Cânepa industrială – ce avantaje economice ar oferi la cultivare

Iurie Rija
-
1
Cânepa industrială – ce avantaje economice ar oferi la cultivare

În prezent, cânepa industrială este cultivată sau utilizată în peste 40 de țări. Conform datelor FAO, în ultimii ani, suprafața cultivată cu cânepă în întreaga lume s-a situat în jur la 300-400 de mii de hectare. 

SUA, China și Canada sunt primele trei piețe globale producătoare de cânepă.

Alte țări care o cultivă în volume mari sunt Franța, Pakistan, Chile, Japonia, Iran, Coreea de Sud și de Nord, Siria, Turcia, Egipt, Africa de Sud, Malawi, India, Thailanda, Rusia, Uruguay, Elveția, Noua Zeelandă.  

Țările vecine cu Republica Moldova – România și Ucraina, la fel dispun de suprafețe și unități de procesare destinate acestei plante care a stârnit întotdeauna opinii contradictorii.  

Suprafețe cultivate cu cânepă industrială, mii ha

Suprafețele cultivate cu cânepă tehnică s-au redus cu peste 600 de ori în ultimul secol, din cauza reglementărilor de pe piață impuse de stat și a mecanismului complex de raportare al producătorilor către autoritățile de control.

Totuși, în ultimii ani, opinia globală a devenit mult mai tolerantă, luând în considerare utilizările multiple, dar și valoarea adăugată creată.

Atât cannabisul medical, cât și cel industrial se află în prezent în centrul vârtejului de legalizare la scară largă. 

Cânepa se cultivă în numeroase țări din blocul comunitar. Suprafața din UE dedicată cânepii industriale a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 19 970 hectare (ha) în 2015 la 35 000 ha în 2022 (o  creștere de 75 %).

În aceeași perioadă, producția de cânepă a crescut de la 94 120 de tone la 152 820  de tone (o creștere de 62,4 %). Cel mai mare producător este Franța (peste 70 % din producția UE),  urmată de Țările de Jos (10 %) și Austria (4 %). România ocupă locul 5. 

cânepa suprafața cultivată

Dimensiunea globală a pieței canabisului (Asia-Pacific, Africa, America de Nord, America Latină, Europa și Orientul Mijlociu) a fost estimată de Market Data Forecast la un nivel de până la 18,87 miliarde de dolari până în 2027, în timp ce un raport publicat de Impactful Insights a estimat o dimensiune mai conservatoare a pieței de 10,0 miliarde de dolari până în 2027.

Estimările variate sunt determinate, în primul rând, de lipsa unor statistici globale oficiale ale cânepii cultivate, ceea ce  îngreunează semnificativ prognozele. 

Utilizări ale canabisului industrial. Diferențele între cânepa industrială și cea psihotropă. 

Interesul crescut față de canabisul industrial se datorează multiplelor utilizări pe care le are  această planta.

Canabisul industrial se referă la soiurile care sunt cultivate exclusiv pentru utilizări non-psihoactive, în special pentru fibre, semințe și subproduse. Iată câteva dintre utilizările principale  ale canabisului industrial: 

Fibre textile: Planta de canabis industrial furnizează fibre lungi și rezistente, Aceste fibre sunt folosite pentru producerea de materiale textile, haine, cordaje, hârtie și alte produse.

Un ha de  cânepă este echivalentul a patru hectare de pădure, atunci când vorbim de celuloza utilizată la  producerea hârtiei. Perioada de vegetație a cânepii este de circa 100 de zile, ceea ce nu se  compară cu timpul necesar pentru a planta și obține celuloză de la copacii unei păduri.  

Semințe: Semințele de canabis sunt bogate în nutrienți și uleiuri esențiale. Ele sunt utilizate în  alimentație umană și animală, oferind proteine, acizi grași omega-3 și omega-6, vitamine și  minerale.

Uleiuri esențiale: Unele soiuri de canabis industrial sunt cultivate pentru conținutul lor ridicat  de uleiuri esențiale. Aceste uleiuri sunt extrase și folosite în diverse produse, cum ar fi uleiurile  esențiale, produsele cosmetice și produsele de îngrijire personală. 

Biocompozite și materiale de construcții: Canabisul industrial mai este utilizat în producerea  de materiale biocompozite, cum ar fi plăcile din cânepă, care pot fi folosite în construcții și  înlocuiesc în unele cazuri materialele convenționale.

Mai mult ca atât, acest material de  construcție este mai durabil în comparație cu majoritatea metodelor de construcție utilizate în  prezent.

Avantajul e determinat de greutatea mai redusă, rezistența la mucegai, gradul înalt de  absorbție a căldurii. Există trei produse principale pe bază de cânepă utilizate în construcții:  beton din var și cânepă („hempcret”), lână de cânepă și izolație din panouri fibrolemnoase. 

Este curios, că în vara anului 2023 în R. Moldova a fost importat pentru prima dată un lot de  cânepă industrială utilizat la construcția unei case de vacanță în raionul Ștefan-Vodă, în Parcul  Național „Nistrul de Jos”.

Combustibil verde: Plantele de canabis industrial mai pot fi utilizate pentru producerea de  biocombustibili, cum ar fi biodieselul, care oferă o alternativă sustenabilă la combustibilii  fosili. 

Este important de menționat că canabisul industrial conține nivele extrem de scăzute de tetrahidrocannabinol (THC), sub limita legală, ceea ce îl diferențiază de canabisul recreațional sau  medicinal cu concentrații mai mari de THC.  

Specia Canabis Sativa, despre care se vorbește în articol, este utilizată strict în scopuri  industriale, și ea nu poate produce efecte psihotrope (spre deosebire de specia Canabis Indica). 

Conținutul substanței cu efecte psihoactive tetrahydrocannabinol (THC) este până la de 0,3%, ce este  de 60 până la 100 ori mai puțin decât în cazul canabisului utilizat în scopuri psihotrope. 

Cânepa autorizată (Cannabis sativa Linn) este o specie din familia Cannabaceae, iar din  considerentul nivelului de THC scăzut, este autorizată de dispozițiile politicii agricole comune (PAC). 

Există 75 de soiuri diferite de cânepă înregistrate în catalogul UE, care nu sunt utilizate pentru a produce stupefiante. 

La fel, diferențele vizibile morfologice între specia Sativa (industrială) și Indica (psihotropă) determină o identificare și diferențiere ușoară, iar riscul precum că sub pretextul acestei plante să fie  cultivate alte specii cu efecte psihotrope este redus la minim. 

