cu cel mai mare preț mediu de 3.29 USD/sticlă la vinul îmbuteliat.

În anul 2023, s-a reușit și crearea unui vin de calitate superioară, ghidat de tehnologia inteligenței artificiale în toate etapele de producție – de la recoltare la fermentare, tratare, crearea cupajelor, designul etichetelor și comunicare.

Prin urmare, proiectul s-a bucurat de recunoaștere și apreciere internațională, evidențiind potențialul țării noastre de a inova în domeniul vitivinicol prin adoptarea tehnologiilor avansate.

Aceste informații au fost scoase în evidență la Conferința ONVV „Strategii de creștere a pieței și perspective strategice pentru vinul Moldovei”, desfășurată săptămâna trecută, la Chișinău.

Vladimir Bolea, vicepremier:

„Recent, s-a întreprins un nou pas pentru industria vitivinicolă: deschiderea unui oficiu în Tokyo, responsabil de promovarea Vinului Moldovei pe piața asiatică. Anticipăm prima noastră participare la expoziția Vinitaly din Verona, în perioada următoare, unde avem privilegiul de a fi oaspeți de onoare la standul Italiei, un moment de mare importanță pentru noi. În luna martie, la expoziția Prowein, Moldova a reușit să impresioneze cu un vin inovator produs cu asistența inteligenței artificiale.

Anul acesta va fi plin de evenimente, cu planuri de prezentare a vinurilor moldovenești pe piețele internaționale. Aceste inițiative fac parte din eforturile noastre de a promova Moldova pe scena internațională. În plus, în luna iunie, Chișinăul va găzdui a 14-a reuniune a Grupului de Lucru Consultativ de Experți Regionali din Europa de Sud-Est, o platformă valoroasă pentru schimbul de experiență și bune practici în domeniul vitivinicol. Aceste eforturi și realizări au fost posibile datorită susținerii și din partea partenerilor noștri de dezvoltare”, a menționat Vladimir Bolea.

Andrian Digolean, secretar de stat responsabil de domeniul vitivinicol:

„Prioritatea noastră este ajustarea cadrului normativ național în concordanță cu acquis-ul Uniunii Europene, un demers esențial pentru creșterea competitivității și asigurarea recunoașterii internaționale a vinurilor noastre. Dialogul constant cu mediul de afaceri este pilonul de bază în acest demers. În 2024, am majorat subvențiile pentru plantarea unui hectar de viță de vie până la 200.000 de lei.

În plus, oferim sprijin suplimentar pentru plantarea soiurilor autohtone și pentru cei care investesc în dezvoltarea IGP și DOP, recunoașterea cărora adaugă valoare semnificativă produselor noastre vinicole. Privind spre viitor, încurajăm dezvoltarea și promovarea Denumirilor de Origine Protejată (D.O.P.), pentru că avem potențialul de a oferi lumii vinuri cu caracteristici unice”.

Vasile Bumacov: Producem usturoi negru, o premieră pentru Moldova

Luminita Crivoi
-
0
Vasile Bumacov: Producem usturoi negru, o premieră pentru Moldova

În ultimii ani, se vorbește tot mai mult despre beneficiile asociate consumului de usturoi negru. Deși usturoiul este folosit de mii de ani, usturoiul negru este o descoperire relativ recentă.

Usturoiul negru este o formă fermentată de usturoi (Allium sativum L.), produsă la temperaturi, umidități și perioade de timp precis definite.

Recent, tehnologia a fost importată în Moldova, iar primele produse – usturoi negru, deja vor fi disponibile consumatorilor în următoarele zile în cadrul rețelelor de supermarketuri din țară.

usturoi negru

Vasile Bumacov, inginer-consultant internațional, profesor universitar:

„Ne-am dorit să aducem consumatorilor din țară un produs unic, excepțional din punct de vedere al beneficiilor asupra organismului. Pe de altă parte, ținând cont de planurile noastre, planificăm să stabilim contracte cu fermierii locali, astfel ar fi o oportunitate și pentru aceștia de a investi în cultura usturoiului”.

usturoi negru romania

Primele loturi de usturoi negru sunt deja livrate către rețelele comerciale, astfel, deja de mâine, consumatorii locali vor putea să-l încerce.

