Impactul negativ al proiectului de lege de limitare a numerarului asupra unor sectoare ale economiei, a generat preocupări serioase din partea societății, mediului academic contabililor, auditorilor si avocatilor. 

La Consultările Publice din 7 februarie 2024, reprezentanții sectorului privat au subliniat necesitatea de a găsi soluții echilibrate pentru a evita măsurile exagerat de restrictive care ar putea afecta profund economia națională, precum și costurile adiționale ce vor fi puse pe umerii populației și businessului.

Dupa cum se știe, sursele de numerar aduse în circulație prin consum afectează PIB și Economia reală și duce la creșterea economică și dezvoltarea activității antreprenoriale.

Impactul negativ al proiectului de lege asupra unor subramuri din agricultură va fi sesizabil.

Cu scopul elucidării consecințelor, au fost intervievați 3 reprezentanți din sectorul agricol: Ion Cuhal – administrator «Nova- Nut» SRL, Iurie Rija- expert în agricultură, Director Executiv «Agrocereale» și Tobolina Tatiana – Director financiar «Kriss- Grup» SRL.

Ion Cuhal:

O lacună majoră care mai puțin s-a discutat este desfășurarea în continuare a activitătii persoanelor fizice desemnate de Serviciul Fiscal ca achizitori de producție de fitotehnie și horticultură, care au sursa de venit notată în rapoartele fiscale cu codul ,,AGRAC”.

Genul respectiv de activitate a fost introdus prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, Codul fiscal (CF) fiind completat, la Titlul II, cu capitolul 10³ — „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal”.

Astfel, conform regimului, a fost introdusă activitatea persoanelor fizice intermediare care achiziționează produse agricole (nuci) de la micii fermieri/ țărani, în scopul revânzării către întreprinderile de prelucrare și exportatori ai acestei producții. Venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic nu trebuie să depăşească suma de 1 200 000 lei pe parcursul anului calendaristic.

Până acum, plafonul rulajelor stabilit de 1 200 000 lei putea fi obținut integral în numerar. Noile reglementări impune un plafon de rulaje în numerar de 12 ori mai mic – de 100 000 de lei.

Dacă în cazul unor activități economice, conform opiniei reprezentanților SFS, suma de 100 000 lei anual per persoană este un plafon firesc, atunci pentru unii achizitori de produse agricole, plafonul devine unul foarte îngust, limitat și problematic. Veniturile lor (cifra de afaceri), conform specificului activității, sunt obținute în mod oficial, în numerar, de pe urma vânzării produselor de fitotehnie, în baza actului de achiziție, din suma căruia se rețin 6% impozit la sursa de plată. O parte mare din producția din fitotehnie și horticultură are valoare mai mică de procurare (cum ar fi: prune, mere, struguri de la 1 leu până la 10 lei per kg) cu excepția miezului de nucă, care are ca valoare de la 60 lei până la 120 lei per kg, în funcție de sezon.  

Este cert că, unul din efecte va fi diminuarea volumelor achiziționate în special ale miezului de nucă de la populație. La prețurile actuale această sumă de 100 000 de lei echivalează cu ceva puțin mai mult de o tonă pe an. 

La moment, în țară sunt înregistrate 711 persoane care efectuează activități de achiziție și intermediere între populație și companiile procesatoare și exportatoare al produselor de fitotehnie și horticultură, ce echivalează cu 2110 persoane cu reședința în mediul rural per 1 achizitor.

În prezent, un achizitor colectează și vinde în numerar către persoana juridică în baza actului aproximativ 13- 15 tone de miez de nucă pe an. Banii obținuți ulterior sunt reinvestiți în activitatea de procurare de la furnizorii primari (fermieri, țărani în preajma caselor ce cresc pomi de nuci sau colectori) – în modalitate de achitare în numerar.

