Tăierile la pomii de prun conduși după forma de coroană piramidă mixtă sunt orientate spre obținerea a:
Unui trunchi de 0,7-0,8 m, un ax central vertical bine dezvoltat, la baza căruia sunt amplasate în etaj 3-4 ramuri de schelet distanțate la 10-12 cm una de alta.
Unghiul de ramificare a acestor ramuri este de 45-60 de grade și unghide divergență în funcție de numărul de ramuri de la 120 până la 90 de grade.
Mai sus de primul etaj sunt amplasate 3-4 ramuri de schelet solitar-spiralat în jurul axului la un interval de 25-30 cm.
Pe fiecare ramură de schelet sunt dispuse de la 1 la 3 ramuri de semischelet, numărul acestora micșorându-se de jos în sus pe lungimea axului.
Pe axul central, ramurile de schelet și semischelet sunt dispuse ramurile de garnisire. Înălțimea totală a pomului după formarea coroanei trebuie să fie de 3,0-3,4 m, lățimea în partea inferioară – 3,0-3,5 m.
Tăieri la prun în anul I
Vergile plantate se scurtează la 80-90 cm de la sol. Dacă în zona proiectării coroanei există ramificări mici, acestea se scurtează la 3 muguri, iar axul la 90 cm de la sol.
Dacă există muguri în zona destinată tulpinei, aceștia se înlătură (aproximativ zona de 60-70 cm deasupra solului).
Când lăstarii ajung la 15-20 cm se alege unul pentru prelungirea axului, iar restul se taie.
Mai sus de trunchi se aleg 3-4 lăstari ce vor forma etajul rărit de la baza coroanei. Lăstarii trebuie să aibă unghiuri largi de inserție și să fie amplasați la distanța de 10-12 cm unul față de altul.
La pomii cu ramificări alegem 3-4 șarpante ce vor forma primele ramuri din etaj, restul ramificărilor se suprimă.
Aceste ramuri se scurtează la 1/2, 1/3 din lungime, nu mai lungi 40-50 cm. Axul se scurtează la 20-25 cm deasupra ultimei șarpante lăsate.
Tăierea pomilor de prun în anul doi de la plantare
Scopul tăierilor din acest an este definitivarea șarpantelor din etajul de la bază. Pentru șarpantele ce au lungimea de până la 60 de cm, acestea nu se scurtează sau se scurtează la nivelul vârfului celor mai slabe pentru a echilibra vigoarea de creștere.
Dacă lungimea e depășită, acestea se scurtează la 50-60 de cm. Important este să urmărim ca vârfurile să fie la același nivel.
Ramura de prelungire a axului se scurtează la 20-25 de cm mai sus de vârfurile șarpantelor. Ramurile ce nu au niciun rol la formarea coroanei se elimină la inel.
Când lăstarii au 15-20 cm, se elimină concurenții și lăstarii verticali de pe laturile superioare ale șarpantelor. Se corectează unghiul de înclinare a șarpantelor prin transfer la un lăstar exterior.
Când lăstarii au 35-40 de cm (prima decadă a lunii iunie) lăstarii aflați în creștere activă care au un unghi mai mare de 45 de grade se scurtează la 1/3-1/2 din lungime pentru a fi ulterior transformați în ramuri de rod.
Dacă lăstarii de prelungire a șarpantelor depășesc lungimea de 70-75 cm se scurtează cu 10-12 cm mai sus de locul unde sunt necesare ramificări.
Tăieri la prun în anul trei
Primăvara se elimină concurenții, iar ramura de prelungire a axului se scurtează la 80-90 cm de la baza ultimei șarpante. Scopul scurtării este de a proiecta prima șarpantă solitară.
Ramurile de pe ax ale căror lungime depășește 50-60 de cm, mai ales cele orientate spre verticală se scurtează la 6-8 muguri pentru a fi transformate în ramuri de rod sau se taie dacă au crescut în locuri supraîndesite.