„Primele loturi vor fi livrate către rețeaua Linella. Evident, la un preț mult mai mic comparativ cu cel de peste hotare, deoarece suntem conștienți de realitățile noastre ce ține de posibilitățile consumatorilor. Ceea ce este cert, fiecare consumator trebuie să beneficieze de avantajele acestui super-food. Usturoiul negru poate fi consumat dimineața sau în orice parte a zilei, datorită înlăturării mirosului și gustului înțepător în procesul de fermentare”, a menționat Vasile Bumacov.

usturoi negru moldova

Beneficiile consumului de usturoi negru

Comparativ cu Allium sativum, usturoiul negru are mai puține efecte secundare și este mai ușor de consumat.

Într-un articol publicat în International Journal of Molecular Science, există mulți compuși bioactivi în usturoiul negru care îi conferă proprietăți medicinale, inclusiv proprietăți antiinflamatorii și anticancerigene.

Conform cercetărilor, acest efect se datorează în principal reducerii producției de citokine proinflamatorii, precum și capacității de a elimina radicalii liberi de oxigen și de a induce apoptoza.

În plus, substanțele fitochimice conținute în el au proprietăți antiproliferative și antiangiogenice și inhibă creșterea celulelor canceroase.

usturoi negru beneficii

Usturoiul negru este o sursă valoroasă de substanțe biologic active care pot sprijini terapia antiinflamatorie și anticancerigenă.

În general, usturoiul negru este produs prin fermentare și maturare în condiții strict definite de temperatură de 60-90 °C și umiditate de 60-90% timp de 10-80 de zile.

Schimbarea culorii la usturoi negru este rezultatul brunificării enzimatice în reacția Millard-condensare între grupul carbonil reducător al zahărului și grupul amino.

Noii compuși S-allicinici rezultați din transformarea allicinei au proprietăți antioxidante foarte puternice, ca urmare a reacției Maillard dintre zaharurile reducătoare și allicină.

Consolidarea poziției Vinului Moldovei pe harta mondială a vinurilor de calitate

Elena Balamatiuc
-
0
Consolidarea poziției Vinului Moldovei pe harta mondială a vinurilor de calitate

Vinul Moldovei este cea mai reprezentativă carte de vizită a țării, iar în cei zece ani de la lansare brandului vinicol, vinificatorii moldoveni au câștigat 6500 de medalii la concursurile internaționale și titlul de „Cea mai premiată țară din Europa de Est”.

Cu toate acestea, pentru a rămâne competitivă pe piața globală a vinurilor de calitate, Moldova trebuie să se concentreze pe strategii de marketing și promovare eficiente. 

Conferința națională a industriei vitivinicole, organizată de Oficiul Național pentru Vie și Vin (ONVV) alături de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu suportul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală din Moldova (PCRR), s-a axat pe aceste aspecte.

La fel, au fost evaluate rezultatele înregistrate la un deceniu de la lansarea brandului vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie” pe piața internațională.

Parascovia IGNAT, Șefa Departament Marketing, ONVV:

„De la lansarea brandului vinicol de țară sectorul vitivinicol se poate mândri cu succese revoluționare.

Într-un deceniu, am organizat peste 200 de campanii de promovare internațională și  peste 1000 de evenimente în piețele țintă și de interes, să susținem vizitele a zeci de jurnaliști din toate colțurile lumii și să oferim suport vinificatorilor pentru participarea la cele mai prestigioase competiții și expoziții internaționale.

În ce zece ani, am reușit să susținem peste 100 de vinării la 50 de concursuri internaționale și să obținem statutul Moldovei drept Cea mai premiată țară din Europa de Est.”

În ultimul deceniu, Vinul Moldovei a fost subiectul unor numeroase articole în publicațiiprestigioase  precum „Meininger”, „The Drinks Business”, „Decanter”, „The Financial Times”, iar la nivel regional a fost tema reportajelor ample realizat de Euronews.