Astfel, specia sativa este înaltă și ramificată lejer cu frunze înguste.

Pentru a face față verilor  lungi, fierbinți și umede, plantele sativa s-au adaptat crescând înalte, cu spațiu internodal mai mare,  muguri subțiri și frunze mai înguste.

Specia cu efecte psihotrope indica este mai scundă, cu o formă conică și frunze mai late.

Specia dată a dezvoltat perioade de înflorire mai scurte și frunze și muguri mai denși. În general, mugurii sativa sunt mai ușori, mai lungi, mai subțiri și mai pufoși.

Este posibil ca o pungă de muguri sativa să arate de parcă ar conține mult mai mult material din cauza lipsei de  densitate. În schimb, mugurii indica sunt, de obicei, mult mai compacți și mai fermi.

Cerințele față de importurile și cultivarea cânepii industriale în UE 

Importul dar și cultivarea cânepei în UE este admisă în conformitate cu articolul 189 din  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu respectarea următoarelor cerințe: 

  • cânepa brută încadrată la codul NC 5302 10 trebuie să aibă un conținut de THC de maximum 0,3 %; 
  • semințele de cânepă destinate însămânțării trebuie să fie însoțite de o dovadă conform căreia  conținutul de THC al soiului respectiv nu depășește 0,3 %; 
  • semințele de cânepă care nu sunt utilizate pentru însămânțare pot fi importate numai cu  autorizația țărilor UE, iar importatorii autorizați trebuie să prezinte dovada că semințele au fost  plasate într-o stare care exclude utilizarea pentru însămânțare; 

Fermierii din UE care cultivă cânepă industrială sunt eligibili pentru plăți directe pe suprafață în cadrul PAC.

Ei trebuie să îndeplinească atât condițiile standarte de eligibilitate pentru plățile directe, cât și cerințele suplimentare specifice pentru cânepă, astfel încât să se garanteze că nicio cultură ilicită  nu primește sprijin prin PAC.

Pentru obținerea subvenției, soiul de cânepă cultivat trebuie să aibă un  conținut de THC mai mic de 0,3 %, iar semințele utilizate trebuie să se regăsească în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole. În acest catalog sunt înregistrate 75 de soiuri de cânepă. 

În țara de vecinătate cu R. Moldova- România, la fel este cultivate cânepa în scop industrial, deși procedura de autorizare a cultivării este percepută de fermieri, ca una riguroasă, care reprezintă o barieră în dezvoltarea ramurei respective.

Procesul de autorizare pentru cultivarea cânepii industriale  poate părea complex, însă acesta este esențial pentru asigurarea conformității cu legislația în vigoare  și pentru protejarea intereselor societății și ale consumatorilor.  

Cânepa industrială – cultivarea în România

În acest sens, fermierii din România trebuie să urmeze mai multe etape pentru a obține licența necesară. 

Prima etapă în procesul de autorizare este reprezentată de depunerea unei cereri la Direcția Agricolă Județeană.

Această cerere este analizată de către autoritățile competente, dosarul este verificat  cu atenție, luându-se în considerare aspecte precum suprafața destinată culturii, tehnologia agricolă  utilizată și alte detalii relevante.

Un alt pas important, care trebuie îndeplinit la demararea activității este prezentarea autorităților contractul cu procesatorul încheiat anticipat, conform căruia materia  primă va fi livrartă spre prelucrare.

După obținerea aprobării inițiale, fermierii trebuie să treacă prin mai multe etape de  monitorizare și testare pentru a asigura conformitatea cu standardele legale. 

În timpul perioadei de vegetație, în special în faza de înflorire, se recoltează probe din cultură,  care sunt trimise pentru analiză la Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Semințelor. Aici se verifică conținutul de tetrahidrocanabinol- THC, substanța cu potențial narcotic.

Este important ca nivelul de THC să se încadreze în limitele legale impuse, pentru a se asigura că variantele de cânepă cultivate nu depășesc nivelul maxim permis. 

Un alt pas esențial în procesul de autorizare este reprezentat de testarea semințelor înainte de livrare.

Aceste teste sunt efectuate într-un laborator acreditat din Blaj, pentru a realiza analizele necesare în ceea ce privește conținutul de THC.

Prin aceste măsuri riguroase de control și monitorizare, se asigură că producția de cânepă industrială din România respectă standardele legale și nu prezintă  riscuri pentru sănătate sau securitate. 

Legislația românească permite cultivarea doar a câtorva soiuri de cânepă care au fost certificate ca având un nivel de THC sub 0,2%. Printre aceste soiuri se numără Jubileu, Dacia, Diana, Zenit și Denise, care au fost dezvoltate de Institutul Secuieni și sunt adaptate condițiilor climatice și de sol din  România. 

Cânepa industrială – cultivarea în Ucraina

Legislația din Ucraina este și ea strictă în raport cu această cultură.

Spre exemplu, în 2020 au  fost initiate cereri de a autoriza cultivarea cânepii industriale pe o suprafață de 14,5 mii hectare, însă  procedura de aprobare au trecut doar 2,28 mii hectare, sau 15,7%.

În anul 2022 suprafața însămânțată a crescut până la 4 mii hectare, cu implicarea a unui număr de 30 de companii. În anul 2024 în Ucraina a fost liberalizat și canabisul medicinal, dat fiind faptul că țara este în stare de război, iar după prognoze, după finalizarea agresiunii ruse, circa 800 mii de cetățeni pot suferi de afecțiuni de tulburări de stress post traumatic.

Astfel, în toamna anului 2022, autoritățile au prezentat rezultatele primului studiu privind starea psihologică a populației începând cu declanșarea războiului.

Conform acestor  rezultate, 40% dintre respondenți au declarat că au fost expuși la amenințări la adresa vieții din cauza bombardamentelor sau a fiind în zone de conflict; 16% au suferit pierderi de persoane dragi în război; iar 5% au trăit în ocupare sau captivitate.

Toate aceste traume au  potențialul de a duce la dezvoltarea afecțiunilor psihiatrice legate de tulburări de stres – un risc  identificat de Ministerul Sănătății din Ucraina la 57% dintre cei chestionați. 

Necătând la existența aprobării din partea Statului a cultivării cânepii industriale în țările de vecinătate – România și Ucraina, fermierii din ambele state găsesc subiectiv aceste norme drept excesiv de stricte și limitative.

La fel, în țările respective există unități de procesare a cânepii industriale – în România circa 4-5, în Ucraine- mai multe. Totuși necătând la strictețea reglementărilor, în Ucraina și România cânepa industrială se cultivă, pe când în R. Moldova această activitate nu este permisă.