La șarpantele ce formează etajul bazal se suprimă laturile verticale de pe latura superioară, se corectează unghiurile de înclinare prin transfer la o ramură exterioară.
Ramurile de prelungire a șarpantelor se scurtează la lungimea necesară pentru a proiecta prima subșarpantă la 60-70 de cm de la ax.
Când lăstarii au lungimea de 15-20 cm se suprimă lăstarii concurenți din apropierea celui de prelungire a axului. Mai jos, pe ax, la 70-80 cm de la baza ultimei șarpante se proiectează prima șarpantă solitară:
Se alege un lăstar cu unghi larg de inserție situat deasupra spațiului liber dintre două șarpante inferioare. În apropierea viitoarei șarpante se înlătură restul lăstarilor pentru a favoriza creșterea celui ales în calitate de șarpantă.
Pe latura superioară a ramurilor din etaj se taie lăstarii verticali. La necesitate, se corectează unghiul de înclinație a șarpantelor prin transfer la un lăstar cu lungime necesară.
La 60-70 de cm de la baza șarpantelor se proiectează prima subșarpantă, alegându-se un lăstar potrivit. Mai sus de acesta se elimină 1-2 lăstari pentru a-i stimula creșterea.
Dacă este necesar, se fac și tăieri în verde în același scop.
Tăierile la prun în anul al patrulea de la plantare
Înainte ca pomii să pornească în vegetație se elimină concurenții de pe ax și ramurile verticale de pe partea superioară a șarpantelor.
Ramura de prelungire a axului se scurtează la 45-50 de cm de la baza ultimei șarpante pentru a proiecta următoarea șarpantă.
Șarpantele se scurtează la 50-60 de cm distanță de la baza (locul de prindere) subșarpantelor.
Alte lucrări de formare sunt similare celor din anul 3.
Tăierile în verde în acest an presupun, atunci când lăstarii au 15-20 cm lungime, proiectarea următoarei șarpante solitare (pe ax la 30-35 de cm mai sus de ultima șarpantă solitară, iar următoarele la 25-30 de cm una față de alta).
Tăierile la prun în anul al cincilea și al șaselea
În această perioadă continuă lucrările de formare a coroanei.
Primăvara se elimină concurenții axului și ramurile verticale ce cresc în interiorul coroanei. Pe ax se formează încă 2 șarpante solitare care trebuie să fie situate deasupra spațiului liber dintre șarpantele formate anterior.
Pe șarpante se proiectează următoarele 1-2 subșarpante situate bilateral-altern-extern la intervale de 25-30 cm.
După formarea ultimei șarpante solitare axul se transferă la o ramificare laterală cu unghi larg de inserție, situată aproape de nivelul vârfului acesteia.
Tăierile la intrarea pomilor de prun pe rod
În această perioadă încep tăierile de fructificare. Pomii tineri fructifică în special pe ramuri anuale, astfel tăierile se referă la normarea încărcăturii cu muguri de rod prin lungimea și numărul acestora.
În linii generale, la tăierile de primăvară se elimină circa 1/3 din numărul total al ramurilor de garnisire, înlăturându-se cele mai slabe.
Nu se înlătură ramurile de granisire bine dezvoltate cu lungimea de 40-50 de cm. Acestea pot fi parțial rărite.
O parte din ramurile mai lungi de 50-60 de cm, de regulă cele cu unghiuri largi de înclinare, se scurtează.
Se scurtează prin transfer ramurile de semischelet lungi. Ramurile viguroase ce au crescut în spațiile libere se scurtează la 6-8 muguri pentru a fi transformate în ramuri de rod prin tăieri de transfer la ramificări cu poziția aproape de orizontală.
La soiurile ce fructifică mai mult pe buchete de rod (Anna Spath) acestea se reîntineresc periodic la lemn de 3-4 ani prin transfer la o ramificare laterală.
Periodic se reîntineresc și ramurile de schelet mai întâi la lemn de 3-4 ani, iar când lungimea ramurilor de prelungire se micșorează considerabil la lemn de 5-6 ani.