Recent, Vinul Moldovei și activitățile revoluționare de promovare au generat 14 mii de publicări în presa internațională, care au relatat despre primele vinuri create cu ajutorul Inteligenței Artificiale, de la producere până la promovare și crearea elementelor de identitate vizuală.

Diana LAZĂR, Directoarea industriei vitivinicole și a turismului, Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală din Moldova (PCRR):

„Totul s-a născut de la o idee și a pornit de la discuțiile despre Inteligența Artificială, chat GPT și dacă putem noi să producem un vin cu AI?

Primul lucru a fost dorința de a experimenta și de a testa ceva nou. Noi nu am știut atunci că aceasta ne va aduce 14 mii de articole preluate de publicațiile internaționale.

Am văzut că nimeni nu a mai încercat să facă un vin cu ajutorul Inteligenței Artificiale. A fost un lucru foarte serios de 6-7 luni de zile.

Am încărcat sute de pagini, am dat peste 150 de întrebări la care am primit răspunsuri, am analizat sute de fișe în Excel, cu date colectate de pe 12 loturi demonstrative.

Într-un final, echipa condusă de doamna Elizaveta Breahnă, au făcut toate manipulările cu vinul, la secția de vinificație la Universitatea Tehnică din Moldova.

Când am înțeles că vinul a ieșit, am zis că trebuie să facem istorie. La ProWine erau 60 de țări, 6000 de expozanți și 60 de mii de vizitatori, de aceea, am creat un Meta-Om, un Meta-oenolog, pe nume Chelaris, care a fost învățat să vorbească cu ajutorul AI și să povestească istoria vinului virtual.”

În cadrul conferinței, au fost discutate și inovațiile din industrie, precum producerea vinurilor cu ajutorul inteligenței artificiale.

Pe parcursul expoziției Prowein, vinurile „Rubrum Aeon” și „Elysium”, au fost prezentate în cadrul unui masterclass ghidat, iar participanții au avut ocazia să facă o degustație comparativă cu vinurile produse de vinificatorii moldoveni. 

Recunoscut la nivel internațional, brandul vinicol de țară a fost creat pentru a reînvia tradiția vinicolă și pentru a uni sectorul vitivinicol dur afectat de embargourile rusești din 2008. 

Eugen BOICO, expert în branding și poziționare, Publicis Moldova:

„În 2012, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală avea loc o prezentare, unde se vorbea despre un vis. Noi vorbeam despre o legendă vie.

Adevărul este că acest mesaj avea un singur scop: de a ajuta sectorul să supraviețuiască, obiectivul nostru era în primul rând de a supraviețui.”

În ultimul deceniu, evoluția industriei este vizibilă, iar brandul vinicol de țară a ajuns la o maturitate care necesită consolidare continuă, inovație persistentă și diversificare strategică pentru a răspunde exigențelor consumatorilor.

Eugen BOICO, expert în branding și poziționare, Publicis Moldova:

„Vă admir pentru ceea ce faceți, pentru că ceea ce mie îmi părea un miracol în 2012, astăzi este deja o realitate. Haideți să gândim ceea ce va fi mai departe.

Cunoaștem bine că Moldova are cea mai mare densitate de podgorii pe cap de locuitor.

Într-un tărâm al podgoriilor și al galeriilor subterane celor mai mari, unde tu te simți suprinzător de bine. Acest suprinzător de bine – „Unexpectedly great”- este de fapt, ceea ce auzim de la clienții noștri tot mai des și mai des.

Este ceea ce aud eu de la prietenii mei din străinătate când le ofer un pic de vin moldovenesc, ei zi exact asta: „Unexpectedly great”. Acest mesaj, propunerea noastră este să fie evoluția mesajului „A legend alive”.

Dacă „A legend alive” își punea scopul să ajutăm sectorul să supraviețuiască, scopul „Unexpectedly great” este să capitalizăm succesele pe care le avem. Să galvanizăm imaginea Moldovei,ca și a unui producător care poate suprinde.”