Fermierii tolerează reglementările existente, din considerentul rentabilității înalte a culturii.  

Astfel, conform companiei de consultanță analitică Pro-Consulting, un fermier ucrainean poate câștiga  între $500 și $700 pe hectar doar din semințe de cânepă tehnică, iar adăugând prelucrarea trestiei va obține încă $2 000 pe hectar.

În total, rentabilitatea producției atinge astăzi 50%.

Necesitatea și oportunitățile de cultivare a cânepii industriale în R. Moldova

În Republica Moldova, absența unei delimitări clare între cânepa industrială (Cannabis sativa),  și cânepa narcotică (Cannabis indica) generează dificultăți în dezvoltarea unei industrii promițătoare. 

Deși cânepa industrială nu are efecte psihotrope și este cultivată pe scară largă în țările vecine și în Uniunea Europeană, legislația locală o tratează ca pe o cultură interzisă.

Acest aspect este reglementat în mod ambiguu de HG 1382/2006, care vizează plantele ce conțin substanțe stupefiante sau  psihotrope, plasând cultivatorii de cânepă industrială sub incidența Codului Penal.

Deși cânepa industrială ar putea reprezenta o oportunitate valoroasă pentru sectorul agricol autohton, lipsa unei reglementări clare și amenințarea sancțiunilor penale nu permite efectuarea  investițiilor în acest domeniu.

Numeroase încercări ale fermierilor de a cultiva această plantă s-au încheiat cu confiscarea recoltelor, procese juridice și repercusiuni penale, impunând un climat de  incertitudine asupra viabilității acestei industrii emergente. 

Cu toate acestea, interesul pentru cultivarea cânepii industriale este în creștere, mai ales în  contextul integrării europene. Fermierii moldoveni solicită din ce în ce mai des un cadru legal clar și  favorabil pentru a explora potențialul acestei culturi.

Experiența țărilor din Uniunea Europeană în  gestionarea și promovarea cânepii industriale este extrem de valoroasă și ar putea servi drept model  pentru Moldova în acest sens. 

Impactul pozitiv al cultivării cânepii industriale asupra sectorului agricol este considerabil. 

Această cultură poate diversifica gama de plante etero-oleaginoase cultivate în Republica Moldova, oferind oportunități economice și ecologice semnificative.

De asemenea, reduce dependența de importurile de semințe de cânepă, stimulând producția internă și promovând sustenabilitatea  agriculturii.

În contextul frecvenței fenomenelor climatice negative, fermierii se confruntă cu  necesitatea identificării unor culturi rezistente la condiții de secetă, iar cânepa industrială se profilează  ca una dintre opțiunile cu grad înalt de rezistență.

Pe parcursul a ultimilor 2 sezoane, se remarcă o  scădere semnificativă a rentabilității la culturile cerealiere tradiționale.

În acest context, introducerea în circuitul agricol a plantei noi, precum cânepa, se conturează ca o oportunitate cu un potențial  semnificativ de a aduce beneficii notabile atât din perspectiva agronomică, cât și economică.

Prin explorarea acestei opțiuni, se deschid perspective noi în ceea ce privește optimizarea randamentelor și  a profitabilității. 

În absența unei intervenții legislative adecvate, sectorul agricol moldovenesc risca să rămână  în urmă în comparație cu omologii săi din UE.  

Ca soluție, în acest sens, ar fi examinarea posibilităților de modificare a legislației naționale  relevante, în special a Legii nr. 382/1999, Legii nr. 1601/2011 și Legii nr. 131/2012, în vederea  revizuirii principiilor de cultivare a cânepii industriale pe teritoriul Republicii Moldova pentru sezonul  agricol 2024-2025.

Scopul acestor modificări este de a exclude și de a prelua de la Agenția Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale supravegherea cultivării cânepii industriale către Agenția  Națională privind Securitatea Alimentelor. 

Este timpul ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ adecvat care să faciliteze  dezvoltarea acestei ramuri fitotehnice durabile și competitive.

Reglementarea adecvată a procesului de cultivare a cânepii industriale este esențială pentru asigurarea avantajelor și beneficiilor aduse de  această cultură versatilă.

În acest sens, este imperativă elaborarea unui cadru normativ bine pus la punct, care să distingă clar între soiurile industriale și cele cu potențial psihotrop.

Acest cadru normativ ar trebui să asigure conformitatea cu cerințele agrotehnologice, să prevină abuzurile și să ofere o monitorizare riguroasă a proceselor de cultivare.

Prin implementarea măsurilor respective, se poate  asigura un mediu de afaceri transparent și echitabil în sectorul agricol, contribuind la consolidarea  acestuia și la promovarea durabilității în producția plantelor etero-oleaginoase și tehnice.

Motorina din România a ajuns la destinație. Bolea: Birocrația a frânat procesul

Elena Balamatiuc
-
0
Motorina din România a ajuns la destinație. Bolea: Birocrația a frânat procesul

Birocrația a fost cea care a frânat procesul de recepționare a motorinei acordate în calitate de ajutor umanitar de Guvernul de la București. O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vladimir Bolea, notează ipn.md.

Potrivit oficialului, Agenția Rezerve Materiale a organizat patru licitații pentru recepționarea, transportarea și depozitarea motorinei, însă niciun agent economic nu a participat la aceste licitații.

Ministrul Agriculturii dă asigurări că obstacolele birocratice au fost depășite, iar agricultorii au început să-și primească motorina promisă.

Ministrul Agriculturii spune că din cele 4 mii de tone de motorină, oferite de Guvernul României, o mare parte a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, iar în baza listelor întocmite, motorina este repartizată fermierilor.

„A fost deja descărcat primul eșalon, e vorba de aproximativ 1200 de tone de motorină. Urmează să ajungă al doilea eșalon care era la Costești săptămâna trecută, în jur de 1300 de tone.

E vorba de vreo 3000 de tone. În total, cred că vor fi trei eșaloane care vor fi descărcate. S-a început procesul de repartizare. Agenția Rezerve Materiale are suportul integral al Ministerului Agriculturii și direcțiilor agricole.

Comunicăm cu agricultorii, sunt întocmite liste, totul este în toi”, a spus ministrul Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Încă în aprilie 2023 Guvernul de la București a anunțat un ajutor umanitar de 4 mii de tone de motorină destinat fermierilor din Republica Moldova care au avut de suferit de pe urma secetei din vara anului 2022.

Ministrul Vladimir Bolea spune să sprijinul de la București a ajuns un an mai târziu din cauza birocrației.