Ramurile de seminschelet cu prea mulți muguri de rod se scurtează prin transfer.
Se atrage atenția ca să nu se supraîndesească coroana, pentru a fi suficientă lumină.
Bibliografie: Conducerea și tăierea pomilor arbuști fructiferi. Autori: Vasile Babuc, Ananie Peșteanu, Eugeniu Gudumac.
Fermierii polonezi vor să instituie o blocadă totală la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, în data de 20 februarie, a anunţat marţi un important sindicat agricol, escaladând o grevă care a început săptămâna trecută în semn de protest faţă de politicile UE, transmite Reuters.
Fermierii din întreaga Europă protestează faţă de constrângerile impuse asupra lor de măsurile UE destinate combaterii schimbărilor climatice, precum şi faţă de creşterea costurilor şi a ceea ce ei susţin că este concurenţa incorectă a produselor din străinătate.
Fermierii polonezi au criticat în mod special importurile de alimente ieftine provenite din ţara vecină Ucraina.
Vinerea trecută, fermierii polonezi au demarat o grevă generală de 30 de zile, protest care a început cu blocarea drumurilor din întreaga ţară precum şi a punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina.
Aşa cum s-a anunţat anterior, în aceeaşi zi fermierii polonezi au de gând să intre în Varşovia din toate direcţiile.
În paralel, în Cehia vecină, Camera agricolă naţională a informat că, în data de 22 februarie, grupuri de fermieri din Europa Centrală şi de Est se vor aduna la graniţele ţărilor lor pentru o zi de proteste comune.
Fermierii cehi au început protestele lor încă de luni, prin blocarea traficului în capitala Praga.
Pentru prima oară, Alianţa Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova (MOVCA) prezintă la expoziția europeană de top Biofach doar produse ecologice procesate.
De această dată companiile moldovenești vin exclusiv cu produse finite certificate ecologic ce includ făină, ulei, fructe uscate și nuci, și oferă valoare adăugată pentru țara noastră.
2 550 expozanți internaționali din 94 de țări participă la ediția din acest an.
Acest eveniment deschide oportunități de a conecta producătorii din Moldova cu comercianții și importatorii din toată lumea, dar și de a promova imaginea de țară ca o sursă de produse ecologice și calitative.
Participarea Asociației MOVCA la BIOFACH este posibilă datorită suportului acordat de proiectul USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală (Dezvoltăm Moldova Rurală) și Agenția de Investiții/Invest Moldova Agency.
Agricultorii bulgari au organizat marţi un amplu protest la Sofia pentru a cere demisia ministrului de resort, Kiril Vatev, mai multe subvenţii şi modificări ale Green Deal, pactul verde al UE, relatează dpa.
Sute de agricultori şi crescători de animale din 26 de asociaţii, printre care producători de lapte şi cultivatori de fructe şi legume, au blocat temporar două bulevarde principale în timpul protestului în faţa sediului Consiliului de Miniştri.
De asemenea, demonstranţii au vărsat lapte pe stradă ca parte a protestului.
Postul de televiziune bTV a relatat că au avut loc ciocniri între demonstranţi şi poliţişti, care i-au împiedicat pe fermierii furioşi să intre în clădirea guvernului.
Manifestanţii au spus că prim-ministrul Nikolai Denkov a refuzat întâlnirea pe care i-au propus-o.
Luni seară a fost semnat un acord între guvern şi Camera Agrară Bulgară, o organizaţie-umbrelă, pentru acordarea de compensaţii fermierilor care se luptă să concureze cu cerealele mai ieftine importate din Ucraina.
Fermierii care au demonstrat marţi în faţa Consiliului de Miniştri nu sunt reprezentanţă de Cameră şi insistă să continue protestele.
Un al treilea grup de producători agricoli, care nu este implicat nici el în acordul cu guvernul, s-ar putea alătura unor blocade comune cu fermierii protestatari din ţara vecină Grecia.