Cauza necesității utilizării banilor cash și problematica aplicării transferurilor în aceste circumstanțe este determinată de mai mulți factori. În primul rând, geografia desfășurării activității date care este în piețele din sate, dar și furnizorii care sunt nefamiliarizați cu transferurile bancare reprezintă niște piedici în realizarea viramentelor. 

Piețele din sate funcționează 2 zile pe săptămână (de ex: miercuri/duminică sau în weekend), sunt zile când nu se colectează nimic, și sunt zile când se colectează până la 1-1,5 tone de miez de nuca. Este greu de estimat ce volum va fi achiziționat în ziua următoare – poți retrage bani în numerar fără ca să procuri măcar un kilogram, sau în zile mai active, poți avea numerar insuficient.

Achizitorii vor avea de extras acești bani de pe cardurile sale cel mai probabil la ghișeul băncilor sau bancomate, pentru că nu orice bancomat va putea oferi suma necesară, care poate varia între 50 000 -100 000 de lei în zilele active de piață – activitatea este sezonieră de 5-6 luni în an.

Băncile, la rândul său, impun anumite restricții – bronarea sumei cu 2 zile înainte, aplicarea comisionului, etc. În cazul extragerii din bancomat- va fi nevoie de parcurs minim 2-3 bancomate, dat fiind faptul că nu fiecare unitate poate oferi așa sume, mai ales în raioane.

Achizitorii, care depind de procurările în numerar de la producători, țărani sau colectori primari, vor fi distrași de la activitățile de bază, afectând astfel eficiența domeniului prin reducerea volumelor procurate, ce va avea ca efect indirect- diminuarea achizițiilor și exporturilor de nucă si miez de nuca din R. Moldova. 

Dacă achizitorii nu vor fi scutiți, prin derogare de la lege de la posibilitatea de a utiliza numerar suficient în activitatea sa, atunci va fi pierdut întreg lanț valoric. 

Acest intermediar nu este un angajat al unei companii, este liber profesionist, care la fel are cheltuieli de transport, costuri de amplasare in piață, achitarea impozitului pentru asigurarea socială/medicală, logistica, ambalaj etc.

Trezește interes în baza la ce acte băncile vor elibera numerarul acestei persoane atât timp cât borderourile nu cuprind sume și doar cantitatea, data și locul achiziției producției horticole. La fel, eliberarea numerarului de către bancă este taxată cu pâna la 1,5% din suma ridicată.

Deseori, profitul colectorului este de doar 2-3% din rulajul său, atunci despre ce echitate econimică putem discuta? În 95% din situații acest subiect este unica verigă de legătură între companiile de prelucarea și export si țăranul sau fermierul de la sat.

La fiecare tranzacție se întocmește un act de achiziție care se păstrează la contabilitatea întreprinderilor pe un termen de 5 ani, se rețin impozitele și este o activitate transparentă, trasabilă care în oricare moment poate fi controlată de organele de resort: SFS, CNA, SV sau organele de investigații economice.

Iurie Rija:

Pentru a preveni o abordare subestimată a acestui domeniu de activitate, îmi permiteți să vin cu un disclaimer:

Republica Moldova se numără printre cei mai mari exportatori de nuci, plasându-se pe locul 5 în lume. În procesul de procurare a nucilor de către traiderii-exportatori există careva aspecte specifice țării noastre, cu un sector nucifer nedezvoltat. 

Circa 60 % din producție este culeasă din livezile organizate, restul 40% sunt colectate din pomii din fâșiile de aliniament de-a lungul drumurilor și din cei de pe lângă gospodăriile individuale. Împreună, toți acești pomi alcătuiesc aproximativ 13 000 –13 200 ha, ajunși la maturitatea productivă.

Exporturile totale de nuci din Republica Moldova (inclusiv de miez convertit în nuci în coajă), depășesc producția oficial înregistrată de BNS- în 2021 cu 9,4 mii tone, în 2022- cu 7,7 mii tone. 

Această situație apare din considerentul, că pomii sporadici din gospodăriile individuale nu sunt înregistrați la BNS, și sunt valorificați nu de către agenții economici, dar de cetățenii cu venituri mici, preponderent din mediul rural.