„A fost lungă perioada licitațiilor în Republica Moldova. Legislația prevede petrecerea licitațiilor achizițiilor de serviciu. Agenția Rezerve Materiale a făcut trei licitații la care nu s-a înscris nimeni.

Ulterior s-a purces la negocieri directe, s-a reușit contractarea agentului economic din Căușeni. Apoi s-a sfârșit anul și banii din partea părții române pentru transportarea motorinei au fost prevăzuți în buget pentru anul 2023, nu pentru 2024.

De aceea, a fost necesară și o hotărâre de Guvern de partea română. Per total, s-a tergiversat un pic. Consider că birocrația este factorul care a frânat procesul, dar contează mult să existe corectitudine și totul să fie perfect legal”, a explicat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului Agriculturii, de suport din partea României beneficiază, prioritar, fermierii micro și mici.

În medie, ajutorul pentru agricultorii eligibili este de 40 litri de motorină la hectar.

„A avut loc procesul de analizare a dosarelor și s-a luat decizia să venim cu o mână de suport pentru agricultorii care au avut de suferit în urma secetei din vara anului 2022.

Am luat decizia să-i ajutăm pe cei micro și mici, care au până la 1500 de hectare. E vorba de agricultorii micro și mici, care au până în 15 și 18 milioane de lei rulaj total”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Lucrări și tratamente la arbuști fructiferi primăvara

Irina Pompuș
-
0
Lucrări și tratamente la arbuști fructiferi primăvara

Calitatea și cantitatea recoltei de zmeure, coacăze, agrișe, mure depinde direct de vigoarea și sănătatea la arbuști fructiferi. De aceea, trebuie să îngrijim corect plantele chiar de la începutul sezonului.

Arbuștii fructiferi precum zmeurul, murul, agrișul, coacăzul roșu și negru, necesită unele lucrări de primăvară, acestea se axează pe câteva aspecte agrotehnice importante despre care vom vorbi în acest articol și anume:

  • Tăieri de primăvară la arbuști fructiferi;
  • Tratamente de primăvară la arbuști fructiferi;
  • Fertilizarea de primăvară la arbuști fructiferi;
  • Întreținerea solului și irigarea arbuștilor fructiferi primăvara.

Odată cu sosirea primelor zile calde, dar înainte ca arbuștii fructiferi să-și înceapă vegetația activă, mai pot fi realizate acele lucrări care nu s-au făcut la sfârșitul sezonului precedent.

De la prelucrarea solului până la fertilizări și tăieri – toate activitățile de toamnă pot fi făcute la începutul primăverii, dar fără întârzieri, pentru că perioada favorabilă este foarte scurtă.

Tăieri sanitare de primăvară la arbuști fructiferi

Tăierile sunt lucrări indispensabile în plantațiile de arbuști fructiferi. Aceste operațiuni tehnologice au ca scop facilitarea lucrărilor de întreținere și favorizarea fructificării.

Tăierile de primăvară au rolul principal de a aerisi tufa prin înlăturarea tulpinilor bolnave, traumate, celor bătrâne sau care îndesesc excesiv planta.

Arbuștii fructiferi se taie de obicei toamna, dacă atunci nu s-a reușit, până la umflarea mugurilor, înainte ca plantele să se trezească, mai pot fi efectuate tăieri de formare și de întinerire.

În acest caz, trebuie să ne ghidăm după particularitățile și preferințele individuale ale speciei. De exemplu, la zmeur și mur, care au tulpinile aeriene bienale, adică în primul an cresc, iar în anul al II-lea rodesc, apoi se usucă, se recomandă:

  • Tăierea tulpinilor de 2 ani care au fructificat deja, obligatoriu de la nivelul solului;
  • Înlăturarea tulpinilor de 1 an care sunt prea subțiri și slabe, cât și cele traumate mecanic sau bolnave;
  • Păstrarea a 4-6 tulpini sănătoase și puternice pentru recolta anului curent.

În cazul arbuștilor de agriș, coacăz negru și roșu tăierile se bazează pe:

  • Eliminarea lăstarilor care tind să crească în interiorul coroanei sau spre pământ și a celor uscați sau afectați de boli;
  • Selectarea tulpinilor de rod. Cele care au avut o creștere bună se păstrează, cele slabe, cu o creștere de până la 15 cm, sunt îndepărtate;
  • Tăieri de întinerire a plantei. Pentru a menține un echilibru favorabil dintre creștere și fructificare se elimină de la bază tulpinile cu vârsta mai mare de 5-6 ani.

Ramurile rămase se scurtează până la prima ramură puternică (la zmeur și mur – până la un mugure), stimulând creșterea activă a lăstarilor noi și mărind astfel randamentul.

Scurtarea unui ram trebuie să se facă deasupra mugurelui exterior, astfel încât noua creștere să nu fie îndreptată spre interiorul coroanei.

Indiferent dacă tăierea a fost efectuată toamna sau urmează să fie făcută, orice arbust are nevoie de curățare sanitară după iernare, care constă în eliminarea părților care au fost deteriorate în timpul iernii.

Regulile de bază la tăierea sanitară a arbuștilor fructiferi se axează pe:

  • Inspectarea minuțioasă a daunelor și evaluarea stării plantelor;
  • Îndepărtarea ramurilor uscate, rupte sau înghețate;
  • Examinarea lăstarilor păstrați și îndepărtarea celor cu urme de dăunători (îngroșări, umflături, excrescențe, muguri anormali).

Dacă plantele au intalat un sistem de suport, tulpinile trebuie dirijatea și legate cât mai curând de el.

Mai multe detalii pentru fiecare cultură puteți găsi în următoarele articole: „Tăierile la agriș – când și cum se realizează corect”, „Cum îngrijim coacăzul negru și roșu primăvara”, „Tăierile la zmeur și mur. Când și cum se fac”.

Tratamente de primăvară la arbuști fructiferi

Arbuștii trebuie protejați înainte de înmugurire, aceste tratamente trebuie efectuate atunci când condițiile meteorologice ne permit și anume, când avem temperaturi nu mai mici de 4oC, fără vânt sau ploaie.

Tratamentele de primăvară au drept scop combaterea ciupercilor și bacteriilor care pot povoca boli grave plantelor, precum și combaterea insectelor, acarienilor care au iernat pe plantă sau în sol.