La cea de-a VII-a ediție a Conferinței naționale a industriei vitivinicole au participat și doi experți de talie internațională, care și-au împărtășit perspectivele valoroase și secretele marilor regiuni vitivinicole.

Robert JOSEPH, Consultant în marketing strategic, Vinul Moldovei:

„Prima dată am venit în Moldova în 1988, iar de atunci, am văzut o avansare extraordinară a calității vinului și a marketingului. Sectorul vinurilor rămâne stabil, în majoritatea țărilor nu crește, dar sectorul cu alcool 0 înregistrează creșteri.

Este o schimbare a modului în care oamenii privesc vinul și doar 20% din americane consumă în mod regulat vin. Piața chineză consumă mai puțin vin decât consuma în 1996-1997.

Întrebarea este dacă Moldova este destul de sustenabilă, comparativ cu alte țări. „Premiumizarea” se întâmplă – deși oamenii beau mai puțin vin, ei totuși cheltuie mai mulți bani.

Avem oare suficient vin moldovenesc în sectorul premium? Răspunsul este că nu, nu avem astfel de vinuri. În industria vinului, toți trebuie să se ajute reciproc, aceasta e singura modalitate prin care Moldova poate să crească.”

Jurnalistul britanic a venit cu recomandarea către vinificatori de a produce asamblaje din soiuri indigene și internaționale, pentru a câștiga încrederea consumatorilor care încă nu cunosc produsul țării. 

Mike Veseth, editorul „The Wine Economist”, a vorbit despre succesul cunoscute regiuni vinicole din California – Napa Valley și despre modul în care a fost poziționată și și-a consolidat brandul.

Mike VESETH, editorul The Wine Economist, autor renumit de cărți:

„Dacă ați fost în  Napa Valley ați văzut această inscripție când intrați: „Bine ați venit în această regiune viticolă faimoasă în toată lumea!”.

Dar regiunea viticolă nu era așa la început, iar secretul este că nu era cu adevărat faimoasă în toată lumea. Ideea consta în munca de echipă. Concurenții s-au unit și au decis să muncească împreună pentru a construi regiunea viticolă.

A fost un moment important în istoria vinului american, în istoria Napa Valley și o lecție importantă pentru noi. Spunând că Napa Valley era faimoasă, ei au plasat Napa Valley deasupra brandurilor lor individuale de vin și asta a continuat ceva timp.

Așadar, crearea brandului regiunii, a fost o modalitate de a crea brandul vinăriilor individuale din regiune.”

Editorialistul american a menționat și despre Burgundia – una dintre cele mai respectate regiuni viticole din lume, devenită sinonim cu soiului de struguri Pinot Noir.

Alături de regiunea franceză, Oregon din SUA sau Central Otago din Noua Zeelandă, sunt recunoscute pentru superputerea lor de a cultiva și produce vinuri din Pinot Noir. 

Mike VESETH, editorul The Wine Economist, autor renumit de cărți:

„O țară ca Moldova, de exemplu, produce vinuri rafinate din multe soiuri de struguri. Deci, este important să ne gândim: „Care este adevărata superputere?”, ce vă face speciali și cum le putem spune oamenilor, dacă doresc să cunoască superputerea specială pe care o oferiți.

Deci, secretul Burgundiei este superputerea. Superputeri avem toți, trebuie doar să le descoperim. Nu există un buton magic care să-ți dea deodată o regiune viticolă respectată.

Respectul nu este ceva ce primești, este ceva ce câștigi, dar există lecții de învățat pe parcurs.

Și chiar lecțiile pe care le-am văzut din ceea ce se întâmplă, astăzi, în Moldova, este lecția pe care o văd în programul vostru de astăzi – lucrul în echipă, crearea unui brand pentru Moldova, a unui brand regional care poate fi baza, deoarece, poate că una dintre superputerile Moldovei constă în combinarea a doua superputeri – capacitatea sectorului viticol de a produce vinuri distinctive și delicioase și capacitatea industriei ambalajelor bine cunoscute din Moldova.”