Tab.1 Producția reală de nuci în R. Moldova. Estimarea cantității de nuci colectate de la cetățeni, din fâșiile de aliniament neorganizate

Aceste persoane, pe lângă valorificarea nucilor din gospodăria lor individuală (dar o gospodărie are în mediu 2 pomi), mai culeg producția din gospodăriile părăsite din localitățile rurale, iar ponderea acestora atinge proporții de până la 25 – 30% per sat, cu tendință de creștere.

O persoană fizică din mediul rural poate colecta și vinde miez de nucă către achizitor pentru o sumă de 10 000 – 15 000 lei anual.

Luând în considerare vârsta înaintată a populației – coeficientul de îmbătrânire de 23,8%, reședința de bază- mediul rural- 57,7% pe țară (în agricultură e mult mai ridicat), lipsa familiarizării și încrederii în sistemul bancar – decontarea prin transferuri cu cea mai marea parte din ei este imposibilă pentru achizitori. 

Ion Cuhal:

Vreau să mai adaug, că companiile specializate în procesarea și exportul de produse de fitotehnie și horticultură, achită în baza actelor de achiziție un impozit de la sursa de plată, care cumulativ lunar, formează de la 300 – 800 mii lei (in funcție de rulajul și mărimea companiei) – bani virați în bugetul de stat.

Produsele achiziționate sunt ulterior exportate, ce generează intrarea valutei în circuitul economic. Cu aplicarea proiectului de lege, majoritatea companiilor respective vor fi nevoite să-și încheie/ reducă activitatea, din motiv că vor pierde o bună parte din furnizori și achizitori-intermediari.

Nu vor fi achizitori-intermediari – nu va fi legătura între fermier, țăran de la sat și companiile de procesare și export. Astfel, în majoritatea cazurilor fermierii și populația de la sat vor pierde piața de desfacere al produselor sale și vor rămâne cu ele pe stoc. Furnizorii, la rândul său, vor avea posibilitatea să vândă doar pentru 100 000 de lei anual în numerar, o sumă considerabil mai mică față de nivelurile obișnuite,  iar orice vânzare care depășește limita dată va deveni ilegală. Situația va avea un impact devastator asupra întregului lanț de producție și distribuție, afectând profund sectorul nucifer și intrarea de valută în țară. 

Tatiana Tobolina:

Din aceste considerente, în cadrul Consultărilor Publice  reprezentanții companiilor care colectează produse de fitotehnie și horticultură – fie în nume propriu, fie prin intermediul achizitorilor, au venit cu propunerea de a prevedea expres în proiect excepția de excludere a categoriei respective prin derogare de la lege.

Inițiativa a fost înaintată și de Camera de Comerț Americană din Moldova, reprezentanții companiilor care colectează deșeuri și reziduuri industriale de metale feroase și neferoase, Asociația Businessului European EBA Moldova. Obiecții din partea SFS nu au fost.

Persoanele fizice, și agenții economici implicați în achiziția miezului de nucă înțeleg, că includerea în lanț a încă unui subiect- instituției bancare, va îngreuna activitatea. Pe de o parte, se insistă la trecerea pe plăți prin transfer, dar iarăși se ajunge la nevoia de a extrage numerar.  Se resimte că nici băncile nu sunt pregătite pentru rulaje mai mari. Comisionul propus de proiectul de lege pentru extragere de numerar de către persoane fizice este de 0,1%, care depășește cu mult comisioanele stabilite de BNM pentru băncile comerciale. Băncilor nu le place numerarul, el costă bani”.

Printre altele, trecerea la decontările prin virament va implica pentru agenții economici o pierdere suplimentară de timp și resurse financiare.

Să le luăm pe rând: 

Ce ține de timp pierdut, la moment în Republica Moldova există o birocrația excesivă în sistemul bancar. În încercarea de a preveni fraudarea sistemului de către persoane dubioase pentru acțiuni ilegale, 99,99% dintre clienții onești se confruntă uneori cu procese cu adevărat complicate.