Înainte de a se aplica tratmente chimice este necesar de realizat câteva măsuri agrotehnice pentru combaterea și protecția arbuștilor fructiferi de boli și dăunători, și anume:

  • Afânarea superficială a solului primăvara este o măsură excelentă pentru combaterea dăunătorilor care hibernează în sol (gândacul-zmeurului, gărgărița neagră ș.a.).
  • Menținerea densității normale a plantelor, deoarece bolile fungice se dezvoltă intens, atunci când plantațiile sunt supraîndesite.
  • Tăierea regulată a tulpinilor deteriorate și bolnave imediat ce au fost observate.

Dacă arbuștii au fost afectați de boli provocate de ciuperci sau dacă acestea sunt comune în regiunea dumneavoastră, pot fi aplicate următoarele tratamente cu fungicide:

Pentru arbuștii sănătoși este suficientă o singură pulverizare de profilaxie. Dacă însă plantele au fost bolnave în sezonul precedent, este mai bine să se repete pulverizarea la un interval de 2-3 săptămâni.

În perioada butonizării, împotriva larvelor moliilor, sfredelitorului, afidelor, ţânţarilor pot fi efectuează stropiri cu insecticide.

Fertilizarea de primăvară la arbuști fructiferi

Fertilizarea la începutul primăverii a plantelor de coacăz, agriș, zmeur și mur asigură resursele necesare pentru arbuștii slăbiți după iarnă.

Fertilizarea se realizează în funcţie de fertilitatea solului, condiţiile climatice ale anului respectiv, vigoarea vegetativă a plantelor și, nu în ultimul rând, ținând cont de rezultatele analizei solului și diagnozei foliare.

Îngrășământele se aplică începând de la umflarea mugurilor până la începutul creșterii primelor frunze.

La începutul vegetației, plantele au nevoie de azot, iar sursa acestuia poate fi:

  • ureea sau carbamida (CH₄N₂O), nitrat de amoniu (NH₄NO₃), în proporție de 2-3 lingurițe per plantă sau metru liniar pentru zmeur;
  • gunoiul de grajd de la vaci sau de la găini diluat (aproximativ 2 litri de soluție cu o concentrație de 1 la 10).

Îngrășămintele pot fi aplicate uscate sau dizolvate în apă, în mod obligatoriu combinate cu udări abundente.

Întreținerea solului și irigarea arbuștilor fructiferi primăvara

După topirea zăpezii, solul în jurul arbuștilor se recomandă să fie curățat de resturile vegetale.

După care se realizează o afânare superficială, pentru a nu afecta rădăcinile și se mulcește cu materiale organice.

Odată cu începerea perioadei de vegetație activă, trebuie să se monitorizeze nivelul umidității solului și să nu să se admită uscarea.

În timpul secetei, arbuștii fructiferi au nevoie de irigare, lipsa de umiditate va afecta înflorirea și fructificarea lor.

Udarea nu trebuie să fie frecventă, ci profundă, aproximativ o dată pe săptămână, astfel încât apa să ajungă până la adâncimea masei principale de rădăcini.

Republica Moldova asigură tranzitul produselor agricole din Ucraina spre UE

Elena Balamatiuc
-
0
Republica Moldova asigură tranzitul produselor agricole din Ucraina spre UE

Moldova este de partea Ucrainei în depășirea blocajului impus de fermierii polonezi la hotarul cu vecinii săi.

Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelensky, a vorbit în cadrul unui interviu că Ucraina a stabilit mai multe rute pentru exporturile agricole, inclusiv prin Moldova, relatează IPN cu referință la gordonua.com.

El a menționat că:

„Premierul ucrainean Denis Shmîgal a abordat subiectul deblocării punctelor de trecere a frontierei ucraino-poloneze cu autoritățile poloneze și toată lumea spune că granița va fi deblocată, cu siguranță, pentru a ajuta Ucraina.

Dar până una-alta, trebuie să ne facem treaba. Și am recurs la mai multe modalități de a ocoli acest blocaj. Abordările funcționează”, a subliniat Zelensky.

Dar, potrivit lui, „ar fi mai bun itinerarul prin Polonia”, deoarece „tranzitul ar fi mai ieftin pentru unele mărfuri”.

„Cu toate acestea, suntem acolo unde suntem. Menționez că sunt utilizate puternic căile maritime, Dunărea, am început să lucrăm prin Moldova și România. Cred că, oricum, aceasta e o ieșire din situație”, a rezumat Zelensky.

„Astăzi, Republica Moldova asigură tranzitul produselor agricole din Ucraina spre Uniunea Europeană, ținând cont de interesele agricultorilor moldoveni și de faptul că suntem țară producătoare și exportatoare de cereale.

Din acest motiv, investițiile în infrastructură este o necesitate stringentă, pentru a satisface necesitățile agricultorilor moldoveni și tranzitului.

Interesul Republicii Moldova este să creștem capacitățile de transport pe cale feroviară și navală”, a declarat ministrul Vladimir Bolea în urma unor discuții purtate în august trecut la Galați de către factori de decizie ai Republicii Moldova, Ucrainei, României, Comisiei Europene și SUA pe subiectul exportului și tranzitului de cereale.

IPN notează că după reuniunea copreședinților Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru comerț și cooperare economică din 29 septembrie 2023 la Odesa, Ministerul ucrainean al Reintegrării anunța pe canalul său de Telegram o reducere de 27 la sută pentru tranzitul produselor agricole ucrainene prin Moldova.

În schimb, partea moldovenească a solicitat eliminarea taxei de dumping la importul cimentului moldovenesc, care distorsionează activitatea întreprinderilor producătoare de ciment din Republica Moldova.

Recent, Alexei Danilov, ex-secretar al Consiliului de Securitate și Apărare Națională de la Kiev, a fost numit în calitate de nou ambasador al Ucrainei în Republica Moldova.

Volodimir Zelensky și-a motivat decizia de numire inclusiv prin faptul că:

„Moldova este un stat extrem de important pentru Ucraina în contextul provocărilor de securitate și cooperare bilaterală”.

MAIA a facilitat a doua rundă de discuții între producătorii și procesatorii de semințe de floarea soarelui

Elena Balamatiuc
-
0
MAIA a facilitat a doua rundă de discuții între producătorii și procesatorii de semințe de floarea soarelui

La ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a avut loc a doua rundă de discuții între producătorii și procesatorii de semințe de floarea soarelui.

Vicepremierul Vladimir Bolea a evidențiat rolul esențial al producătorilor și procesatorilor locali în asigurarea cu ulei vegetal a populației Republicii Moldova, subliniind importanța menținerii prețurilor la ulei și prioritizarea intereselor producătorilor și cetățenilor din Republica Moldova.

Părțile au evaluat prețurile care ar putea fi oferite pentru cantitățile disponibile de semințe de floarea soarelui.