La fel ca în alte state din Uniunea Europeană, în Grecia fermierii desfăşoară proteste pentru a cere mai mult sprijin din partea guvernului şi a denunţa politica agricolă europeană.
MAIA și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare au semnat un Acord privind implementarea celei de-a doua faze a Proiectului OPTIM.
În acest sens, la Chișinău a fost semnat un Acord privind implementarea celei de-a doua faze a Proiectului „Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova” (OPTIM), dintre Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).
Pentru implementarea proiectului, Guvernul Elveției alocă un buget de 5.995.200 franci elvețieni, echivalentul a circa 122 milioane lei.
Principalele prevederi ale proiectului includ:
dezvoltarea unor oportunități economice incluzive din punct de vedere social;
creșterea competitivității sectorului privat în țara noastră prin investiții în afaceri inovatoare, servicii, tehnologii și soluții educaționale;
facilitarea accesului la piețe cu valoare înaltă și la forță de muncă calificată;
sprijinirea sectorului privat în explorarea mecanismelor de stimulare a prestării serviciilor relevante pentru a accesa piețe mai atractive și cu valoare mai ridicată prin investiții în afaceri inovatoare, servicii, tehnologii și soluții educaționale, precum și prin îmbunătățirea cooperării dintre mediul public și cel privat.
Implementarea noilor tehnologii care să genereze oportunități noi pentru oamenii din Moldova este, potrivit lui Guido Beltrani, director al Biroului de Cooperare al Elveției în R. Moldova, una din prioritățile cheie a proiectului OPTIM, încă de la lansarea sa în 2019.
Proiectul susținut de către Elveția, a promovat inovațiile care au permis fermierilor să utilizeze drone pentru fertirigare și să utilizeze mai bine tehnicile de testare a solului și de monitorizare avansată a vremii în vederea optimizării utilizării inputurilor agricole și a promovat cooperarea în cadrul lanțurilor valorice.
Proiectul va contribui la îmbunătățirea ofertei de locuri de muncă și la explorarea și implementarea mecanismelor care stimulează furnizarea de servicii esențiale pentru sectorul privat.
De asemenea, proiectul facilitează asistența în elaborarea politicilor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în sectorul agroalimentar.
A rămas mai puțin de o lună până la cea de-a cincea ediție a Conferinței AgTech 2024, eveniment emblematic ce reunește profesioniști, inovatori și experți din domeniul agriculturii.
Entuziasmul este palpabil: speakerii și partenerii și-au confirmat deja prezența, conferința anticipând discuții revelatoare și schimburi de idei care vor modela viitorul agriculturii.
ProCredit Bank – susține antreprenorii prin consultanță și oferte de creditare avantajoase
ProCredit Bank oferă sprijin financiar și consultativ producătorilor agricoli de peste 15 ani. Prin intermediul băncii, antreprenorii din sector au accesat suportul diferitor proiecte, cum ar fi FIDA, Livada Moldovei, PAC, RISP și altele.
ProCredit Bank se concentrează pe promovarea investițiilor ecologice – finanțând proiecte din domeniul eficienței energetice, energiei regenerabile și măsurilor ecologice, având și un produs bancar special conceput în acest sens – EcoCredite.
Feudal – valorifică la maxim orice parcelă agricolă
Feudal.md furnizează informații privind banca funciară și efectuează analiza tuturor terenurilor din cadrul primăriilor pe un singur monitor.
În cadrul Conferinței AgTech, echipa Feudal va vorbi mai multe despre cum fermierii își pot gestiona corect terenurile și ce oportunități există pentru aceștia în cazul în care planifică să-și extindă eficient suprafețele pe care le au în gestiune.
Despre conferința AgTech 2024
Un punct central al evenimentului va fi subiectul impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii și rolul tehnologiei și soluțiilor biologice în mitigarea acestor efecte.