Pe parcursul anului 2024, Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), cu suportul partenerului strategic – proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală din Moldova (PCRR), vor organiza mai multe eveniment de promovare a Vinului Moldovei pe piețeleile-țintă (România, Polonia, Cehia) și piețile netradiționale cu valoarea adăugată înaltă (Japonia, Coreea de Sud), dar și în, Olanda, Belgia, Danemarca, SUA și Canada.

La fel, vinificatorii reuniți sub umbrela brandului vinicol de țară vor participa la cele mai importante concursuri internaționale de profil, iar taxa de participare va fi acoperită de ONVV și PCRR. 

UE adoptă reglementări mai stricte pentru importurile de produse agricole ucrainene

Elena Balamatiuc
-
0
UE adoptă reglementări mai stricte pentru importurile de produse agricole ucrainene

Uniunea Europeană a convenit în mod provizoriu să restricţioneze importurile de produse agricole ucrainene care, susţin unele state membre, au destabilizat pieţele agricole ale blocului comunitar, transmite Reuters, notează agrobiznes.ro.

De câteva săptămâni, factorii de decizie din UE au dispute privind limitele asupra importurilor de produse agricole ucrainene care sunt scutite de tarife vamale, în contextul protestelor fermierilor nemulţumiţi de importurile ieftine.

Negociatorii de la Parlamentul European şi preşedinţia belgiană a UE au anunţat luni că au ajuns la un acord privind limitarea acestor importuri.

Comisia Europeană a propus ca producătorii ucraineni de alimente să aibă acces fără taxe vamale pe pieţele din UE, până în iunie 2025, însă cu aşa numita „frână de urgenţă” care prevede introducerea de tarife vamale la unele produse.

Astfel, vor intra în vigoare tarife la carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe şi miere, dacă importurile vor depăşi valorile medii din 2022 şi 2023.

Acordul încă trebuie adoptat oficial de Parlamentul European şi statele membre UE. Reglementările se vor aplica din 6 iunie, timp de un an.

După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, UE a eliminat tarifele vamale pentru importurile din Ucraina, însă Polonia şi alte state vecine s-au confruntat cu o supraofertă de cereale iar fermierii au început să protesteze faţă de concurenţa incorectă.

Dăunători la ridichi – sfaturi pentru control

Luminita Crivoi
-
0
Dăunători la ridichi – sfaturi pentru control

Ridichea de lună este o legumă populară datorită perioadei scurte de vegetație și cerințelor relativ reduse la creștere. Având o durată de timp lungă din an în care se poate afla în teren, apare riscul atacului diferitor dăunători la ridichi.

Citiți mai multe despre Cultura de ridichi de lună – sfaturi la semănat, îngrijire.

Atunci când vorbim de controlul celor mai importanți dăunători, nu putem trece cu vederea dăunătorii cum ar fi afidele, puricii cruciferelor, diferite specii de muște, omizi și musculița albă de seră în teren protejat.

În continuare, relatăm mai multe despre aceștia.

Specii de muște dăunătoare

Musca verzei (Delia radicum), Musca ridichilor (Delia floralis), Musca răsadurilor (Delia platura) sunt principalele specii de muște ce pot produce daune la ridichi și nu doar.

Ouăle acestor dăunători, de obicei, sunt depuse în apropierea plantelor sau în sol, iar daunele la culturi sunt produse de larve care, în dorința de a se hrăni, rod galerii în țesuturi.

Pe lângă daunele directe, plante atacate devin vulnerabile în fața mai multor boli produse de ciuperci sau bacterii patogene.

Musca verzei (Delia radicum) 

Musca verzei este unul dintre principalii dăunători ai culturilor crucifere, printre care se numără și ridichea de lună, în special fiind cunoscută pentru pagubele pe care le produce la varză și conopidă.