Funcționarii băncilor, temându-se de posibile consecințe și acuzații de inacțiune, recurg la o un control tot mai riguros al procedurilor, făcând trimitere la prevederile Legii 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care explică clar aspectele despre bunurile suspecte, activitățile sau tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni și de finanțare a terorismului, care sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sunt deja realizate. 

Modificările la Legea 308/2017 au intrat în vigoare la 01/07/2023 care prevede măsuri de protejare a stațiului financiar de diferite tranzacții suspecte. Astfel, pe lângă timp pierdut la ghișeele băncilor, atât agenții economici cât și persoanele fizice vor fi nevoiți să prezinte și să justifice cu tot felul de documente confirmative pentru retragerea de numerar.

Iurie Rija:

Nu trebuie să uităm și de cheltuielile de timp și deplasare până la filiale și bancomate. Din informația prezentată pe site-urile celor 11 bănci licențiate, în prezent în R. Moldova se numără 1160 de bancomate. Asta înseamnă că, la o populație de 2,6 mln. de locuitori spre deservire la un bancomat revin 2 240 de persoane.

Statistica mondială arată că în lume acest indicator este de 3 000 de persoane la bancomat. Republica Moldova, la prima vedere pare să înregistreze un indicator bun, însă privit pe raioane separat nu e chiar așa.

Cea mai densă rețea de bancomate este în mun. Chișinău- practic o jumătate sau 575 bancomate din 1 160 cu o densitate de 1 200 de persoane la bancomat, și mun. Bălți cu 76 de bancomate sau 1 300 de persoane la un bancomat.

În contrariu, așa raioane strategice pentru agricultură, precum Telenești, Criuleni, Strășeni, Criuleni, Ștefan Vodă, Șoldănești, Florești, Fălești, Drochia, Dondușeni au un număr relativ mic de bancomate pentru numărul de populație care locuiește acolo- la un bancomat revin mai mult de 4 000 de persoane.

Numărul de bancomate în țară grupate pe bănci, localități (din informația de pe site-urile oficiale ale băncilor)

Cel mai trist tablou este la Telenești – pe întreg raion doar 7 bancomate ce echivalează cu  6 600 de persoane la o unitate, în Criuleni- la fel 7 bancomate pe tot raionul, sau 5 800 de persoane la o unitate, și la Strășeni – 10 bancomate pe raion sau 5 500 de persoane la o unitate (dar acolo apropo se află unul din cel mai mari achizitori de produse de fitotehnie și horticultură din țară).

Din cele 1 160 de bancomate în republică, doar 111 se află în sate, ce echivalează cu doar 10%. Oamenii vor fi nevoiți să parcurgă drumuri pentru a face față noii reglementări- de aici vor apărea cheltuielile nejustificate de bani și timp.

Ion Cuhal:

Ca să concluzionez, apare o întrebare firească și logică – cine va avea de câștigat și cine va avea de pierdut din prezentul proiect de lege? Limita comisioanelor bancare este reglementată doar pentru tranzacțiile cu persoane fizice, persoanele juridice rămân cu comisioane mari.

Chiar și fără implementarea noilor reforme, comisioanele achitate de persoane juridice în ziua de azi se ridică la sume enorme, iar o dată cu aplicarea actului normativ vor crește și mai mult. 

Se cunoaște, că ultimii doi ani au fost complicați pentru agricultură și majoritatea agenților economici au supraviețuit în cel mai bun caz, la limitele pragului rentabilității. Pe contrast, sectorul bancar a înregistrat în acești doi ani profituri record de 3,6 mlrd.lei în 2022, ce e mai mult cu 58,6% comparativ cu 2021, și 4,1 mlrd. lei în 2023, sau cu 12% mai mult ca în 2022.