În ceea ce privește digitalizarea fermei, veți descoperi din prima sursă detalii despre experiența primei ferme complet digitalizate din România.
Un panel aparte va fi dedicat irigării eficiente, desalinizării apei și monitorizării terenurilor agricole.
Și dacă vă întrebați cum va arăta Ferma viitorului, la AgTech 2024 veți avea oportunitatea să descoperiți cum pot fi integrate eficient sursele de energie regenerabilă.
În plus, veți afla mai multe despre combina New Holland CR Twin Axial Rotor care a obținut singura medalie de aur laAgritechnica2023 – cel mai important târg de mașini agricole din lume.
Mai mult, vor fi explorate tendințele în sectorul zootehnic, în cadrul căruia unul dintre cei mai buni experți regionali va relata mai multe despre investițiile eficiente în fermele zootehnice.
Pe lângă cele menționate, veți putea discuta cu experți de top despre agricultura carbonului, obținerea finanțării pentru implementarea proiectelor durabile și multe alte lucruri utile despre care vom relata în articolele următoare.
Circulația pe traseul care duce spre punctul de trecere a frontierei Leușeni a fost deblocat. Despre aceasta a anunțat Poliția de Frontieră, transmite Știri.md.
La moment circulația transportului se efectuează în regim normal.
Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a declarat că mascații ar fi intervenit pe parcursul nopții pe traseu pentru a debloca accesul spre vamă, informație care a fost dezmințită de către organele de forță.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentară (MAIA) va crea un Consiliu din care vor face parte fermieri, practicieni, specialişti şi consultanţi, ancoraţi pe realităţile ţării şi regiunii, care va fi în permanentă legătură şi discuţii cu producătorii din toate zonele, pentru a veni cu soluţii eficiente pentru sector.
Despre acest lucru a declarat astăzi într-o conferinţă de presă vicepremierul Vladimir Bolea, şeful MAIA, care a precizat că structura se va întruni până la finele săptămânii curente, transmite moldpres.md.
Oficialul a făcut o trecere în revistă a tuturor proiectelor de investiţie a statului în sectorul agroindustrial, pentru 2023-2024, şi a spus că acest ajutor va fi acordat „strategic, ţintit, pe dimensiunea lanţurilor valorice”.
Vicepremierul s-a referit şi la producătorii de cereale, mulţi dintre care au revenit la proteste, blocând trasee importante din ţară.
Întrebat despre protestele fermierilor care au blocat ieri traseul spre Vama Leuşeni, Vladimir Bolea a declarat că la Ministerul Agriculturii nu a parvenit nicio cerere cu revendicări în acest sens.
În prima lună a anului 2024, Agenția de Investiții şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) a debursat pe conturile agricultorilor 252 milioane de lei (12,6 mln de euro) sub formă de subvenții.
Astfel, a fost marcată o eficiență semnificativă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când suma distribuită constituia 92 milioane de lei.
Fondul de subvenționare a agriculturii și mediului rural constituie 1.6 miliarde de lei, iar începând din data de 1 februarie, fermierii pot depune cereri de solicitare a subvențiilor pentru măsurile complementare a anului curent.
De asemenea, 50 de milioane de lei vor fi alocați din Fondul de intervenție, în vederea oferirii suportului agricultorilor care au suferit pierderi, urmare a calamităților din vara anului 2023.
O hotărâre în acest sens a fost aprobată săptămâna trecută de Executiv.
Impactul negativ al proiectului de lege de limitare a numerarului asupra unor sectoare ale economiei, a generat preocupări serioase din partea societății, mediului academic contabililor, auditorilor si avocatilor.
La Consultările Publice din 7 februarie 2024, reprezentanții sectorului privat au subliniat necesitatea de a găsi soluții echilibrate pentru a evita măsurile exagerat de restrictive care ar putea afecta profund economia națională, precum și costurile adiționale ce vor fi puse pe umerii populației și businessului.