Musca verzei are o dimensiune de până la 6 mm, culoare cenușie, cu trei dungi pe partea dorsală a toracelui. Larvele sunt albe, fără picioare, înguste la capătul anterior, cu o lungime de aproximativ 8 mm.

Larvele se hrănesc atât pe părțile periferice, cât și pe cele interne ale rădăcinii principale. Plantele deteriorate au o culoare albăstruie-liliachie, se atrofiază, se ofilesc și mor.

Musca verzei are 2-3 generații, împerecherea are loc la 7-8 zile de la apariția adulților, femelele depunând ouă în zona coletului sau pe rădăcini.

După eclozare, larvele pătrund în rădăcini, unde distrug în totalitate țesuturile, producând cele mai mari pagube la plantele tinere, imediat după transplantare.

Combaterea muștei verzei se realizează cu ajutorul preparatelor speciale, a plaselor de protecție și a unei cultivări eficiente în câmp deschis cu respectarea rotației culturilor.

Pentru dăunători cum ar fi musca verzei sunt recomandate plase antiinsecte cu dimensiunea ochilor de <1.4 mm, cu masa de 56 g/m2.

Multe boli și dăunători, inclusiv musca verzei, pot ierna pe resturi. Deci, după recoltare, strângeți și distrugeți resturile de plante (în special tulpinile) la culturile crucifere.

Detalii despre produsele omologate pentru controlul dăunătorilor la ridichi găsiți la finalul articolului.

Afide

Afidele sunt specii polifage, migrează de la o plantă la alta sau de la o specie la alta. Apar ca o colonie pe partea inferioară a frunzelor, pe flori sau inflorescențe și pe lăstarii tineri.

Plantele atacate stagnează în creștere, se îngălbenesc și devin susceptibile la atacul ciupercilor patogene.

După ce se hrănesc cu seva plantei, afidele acoperă frunzele cu excrementele lor dulci, formând așa-numita „rouă de miere”, care permite ciupercilor saprofite să se instaleze și să formeze mucegai.

Pentru control se recomandă tratamente cu insecticide specifice și utilizarea capcanelor lipicioase.

Insecticidele organice ce pot fi utilizate în grădină pentru controlul afidelor sunt săpunul de potasiu (detalii aici), produse pe bază de ulei de neem și piretrine. În plus, buburuzele și viespile parazite ajută la controlul acestora.

Interesant! Apropo, dacă nu sunteți încrezuți în puterile prădătorilor naturali, aflați că o singură buburuză consumă 50 sau chiar mai multe afide într-o singură zi, iar pe durata vieții numărul acestora ajunge la circa 5000, potrivit Universității din Kentucky Extension Service.

Puricii cruciferelor

Prezența puricilor poate determinată prin prezența unor găuri mici pe frunze și a unor insecte de culoare neagră.

În urma unui atac mai sever, frunzele se pot usca, având aspectul unei site găurite.

Dăunătorul iernează în solul din apropierea plantelor crucifere (buruieni, îngrășăminte verzi, culturi). Prin urmare, nu plantați plante crucifere drept cultură premergătoare din anul
precedent.

Risc sporit de infestare pe vreme caldă și uscată. Capcanele galbene vă pot ajuta pentru monitorizare. Pentru a proteja cultura cu plasă, sunt redomandate dimensiuni de <0,8 mm ale plasei.

Grădinarii mai utilizează făină minerală sau pulverizarea cu un agent de umectare pe bază de ulei esențial (cu terpene) pentru protejarea culturilor crucifere. Afânarea și udările regulate în culturi inhibă înmulțirea.

Musculița albă de seră

Musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) atacă peste 200 de specii de cultură, preferând vânăta, tomatele, ardeiul gras, castravetele, dar și alte legume importante, inclusiv ridichea de lună în teren protejat.

Insecta dezvoltă mai multe generaţii pe an care la număr maxim ajung în anii secetoși sau cu deficitate de apă în sere. Este un dăunător ce se dezvoltă în condiții de temperaturi înalte.