Aceste cifre vor continua să crească, pentru că băncile vor avea de câștigat din comisioane. Cine va avea de pierdut cel mai mult din situația creată? La sigur nu doar agentul economic implicat în afaceri agricole. Contabil, comisioanele vor fi incluse în costul materiei prime, adică vor fi diminuate din suma achitată fermierului, țăranului care este cel mai fragil în acest lanț complex. 

Este evident că implementarea acestui proiect de lege este prematură pentru R. Moldova și necesită o analiză mai atentă a impactului asupra diferitelor sectoare ale economiei moldovenești, în special agricultură. Înainte de a adopta o astfel de măsură restrictivă, este crucial să se identifice soluții echilibrate care să asigure atât transparența tranzacțiilor, cât și susținerea mediului de afaceri și a categoriilor vulnerabile ale populației. În acest sens, ar fi bine de implementat măsuri de stimulare a plăților prin transfer, dar nu lege cu caracter de restricționare.

Numărul de bancomate grupat pe regiunile țării

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Republica Moldova, în colaborare cu Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), unitatea operațională a Cooperării Austriece pentru Dezvoltare, Guvernul Japoniei și Guvernul Elveției, au inițiat o nouă etapă de asistență agricolă de urgență pentru fermierii mici și gospodăriile rurale vulnerabile care se confruntă cu efectele secetei din 2022 și ale crizei din regiune.  

În primăvara anului 2024, 622 de comunități rurale vor primi resurse agricole esențiale, cum ar fi seturi de semințe pentru legume, tuberculi de cartofi pentru sămânță și furaje pentru bovine.

Resursele, evaluate la circa 1 milion de dolari SUA, sunt finanțate de două proiecte implementate de FAO:  

1. Inițiativa comună a FAO și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice și energetice”, finanțată de ADA și Guvernul Elveției prin intermediul Fondului ONU „Parteneriatul pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă Moldova 2030”.

2. Proiectul FAO „Sprijin de urgență pentru susținerea producției agricole și protejarea securității alimentare și nutriționale a gospodăriilor agricole extrem de vulnerabile afectate de conflictul din Ucraina și de secetă”, finanțat de Guvernul Japoniei.  

Subliniind nevoia acută de furaje pentru bovine, Tudor Robu, Reprezentantul adjunct al FAO în Republica Moldova, a declarat că:

„Această asistență este crucială pentru familiile vulnerabile care se bazează pe animalele de pe lângă casă pentru nevoile lor alimentare de bază”.

În acest scop, aproape 2 500 de familii care dețin de la una la cinci vaci vor primi câte 400 de kg de furaj pentru animale, astfel fiindu-le oferită hrana necesară pentru animale până la începerea noului sezon de pășunat.  

Ajutorul va ajunge la 12 000 de beneficiari vulnerabili care au nevoie urgentă de sprijin.

Astfel în opt raioane vor fi distribuite seturi de semințe de legume printre care: Soroca, Hîncești, Orhei, Cantemir, Rîșcani, Florești, Edineț și Drochia.

În cinci raioane vor fi distribuiți tuberculi de cartofi: Orhei, Cantemir, Ștefan Vodă, Edineț și Rîșcani; iar patru raioane vor primi furaje pentru animale: Cimișlia, Fălești, Ștefan Vodă și Șoldănești.  

Seturile de semințe de legume vor fi distribuite în luna februarie, la începutul sezonului de semănat.

Planificat pentru cultivare la scară mică, fiecare set acoperă producția de legume în sere cu suprafețe de la 50 la 1 000 m² și include o selecție de semințe de roșii și castraveți, îngrășăminte, difuzoare de feromoni și tăvi celulare pentru producția de răsaduri.

Adițional, aproape 8 000 de gospodării vor primi fiecare câte 50 de kg de tuberculi de cartofi pentru sămânță, suficienți pentru a acoperi o suprafață de 200 m².  

„Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare se implică activ în atenuarea dificultăților cu care se confruntă fermierii și gospodăriile rurale din țară.