Dupa cum se știe, sursele de numerar aduse în circulație prin consum afectează PIB și Economia reală și duce la creșterea economică și dezvoltarea activității antreprenoriale.
Impactul negativ al proiectului de lege asupra unor subramuri din agricultură va fi sesizabil.
Cu scopul elucidării consecințelor, au fost intervievați 3 reprezentanți din sectorul agricol: Ion Cuhal – administrator «Nova- Nut» SRL, Iurie Rija- expert în agricultură, Director Executiv «Agrocereale» și Tobolina Tatiana – Director financiar «Kriss- Grup» SRL.
Ion Cuhal:
Până acum, plafonul rulajelor stabilit de 1 200 000 lei putea fi obținut integral în numerar. Noile reglementări impune un plafon de rulaje în numerar de 12 ori mai mic – de 100 000 de lei.
Este cert că, unul din efecte va fi diminuarea volumelor achiziționate în special ale miezului de nucă de la populație. La prețurile actuale această sumă de 100 000 de lei echivalează cu ceva puțin mai mult de o tonă pe an.
La moment, în țară sunt înregistrate 711 persoane care efectuează activități de achiziție și intermediere între populație și companiile procesatoare și exportatoare al produselor de fitotehnie și horticultură, ce echivalează cu 2110 persoane cu reședința în mediul rural per 1 achizitor.
În prezent, un achizitor colectează și vinde în numerar către persoana juridică în baza actului aproximativ 13- 15 tone de miez de nucă pe an. Banii obținuți ulterior sunt reinvestiți în activitatea de procurare de la furnizorii primari (fermieri, țărani în preajma caselor ce cresc pomi de nuci sau colectori) – în modalitate de achitare în numerar.
Cauza necesității utilizării banilor cash și problematica aplicării transferurilor în aceste circumstanțe este determinată de mai mulți factori. În primul rând, geografia desfășurării activității date care este în piețele din sate, dar și furnizorii care sunt nefamiliarizați cu transferurile bancare reprezintă niște piedici în realizarea viramentelor.
Piețele din sate funcționează 2 zile pe săptămână (de ex: miercuri/duminică sau în weekend), sunt zile când nu se colectează nimic, și sunt zile când se colectează până la 1-1,5 tone de miez de nuca. Este greu de estimat ce volum va fi achiziționat în ziua următoare – poți retrage bani în numerar fără ca să procuri măcar un kilogram, sau în zile mai active, poți avea numerar insuficient.
Achizitorii vor avea de extras acești bani de pe cardurile sale cel mai probabil la ghișeul băncilor sau bancomate, pentru că nu orice bancomat va putea oferi suma necesară, care poate varia între 50 000 -100 000 de lei în zilele active de piață – activitatea este sezonieră de 5-6 luni în an.
Băncile, la rândul său, impun anumite restricții – bronarea sumei cu 2 zile înainte, aplicarea comisionului, etc. În cazul extragerii din bancomat- va fi nevoie de parcurs minim 2-3 bancomate, dat fiind faptul că nu fiecare unitate poate oferi așa sume, mai ales în raioane.
Achizitorii, care depind de procurările în numerar de la producători, țărani sau colectori primari, vor fi distrași de la activitățile de bază, afectând astfel eficiența domeniului prin reducerea volumelor procurate, ce va avea ca efect indirect- diminuarea achizițiilor și exporturilor de nucă si miez de nuca din R. Moldova.
Dacă achizitorii nu vor fi scutiți, prin derogare de la lege de la posibilitatea de a utiliza numerar suficient în activitatea sa, atunci va fi pierdut întreg lanț valoric.
Acest intermediar nu este un angajat al unei companii, este liber profesionist, care la fel are cheltuieli de transport, costuri de amplasare in piață, achitarea impozitului pentru asigurarea socială/medicală, logistica, ambalaj etc.
Trezește interes în baza la ce acte băncile vor elibera numerarul acestei persoane atât timp cât borderourile nu cuprind sume și doar cantitatea, data și locul achiziției producției horticole. La fel, eliberarea numerarului de către bancă este taxată cu pâna la 1,5% din suma ridicată.