Reprezentanții S.A. Floarea Soarelui au declarat că, săptămâna trecută au reușit să achite o bună parte a datoriilor către agricultori, urmând ca restul plăților să fie finalizate săptămâna curentă.

Amintim că, CSE a dispus prelungirea perioadei de licențiere a importului de cereale.

Acest lucru înseamnă că licența se acordă exclusiv în situațiile justificate de absența materiei prime autohtone.

Fertilizarea pomilor în livezi – cum afectează recolta, dacă nu e făcută corect

Luminita Crivoi
-
0
Fertilizarea pomilor în livezi – cum afectează recolta, dacă nu e făcută corect

Nutriția livezilor este vitală pentru sănătatea pomilor și pentru randamentul pe termen lung al livezilor. Atât insuficiența, cât și deficitul de anumite elemente nutritive au impact negativ atât asupra sănătății pomilor, cât și asupra recoltei.

Ținând cont de exportul înalt al elementelor nutritive din sol concomitent cu recoltele la pomi, în funcție de specie și sistemul de întreținere, importanța evaluării corecte a conținutul de elemente nutritive din sol este esențială.

Astfel, se recomandă realizarea analizei solului în livezi în fiecare an pentru a monitoriza cantitatea de elemente disponibile și a elabora un plan corect de fertilizare.

Pe lângă consumul direct de elemente, înainte de aplicarea îngrășămintelor, luați în considerare potențialele bariere în calea absorbției acestora.

Condițiile de sol precare, pH-ul nepotrivit, insuficiența și excesul unor anumite elemente sau compactarea, reduc șansele asimilării acestora și unei recolte înalte.

Fiecare element nutritiv are influență directă asupra unui anumit proces sau fenofază, începând de la creșterea și dezvoltarea pomilor, toleranța la anumite boli, depunerea mugurilor de rod, înflorirea, legarea, calitatea și durata de păstrare a fructelor, apoi, după recoltare, maturarea lemnului și capacitatea pomilor de a face față condițiilor din timpul iernii.

Respectiv, cunoașterea și oferirea elementelor necesare în momentul potrivit nu poate fi evitată. Iar pentru a monitoriza corect și a evita fertilizarea ineficientă, orice program de fertilizare a pomilor, începe, în primul rând, cu analiza solului.

În acest sens, vă amintim că puteți realiza analiza solului și a apei în condiții avantajoase, dar și obține recomandări privind fertilizarea echilibrată a pomilor apelând la serviciile laboratorului Biolab.

Ce probleme provoacă insuficiența sau excesul de elemente nutritive la pomi?

Pomii trebuie să mențină un echilibru adecvat între creșterea vegetativă și recoltă. Acest echilibru este parțial influențat de disponibilitatea azotului (N), a fosforului (P) și a potasiului (K).

Azotul, P și K sunt folosite de plante pentru structură, transportul nutrienților și circulația apei, care se numără printre multe alte funcții importante.

O creștere vegetativă (frunze, lăstari) prea abundentă poate reduce producția de fructe și randamentul în anul următor și crește necesarul de tăieri.

În plus, creșterea luxuriantă înseamnă și o predispunere mai înaltă a pomilor la atacul bolilor.

O lipsă de macronutrienți sau un dezechilibru de nutrienți poate duce la scăderea atât a creșterii vegetative, cât și a producției de fructe.

De asemenea, coacerea și calitatea fructelor pot fi afectate în mod negativ, atunci când sunt prezente deficiențe de nutrienți.

Micronutrienții – imperativi pentru calitatea fructelor

Pe lângă macroelemente, micronutrienții sunt esențiali pentru prevenirea bolilor și creșterea plantelor și joacă un rol vital în nutriția echilibrată a plantelor și a culturilor. Rolurile micronutrienților în plante includ următoarele:

  • Dezvoltarea semințelor și a fructelor
  • Producția de carbohidrați
  • Prevenirea bolilor
  • Creșterile generative
  • Reglarea nutrienților
  • Sinteza clorofilei.

Borul

Borul este esențial pentru polenizare, formarea fructelor și creșterea lăstarilor. Deficiența se manifestă adesea prin uscarea florilor, regresia lăstarilor, frunze pitice și fructe deformate. De asemenea, poate masca simptomele deficienței de Zn.

Calciu

Calciul este vital pentru dezvoltarea peretelui celular și, prin urmare, pentru calitatea și capacitatea de păstrare a fructelor. Insuficiența poate provoca pătarea amară, în special la anumite soiuri de mere, cum ar fi Honeycrisp, sau crăparea fructelor – cum ar fi la cireș.

Magneziul

Deficiența de magneziu se observă ca o cloroză între nervuri. K și Ca limitează absorbția de magneziu, iar acest lucru îl poate indica analiza solului.

Deficitul de magneziu duce la reducerea fotosintezei, ceea ce duce la frunze mai mici, mai deschise la culoare, precum și la o înflorire slabă, la o dimensiune redusă a fructelor și la o cădere semnificativă a fructelor.

Dacă probele foliare indică o deficiență de Mg, dar testele de sol arată niveluri adecvate, se va aplica Mg foliar. Dacă aprovizionarea solului este scăzută, se vor utiliza rezultatele testării solului pentru a determina ratele de aplicare.

Manganul

Frunzele galbene, cu nervuri verzi, pot fi simptome ale deficienței de mangan. Deficiențele de mangan sunt deosebit de comune în climatul arid cu soluri de pH ridicat.

Livezile de piersic pe soluri foarte alcaline sunt deosebit de susceptibile. Această deficiență este adesea mascată de deficiențele de zinc și fier, aceasta din urmă având simptome similare.

Deficiența poate fi, de asemenea, indusă prin aplicarea excesivă de chelat de fier.

Fierul

Deficiența de fier se indică de obicei prin frunze palide, galbene sau aproape albe și nervuri verzi. Acest simptom este numit cloroză și apare adesea la începutul sezonului pe noile creșteri.

Cloroza poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv creșterea slabă a rădăcinilor, solurile reci și umede de primăvară, pH-ul ridicat al solului, apa bogată în bicarbonați și solurile prost drenate sau compactate.

Sulfatul de fier nu este ușor absorbit de pomi. Totuși, chelații de fier oferă de obicei o corecție temporară a clorozei. Pomii de piersic tind să fie mai puțin receptivi decât alte specii la amendamentele cu fier.

Deficiență severă de fier poate fi confundată cu deficiența de magneziu. Dar deficiența de magneziu produce mai întâi simptome la frunzele mai bătrâne.