Colaborarea noastră cu Republica Moldova și organizații internaționale ca FAO și PNUD vine să confirme dedicarea noastră în promovarea dezvoltării durabile și a securității alimentare în țara parteneră”, a afirmat Gunther Zimmer, șeful biroului Agenției Austriece pentru Dezvoltare din Chișinău.  

Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova și-a exprimat de asemenea angajamentul. Șeful biroului, Guido Beltrani, a declarat că:

„Acest proiect este în deplină concordanță cu angajamentul nostru de lungă durată de a sprijini dezvoltarea și reziliența Moldovei.

Prin acest aport, în special, Guvernul Elveției contribuie la securitatea alimentară în regiune și ajută la atenuarea impacturilor negative ale conflictului militar actual din Ucraina, sprijinind fermierii cei mai vulnerabili din zonele rurale, în special femeile și tinerii fermieri.” 

Arătând un sprijin puternic pentru Moldova, în timpuri dificile, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, Yoichiro Yamada, a accentuat că:

„Această asistență încorporează solidaritatea Japoniei cu Moldova în aceste vremuri complicate și suntem dedicați să sprijinim parcursul Moldovei către recuperare și dezvoltare durabilă.

Suntem încrezători că prin colaborare cu FAO și alte părți interesate, putem obține rezultate semnificative pentru poporul Republicii Moldova.”  

Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova, a apreciat inițiativa.

„Suntem recunoscători pentru sprijinul partenerilor noștri internaționali în abordarea nevoilor urgente ale familiilor vulnerabile din mediul rural.

Acest program este o dovadă a angajamentului nostru continuu de a atenua efectele provocărilor actuale cu care se confruntă sectorul agricol, în special fermierii mici.”  

Pe lângă distribuția de resurse agricole, FAO va instrui fermierii în utilizarea tehnologiilor inteligente climatic și în activități practice generatoare de venituri, care vor include în rândul beneficiarilor și 200 de femei producătoare agricole.

Această abordare comprehensivă va asigura pe lângă răspunsul la nevoile agricole imediate, sustenabilitate pe termen lung și acces la piețe de desfacere.

De la inițiere Planului de Răspuns de Urgență al FAO în 2023, în colaborare cu ADA, Elveția și Japonia, a fost oferită asistență substanțială comunităților rurale din Republica Moldova, și anume familiilor și fermierilor care se confruntă cu dificultăți economice și efectele adverse ale schimbărilor climatice.

2 830 de familii din 120 de localități din raioanele Căușeni, Basarabeasca, Cahul, Cantemir și Leova au primi furaje pentru bovine.

Fiecare familie a primit între 350 și 375 kg de furaj, esențial pentru reziliența în fața penuriei existente de hrană.

În plus, programul a facilitat distribuția a 30 de tone de semințe de porumb și 60 de tone de îngrășăminte la peste 1 200 de fermieri mici în trei raioane Călărași, Rîșcani și Cantemir.  

Conform estimărilor Guvernului Republicii Moldova, războiul Rusiei în Ucraina ar putea costa economia Republicii Moldova între două și zece procente din totalul produsului intern brut al țării.

În același timp, 70 la sută din fermierii mici suferă deja de lipsa resurselor, a inputurilor și a condițiilor meteorologice aride.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova (MAIA) în parteneriat cu Ministerul Federal German pentru Alimentație și Agricultură (BMEL) au lansat luni, 12 februarie 2024 proiectul „Dialogul Moldo-German privind Politicile în Agricultură” (APD Moldova).

APD Moldova este un proiect de asistență tehnică de 3 ani, finanțat de Guvernul Germaniei, care are misiunea de a sprijini MAIA și instituțiile de implementare a politicilor agricole în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Acordul de Implementare a Proiectului APD Moldova a fost semnat între MAIA și GFA Consulting Group LTD (Agentul General al Ministerului Federal German pentru Alimentație și Agricultură pentru Programele de Cooperare Bilaterală) la data de 6 octombrie 2023 și ulterior, în noiembrie 2023, APD Moldova și-a început activitatea.