Pentru control este recomandată utilizarea capcanelor atractante și alte măsuri pe care le găsiți în articolul Musculița albă de seră – măsuri de control.

Molia verzei

Molia verzei (Plutella xylostella) este de culoare gri-maronie și are o anvergură a aripilor de 14-18 mm, cu franjuri întunecate pe aripi.

Pagubele sunt provocate de larvele moliei – omizi care eclozează din ouăle depuse de fluturi.

Capcanele cu feromoni pot fi utilizate pentru monitorizarea moliei. Distrugerea buruienilor, mai ales a cruciferelor spontane, arăturile adânci pentru îngroparea resturilor vegetale și irigarea prin aspersiune (stresează adulții, larvele cad de pe frunze) sunt recomandate pentru control.

În combaterea biologică pot fi utilizate preparate pe bază de Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki (tulpina PB 34).

Citiți mai multe despre: Molia verzei – dăunător important al cruciferelor. Combatere.

Omida fructificațiilor

Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) este un dăunător polifag, larvele căruia atacă peste 120 de specii de plante.

Pentru controlul acestui dăunător este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi combătute cu ușurință.

Momente recomandate pentru controlul omizii fructificațiilor la diferite culturi:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 – 7 mm (pot fi controlate cu doze mici de insecticid).
  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi combătute mai ușor).
  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de controlat sau chiar imposibil).

Fluturele alb al verzei

Este o specie a cărei larve atacă crucifere cultivate și spontane, cum ar fi conopida, gulia, ridichea sau varza. Larvele rod epiderma și parenchimul frunzelor. 

Se hrănesc mai întâi în colonii pe partea inferioară a frunzelor și apoi se răspândesc pe plantele neinfestate.

Adultul are o lungime de aproximativ 2 cm, o anvergură a aripilor de 5-6,5 cm. Corpul este de culoare neagră, acoperit cu peri alb-gălbui, iar aripile sunt albe, având vârful de culoare neagră.

Are 2-3 generatii pe an, ierneaza sub formă de pupă. Daune la ridichi pot provoca și alte omizi.

Viermi sârmă (Agriotes spp.)

Viermii sârmă cunoscuți și ca gândacii pocnitori sunt dăunători importanți la mai multe culturi.

La plantele tinere de ridiche, larvele dăunătorului mănâncă partea superioară a rădăcini tinere, precum și tulpinile și rădăcinile tinere, iar dacă nu sunt luate măsuri de control, aceștia produc daune foarte mari.

În cazul în care acest dăunător este o problemă pentru culturile dvs, vă recomandăm dezinfecția solului. Mai multe detalii găsiți aici.

În plus, daune la ridichi mai pot provoca larvele cărăbușului de mai, coropișnițe sau limacșii.

Produse omologate pentru controlul de dăunători la ridichi

Bacillus thuringiensis ssp. Kurstaki tulpina (abts-351) – pentru controlul omizilor defoliatoare în spații protejate și câmp deschis (BactoSpeine DF 0,5 – 1 kg/ha (se administreaza de la eclozare si primele stadii larvare).

Ciantraniliprol – pentru controlul omizilor și diferitor specii de muște dăunătoare (Benevia 0,6-0,75 l/ha).

Cipermetrin – pentru combaterea a unor dăunători la ridichi cum ar fi viermi sârmă, larvele de omizi și de muște (Columbo 0,8 MG 12 kg/ha).

Deltametrin – pentru controlul omizilor și afidelor la ridichi în câmp deschis și spații protejate (Deltam 5-8 ml în 10 l apă/100 m2).

Fosfat feric (anhidru) – pentru controlul limacșilor (Ironmax Pro 7 kg/ha).

Teflutrin – asigură controlul unor dăunători la ridichi cum ar fi Agriotes spp. (viermi sârmă), Agrotis spp.(buha), Chaetocnema tibialis (puricele sfeclei), Hylemya spp.(muște), larvele cărăbușului de mai (Microsed Geo 16-20 kg/ha se aplică prin încorporare la semănat).

1...105106107...1.973Pagina 106 din 1.973