Cloroza de fier va persista dacă cauza este legată de irigare sau proprietățile fizice ale solului. Aceste probleme ar trebui abordate în paralel cu aplicarea îngrășămintelor.

Deși pH-ul solului este dificil de schimbat în solurile calcaroase, utilizarea îngrășămintelor acide care conțin sulf, lăsând solul să se usuce între udări și reducerea compactării, va îmbunătăți absorbția fierului.

Laboratorul de testări agrochimice Biolab Test oferă servicii profesionale de analize de sol, deschizând calea către o abordare productivă și sănătoasă pentru agricultura Moldovei.

Laboratorul Biolab Test SRL: mun. Chișinău, com. Stăuceni, drum M2, km 10, nr 9 – Clădirea FPC Bioprotect. 

Pentru mai multe detalii și consultanță despre testarea solului– apelați acum la 067777997 sau 022 600 700.

ANSA recomandă cetățenilor să evite procurarea răsadurilor din locuri neautorizate

Elena Balamatiuc
-
0
ANSA recomandă cetățenilor să evite procurarea răsadurilor din locuri neautorizate

Sezonul grădinăritului este în toi. Anume în această perioadă, operatorii agricoli și producătorii casnici au grijă să-și planteze loturile de pământ cu semințe, răsad sau material săditor, care să le asigure produse din plin, calitative și inofensive.

Totuși, de multe ori, în lipsa informațiilor corecte, oamenii cad pradă comercianților care urmăresc propriile interese, fără a ține cont de urmări.

În scopul prevenirii comercializării ilicite a materialului săditor, a evitării situațiilor înșelătoare față de consumatori și a asigurării acestora cu produse calitative și inofensive, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor vine cu un șir de recomandări:

  1. Materialul semincer și cel săditor trebuie procurat de la agenții economici înregistrați de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor sau de la distribuitorii acestora;
  2. Semințele se procură numai din magazinele agricole specializate, autorizate spre comercializare pentru populație;
  3. Comercializarea semințelor pe piața internă se efectuează în baza Certificatului de calitate a semințelor;
  4. Semințele plasate pe piață trebuie să fie în ambalaje închise (sigilate) şi etichetate (plicuri, pachete mici, pachete mari, saci, containere metalice), iar mențiunile înscrise pe etichetă trebuie să reflecte și să ateste identitatea și calitatea acestora, inclusiv starea fitosanitară;
  5. Materialul săditor (copaci, răsad de legume/fructe) se comercializează etichetat unitar sau în snopi, în baza certificatului de valoare biologică;
  6. Verificați informația de pe eticheta /certificatul fitosanitar al puietului! Acesta nu trebuie să lipsească și trebuie obligatoriu să conțină informații despre specie și soi, de unde provine materialul săditor;
  7. Pentru a vă asigura că răsadurile au fost obținute din semințe certificate ar trebui sa le procurați de la vânzători autorizați, dar nu de pe marginea drumului;
  8. Aspecte importante la cumpărarea răsadului: rădăcini dezvoltate, care sa ocupe aproximativ 80-90% din substratul de cultură, înălțimea de aproximativ 15-25 cm, 6-8 frunze, neafectate de boli sau dăunători, o culoare verde închis;
  9.  Materialul săditor, provenit din import, se comercializează în baza Certificatului pentru materialul de înmulțire și cel săditor importat.

Important! Evitați procurarea semințelor fără acte de proveniență și certificate de calitate valabile, precum și de la comercianți neînregistrați, din locuri neautorizate!

Radu Grosu, Europlant: Suntem în plină campanie de plantare a cartofului. Avem mai multe soiuri disponibile spre comercializare

Luminita Crivoi
-
0
Radu Grosu, Europlant: Suntem în plină campanie de plantare a cartofului. Avem mai multe soiuri disponibile spre comercializare

Plantarea cartofului a început în mai multe zone ale țării, iar legumicultorii, pentru obținerea recoltelor de calitate și calități gustative bune, se orientează spre cultivarea soiurilor performante și productive.

Primul pas pentru recoltele dorite, pe lângă respectarea asolamentului, este făcut anume prin utilizarea materialul săditor de cartof de calitate.

Mai multe detalii despre acesta am aflat de la Radu Grosu, compania Europlant, ce importă și testează material săditor de cartof de calitate din Germania.

„La moment, plantăm soiul Torenia, un soi timpuriu. Înainte de acesta fiind plantat soiul Karelia. În general, ținând de schimbările climatice, ne axăm cel mai mult pe soiurile timpurii medii. Acestea reușesc să fructifice și să formeze tuberculi maturați până la instalarea condițiilor neprielnice.

Soiurile tardive, în timpul temperaturilor aride din lunile iulie și august, pierd din calitate. Astfel, optăm pentru soiuri de cartof cu o perioadă de vegetație de circa 120 de zile”, a menționat Radu Grosu director general „Europlant”.

cartofi seminte europlant

Pe lângă soiurile de cartof Torenia și Karelia, în acest an Europlant mai plantează soiurile Ricarda, Monique și Bernina, materialul săditor fiind disponibil și pentru legumicultorii care doresc să le cultive.

Soiuri de cartof recomandate:

Torenia – este un soi de cartof timpuriu mediu (110-120 de zile) cu coaja galbenă, cu toleranța la căldură și secetă, ce asigură o calitate și un randament ridicat. Consumul de inputuri, de obicei, la acest soi este scăzut.

soiuri cartof plantare torenia

Karelia – este la fel un soi de cartof cu culoarea cojii galbenă, cu durata de vegetație timpurie spre medie (120-125 zile de creștere), cu o calitate excelentă de consum și randament comercializabil foarte ridicat.

Ricarda – este un soi de cartof timpuriu mediu (110 – 120 zile de creștere), culoare roz a cojii, formă foarte stabilă a tuberculilor, randament comercializabil ridicat și o capacitate bună de depozitare.

soi cartof ricarda

Monique – soi de cartof timpuriu (110-120 de zile), coaja galbenă deschis, foarte atractivă, netedă, formă alungită a tuberculului, pretabil pentru păstrare pe termen lung.

Bernina – este un soi mediu timpuriu (110 – 120 zile de creștere), culoarea galben închisă a pulpei, forma tuberculului lung ovală, randament comercializabil sporit și necesitate mai redusă de inputuri.

cartofi samanta bernina

Pentru recolte sporite, toate soiurile se recomandă a fi cultivate pe soluri bune, afânate, cu asigurare uniformă cu apă, prin irigare.