Deseori, profitul colectorului este de doar 2-3% din rulajul său, atunci despre ce echitate econimică putem discuta? În 95% din situații acest subiect este unica verigă de legătură între companiile de prelucarea și export si țăranul sau fermierul de la sat.
La fiecare tranzacție se întocmește un act de achiziție care se păstrează la contabilitatea întreprinderilor pe un termen de 5 ani, se rețin impozitele și este o activitate transparentă, trasabilă care în oricare moment poate fi controlată de organele de resort: SFS, CNA, SV sau organele de investigații economice.
Iurie Rija:
Republica Moldova se numără printre cei mai mari exportatori de nuci, plasându-se pe locul 5 în lume. În procesul de procurare a nucilor de către traiderii-exportatori există careva aspecte specifice țării noastre, cu un sector nucifer nedezvoltat.
Circa 60 % din producție este culeasă din livezile organizate, restul 40% sunt colectate din pomii din fâșiile de aliniament de-a lungul drumurilor și din cei de pe lângă gospodăriile individuale. Împreună, toți acești pomi alcătuiesc aproximativ 13 000 –13 200 ha, ajunși la maturitatea productivă.
Exporturile totale de nuci din Republica Moldova (inclusiv de miez convertit în nuci în coajă), depășesc producția oficial înregistrată de BNS- în 2021 cu 9,4 mii tone, în 2022- cu 7,7 mii tone.
Această situație apare din considerentul, că pomii sporadici din gospodăriile individuale nu sunt înregistrați la BNS, și sunt valorificați nu de către agenții economici, dar de cetățenii cu venituri mici, preponderent din mediul rural.
Tab.1 Producția reală de nuci în R. Moldova. Estimarea cantității de nuci colectate de la cetățeni, din fâșiile de aliniament neorganizate
Aceste persoane, pe lângă valorificarea nucilor din gospodăria lor individuală (dar o gospodărie are în mediu 2 pomi), mai culeg producția din gospodăriile părăsite din localitățile rurale, iar ponderea acestora atinge proporții de până la 25 – 30% per sat, cu tendință de creștere.
O persoană fizică din mediul rural poate colecta și vinde miez de nucă către achizitor pentru o sumă de 10 000 – 15 000 lei anual.
Luând în considerare vârsta înaintată a populației – coeficientul de îmbătrânire de 23,8%, reședința de bază- mediul rural- 57,7% pe țară (în agricultură e mult mai ridicat), lipsa familiarizării și încrederii în sistemul bancar – decontarea prin transferuri cu cea mai marea parte din ei este imposibilă pentru achizitori.
Ion Cuhal:
Produsele achiziționate sunt ulterior exportate, ce generează intrarea valutei în circuitul economic. Cu aplicarea proiectului de lege, majoritatea companiilor respective vor fi nevoite să-și încheie/ reducă activitatea, din motiv că vor pierde o bună parte din furnizori și achizitori-intermediari.
TatianaTobolina:
Din aceste considerente, în cadrul Consultărilor Publice reprezentanții companiilor care colectează produse de fitotehnie și horticultură – fie în nume propriu, fie prin intermediul achizitorilor, au venit cu propunerea de a prevedea expres în proiect excepția de excludere a categoriei respective prin derogare de la lege.
Inițiativa a fost înaintată și de Camera de Comerț Americană din Moldova, reprezentanții companiilor care colectează deșeuri și reziduuri industriale de metale feroase și neferoase, Asociația Businessului European EBA Moldova. Obiecții din partea SFS nu au fost.
Printre altele, trecerea la decontările prin virament va implica pentru agenții economici o pierdere suplimentară de timp și resurse financiare.
Să le luăm pe rând:
Ce ține de timp pierdut, la moment în Republica Moldova există o birocrația excesivă în sistemul bancar. În încercarea de a preveni fraudarea sistemului de către persoane dubioase pentru acțiuni ilegale, 99,99% dintre clienții onești se confruntă uneori cu procese cu adevărat complicate.