Proiectul își desfășoară activitatea în sediul MAIA, funcționează ca un hub între cele două ministere și gestionează 27 de activităţi de informare cu privire la Politica Agricolă Comună a UE (PAC), Standardele de Siguranţă Alimentară, Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) a UE.

Aceste activități au ca scop promovarea unui dialog între țările membre ale UE și Republica Moldova și schimbul de experiență în ceea ce privește integrarea în Uniunea Europeană, astfel contribuind la consolidarea capacităților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor) fapt care va permite o tranziție mai ușoară în ceea ce privește implementarea Acquis-ului UE.

În vederea realizării unui schimb de cunoștințe și promovării învățamântului, Proiectul APD Moldova se va concentra inclusiv și pe stabilirea unei cooperări academice în domeniul agricol între Germania și Republica Moldova.

Evenimentul a fost inaugurat de către viceprim-ministrul Vladimir Bolea, care și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de către Ministerul Federal German pentru Alimentație și Agricultură pentru lansarea acestui proiect de importanță majoră pentru MAIA.  

„Proiectul APD Moldova va contribui cu certitudine la alinierea politicilor agricole naționale cu cele ale UE și la consolidarea capacităților instituționale în sectorul agroalimentar”.

Vladimir Bolea a evidențiat progresele înregistrate de Republica Moldova în parcursul spre UE și a reconfirmat angajamentul său față de aderarea la UE.

„Activitățile Proiectului APD vor contribui în cele din urmă la îmbunătățirea calității, cantității și competitivității produselor agricole moldovenești pe piața UE, precum și la sporirea rezilienței economice a afacerilor din sectorul agroalimentar din țara noastră”.

În calitate de vorbitor de onoare la evenimentul de lansare, Excelența Sa Margret Maria Uebber, ambasadoarea Republicii Federale Germania în Republica Moldova, a subliniat relevanța aderării la Uniunea Europeană ca mijloc de stabilitate, unitate și prosperitate.

În lumina viitoarelor negocieri de aderare la UE, ambasadoarea a exprimat angajamentul Guvernului Germaniei de a sprijini Republica Moldova în implementarea reformelor necesare – inclusiv în domeniul agriculturii.

În calitate de reprezentant al Ministerului Federal German pentru Alimentație și Agricultură, Dieter Goertz a evidențiat activitățile suplimentare de sprijin din partea Germaniei pentru Republica Moldova.

„Proiectul LAVES oferă sprijin personalizat din partea Agenției Germane pentru Siguranța Alimentară pentru a contribui la consolidarea capacității Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor și pentru implementarea condițiilor cuprinzătoare ale Capitolul 12 (Siguranța Alimentelor) din Acquis-ul UE”.

Liderul de echipă al Proiectului APD Moldova, Hans Kordik, a prezentat activitățile detaliate, începând de la sprijinul acordat în procesul de screening, grupul de mentorat, note de politici, activitățile de monitorizare, până la realizarea prin intermediul prelegerilor susținute în cadrul Universității Tehnice din Moldova a unei campanii de conștientizare asupra Politicii Agricole Comune a UE, subliniind printre altele că:

„Aderarea la UE este adesea privită doar din perspectiva beneficiilor sale, cum ar fi fluxurile financiare din bugetul UE sau accesul la o piață prosperă de 500 de milioane de consumatori.

Aderarea la UE impune țărilor candidate să își alinieze instituțiile și politicile cu Acquis-ul UE.

Proiectul APD Moldova este o platformă ideală cu o compoziție logică a activităților care vor contribui la pregătirea sectorului agricol moldovenesc pentru integrarea în UE.”

La ceremonia de încheiere a evenimentului, reprezentanții MAIA, autorităților care implementează politicile agricole, dar și reprezentanți ai donatorilor și partenerilor de dezvoltare au avut un schimb de opinii privind cadrul de cooperare și coordonare.