„Pentru creșterea soiurilor timpurii și consumul pesticidelor, de obicei, este mai redus, datorită faptului că se reușește să se evite atacul anumitor boli sau dăunători”, adaugă Radu Grosu.

radu grosu europlant

În plus, zece soiuri de cartof au fost plantate în lotul demonstrativ Europlant pentru a le testa productivitatea și calitățile gustative.

Experiență de 14 ani în domeniu

„De peste zece ani, investim în această cultură, testăm diferite soiuri, tehnologii de fertilizare și protecție, împărtășind experiența și cu alți producători. Cred că, fiecare producător ar trebui să înțeleagă că noi nu suntem concurenți. Doar pe piața internă se atestă o cerere pentru cartofi de consum de calitate cu mult mai mare decât oferta, importurile de cartofi fiind de circa 60% din total”, adaugă Radu Grosu.

plantare cartof

Recolta planificată – 50 de tone/ha

Prognozele privind recolta, la moment, sunt optimiste. La investițiile făcute, recolta estimată este de circa 50 de tone/ha.

Cu toate acestea, există riscuri multiple până la obținerea acesteia, astfel, sunt așteptate rezultatele de la recoltare pentru a trage bilanțul.

„Pe de altă parte, ținând cont de prețul inputurilor de calitate și brațelor de muncă, fermierii noștri ajung dezavantajați, pentru că cartofii de import sunt mai ieftini, deseori, chiar și decât costul de producție local al cartofilor”.

În medie, un hectar de cartof, întreținut conform tehnologiei, necesită investiții de circa 150 de mii de lei moldovenești.

cartofi europlant

Cartof în cultura a doua

Pe lângă testarea fiecărui soi, în cadrul Europlant se mai practică cultivarea cartofului în a doua cultură.

„De obicei, cartoful în a doua cultură este înființat la 15 iulie. În acest an, va fi cultivat după orz. Tuberculii pentru plantare sunt păstrați în frigider, pentru a evita riscurile asociate devalorizării calității materialului de plantat”.

Pentru cultura a doua ce urmează a fi înființată în acest an, a fost ales soiul de cartof foarte timpuriu Sanibel – de culoare roșie, cu o formă a tuberculilor foarte atractivă, de dimensiuni mari.

Sanibel se caracterizează prin randament comercializabil ridicat și timpuriu, coajă netedă cu ochi superficiali și calități gustative superioare.

soi de cartof sanibel

„Din experiența noastră, pot spune că, cultivând cartoful în a doua cultură obținem tuberculi foarte calitativi, inclusiv în cazul producerii materialului săditor. Acest lucră se întâmplă deoarece evităm temperaturile aride în fenofazele în care cartoful are exigențe sporite față de factorii de mediu. În plus, nu avem presiunea atât de sporită din partea bolilor și dăunătorilor”.

Necesitatea asocierii pentru dezvoltarea sectorului

Radu Grosu a mai menționat importanța colaborării producătorilor locali pentru a produce cartofi de calitate cel puțin pentru piața internă.

„Nu avem posibilitate de a exporta cartofi, deoarece nu asigurăm nici măcar consumul local. Acest lucru îmi pare foarte important, e necesară asocierea, îmbunătățirea măsurilor de sprijin și protejarea producătorului local prin introducerea anumitor taxe la importul cartofilor pentru consum, așa cum se practică în alte țări. Condițiile locale, solurile extraordinare ne permit obținerea recoltelor de cartofi înalte, ar fi păcat să ratăm această oportunitate”, a conchis Radu Grosu.

Pentru mai multe detalii despre soiurile de cartof disponibile, accesați europlant.md sau apelați la numărul de telefon +373 69 250 737.

Grupul Trans-Oil a obţinut un profit net de circa un miliard de lei în a doua jumătate din 2023

Elena Balamatiuc
-
0
Grupul Trans-Oil a obţinut un profit net de circa un miliard de lei în a doua jumătate din 2023

Grupul Aragvi/Trans-Oil, controlat de omul de afaceri moldo-rus-georgian-american Vaja Jhashi, a înregistrat în a doua jumătate a anului 2023, venituri de circa 1,29 miliarde de dolari, în creștere cu circa 13%, faţă de aceeaşi perioadă din 2022, notează mold-street.com.

Potrivit rapoartelor companiei, creşterea s-a datorat în special majorării cu circa 61% a exporturilor de ulei vegetal.

Astfel, în ultimele şase luni din 2023 cea mai mare parte din venituri au fost asigurate de vânzările de cereale şi oleaginoase – 53%, şi cele de uleiul vegetal – circa 35%.

Orientul Apropiat, principala piață

Raportul relevă că principalele pieţe de desfacere au fost statele din Orientul Apropiat şi Africa de Nord – 30,4% şi restul Asiei – 24%.

Exporturile pe piața Uniunii Europene au avut o cotă de 21,8%, iar pe seama Turciei – 12,4%.

Serbia a asigurat peste 10% din volumul vânzărilor, în timp ce pe seama Republicii Moldova au revenit doar 1,24% din total.

Profitul net a scăzut cu 9%

Grupul raportează și o creștere cu circa 11% a profitului brut – până la 222,6 milioane de dolari. În acelaşi timp profitul net s-a diminuat cu aproape 9% şi a constituit 52,4 milioane de dolari (circa 930 milioane lei).

Datele din raport relevă că pe 31 decembrie 2023, 57% din activele imobilizate ale Grupului sunt situate în Republica Moldova, 25% – în Serbia, 7% – în Ucraina și 11% – în România.

Astfel se atestă o creştere de aproape trei ori a cotei activelor româneşti ale grupului, în timp ce scade cota celor din Republica Moldova şi Serbia. 

De notat că, activele grupului sunt estimate la circa 1,74 miliarde de dolari, cu 11,6% mai mult decât erau la finele 2022.

Astfel, valoarea activelor deţinute în Republica Moldova de Trans-Oil se apropie de un miliard de dolari.

Vaja Jhashi deține circa 87,5% din Trans-Oil, ce include un grup de aproape 40 de companii din Republica Moldova, Ucraina, România, Serbia, Elveția, Georgia, Cipru, Irlanda. 

Grupul are o cotă de 90% pe piața procesării de semințe de floarea soarelui și producerii de ulei și de circa 50% la exportul de cereale și semințe de oleaginoase din Moldova.

Holdingul deține cea mai mare rețea de elevatoare din Republica Moldova, dar și trei fabrici de procesare a semințelor de floarea soarelui și terminale de transbordare a cerealelor și uleiului la Giurgiulești. 

1...106107108...1.973Pagina 107 din 1.973