Modificările la Legea 308/2017 au intrat în vigoare la 01/07/2023 care prevede măsuri de protejare a stațiului financiar de diferite tranzacții suspecte. Astfel, pe lângă timp pierdut la ghișeele băncilor, atât agenții economici cât și persoanele fizice vor fi nevoiți să prezinte și să justifice cu tot felul de documente confirmative pentru retragerea de numerar.
Iurie Rija:
Nu trebuie să uităm și de cheltuielile de timp și deplasare până la filiale și bancomate. Din informația prezentată pe site-urile celor 11 bănci licențiate, în prezent în R. Moldova se numără 1160 de bancomate. Asta înseamnă că, la o populație de 2,6 mln. de locuitori spre deservire la un bancomat revin 2 240 de persoane.
Statistica mondială arată că în lume acest indicator este de 3 000 de persoane la bancomat. Republica Moldova, la prima vedere pare să înregistreze un indicator bun, însă privit pe raioane separat nu e chiar așa.
Cea mai densă rețea de bancomate este în mun. Chișinău- practic o jumătate sau 575 bancomate din 1 160 cu o densitate de 1 200 de persoane la bancomat, și mun. Bălți cu 76 de bancomate sau 1 300 de persoane la un bancomat.
În contrariu, așa raioane strategice pentru agricultură, precum Telenești, Criuleni, Strășeni, Criuleni, Ștefan Vodă, Șoldănești, Florești, Fălești, Drochia, Dondușeni au un număr relativ mic de bancomate pentru numărul de populație care locuiește acolo- la un bancomat revin mai mult de 4 000 de persoane.
Numărul de bancomate în țară grupate pe bănci, localități (din informația de pe site-urile oficiale ale băncilor)
Cel mai trist tablou este la Telenești – pe întreg raion doar 7 bancomate ce echivalează cu 6 600 de persoane la o unitate, în Criuleni- la fel 7 bancomate pe tot raionul, sau 5 800 de persoane la o unitate, și la Strășeni – 10 bancomate pe raion sau 5 500 de persoane la o unitate (dar acolo apropo se află unul din cel mai mari achizitori de produse de fitotehnie și horticultură din țară).
Din cele 1 160 de bancomate în republică, doar 111 se află în sate, ce echivalează cu doar 10%. Oamenii vor fi nevoiți să parcurgă drumuri pentru a face față noii reglementări- de aici vor apărea cheltuielile nejustificate de bani și timp.
Ion Cuhal:
Ca să concluzionez, apare o întrebare firească și logică – cine va avea de câștigat și cine va avea de pierdut din prezentul proiect de lege? Limita comisioanelor bancare este reglementată doar pentru tranzacțiile cu persoane fizice, persoanele juridice rămân cu comisioane mari.
Chiar și fără implementarea noilor reforme, comisioanele achitate de persoane juridice în ziua de azi se ridică la sume enorme, iar o dată cu aplicarea actului normativ vor crește și mai mult.
Se cunoaște, că ultimii doi ani au fost complicați pentru agricultură și majoritatea agenților economici au supraviețuit în cel mai bun caz, la limitele pragului rentabilității. Pe contrast, sectorul bancar a înregistrat în acești doi ani profituri record de 3,6 mlrd.lei în 2022, ce e mai mult cu 58,6% comparativ cu 2021, și 4,1 mlrd. lei în 2023, sau cu 12% mai mult ca în 2022.
Aceste cifre vor continua să crească, pentru că băncile vor avea de câștigat din comisioane. Cine va avea de pierdut cel mai mult din situația creată? La sigur nu doar agentul economic implicat în afaceri agricole. Contabil, comisioanele vor fi incluse în costul materiei prime, adică vor fi diminuate din suma achitată fermierului, țăranului care este cel mai fragil în acest lanț complex.