Federatia Nationala a Agricultorilor „AGROinform” anunța concurs de selectare a unei companii de consultanta/consultant pentru realizarea studiului de analiza a necesitatilor de instruire ale organizatiilor societatii civile din sectorul agricol, in vederea consolidarii capacitatii acestora de a participa la dialogul public politic.
Dialogul politic înglobează toate formele de negociere si consultare, precum si schimbul de informații intre reprezentanții statului si societatea civila, la diferite etape de elaborare si implementare a politicilor
Studiul are ca obiective analiza necesitaților, capacitații, cunoștințelor organizațiilor societății civile din sectorul agricol in ceea ce privește participarea la dialogul politic; de a analiza modul in care organizațiile societății civile se pot implica pe sectoare specifice in cadrul dialogului politic; de a formula recomandări pentru ulterioarele programe de instruire
Grupul ținta:
Organizațiile din domeniul agricol ce activează la nivel național (3 uniuni/ federații) , regional (30 de organizații)
Oameni de afaceri din mediul rural, grupurile de acțiune locala si liderii acestora (30 de grupuri de acțiune locala)
Organizații din sectorul agricol reprezentate de femei
Reprezentanți ai autorităților locale, și reprezentanți ai instituțiilor de stat relevante ( AIPA, ANSA, Ministerul de Economie, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare)
Metodologia aplicata:
Analiza tendințelor in domeniul dialogalului public politic
Realizarea focus grupurilor
Interviuri cu persoane cheie
Interviuri si observații.
Studiul va oferi informația de baza pentru a elabora programul de instruire pentru organizațiile societății civile din domeniul agricol, ce activează la nivel național, regional si local in vederea sporirii capacitații acestora de a participa pro activ la dialogul public politic si de monitorizare, evaluare a Strategie de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova, 2014-2020, precum si a suportului oferit de ENPARD
Calificarea și experiența necesară pentru executarea contractului:
Experiență în efectuarea cercetărilor si studiilor la nivel național și regional;
Experiență de asistenta a organizațiilor societății civile va constitui un avantaj;
Capacitați de analiza, sinteza a datelor cantitative si calitative, formularea in baza lor de recomandări si concluzii
Experiența in realizarea cercetărilor sociologice, va constitui un avantaj.
Termenul limită de prezentare a ofertei: 25 aprilie 2017, ora 16:00.
Perioada de contractare: 08 Mai – 14 Iulie 2017
Oferta tehnică (metodologia, activități, CV echipa) și cea financiară vor fi transmise la adresa de email: [email protected]
Studiul este realizat in cadrul proiectului „Facilitating active engagement of the civil society actors in the agro-rural policy” Contracting Authority: European Commission
De la 1 mai, salariul minim garantat în sectorul real al economiei Moldovei va fi majorat cu 13,3%, de la 2100 până la 2380 lei ($122).
Potrivit agenţiei INFOTAG, aşa prevede un proiect de hotărâre de guvern, elaborat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi prezentat pentru consultări publice până la 26 aprilie.
Autorii menţionează că cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual de Guvern, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.
La reexaminarea cuantumului s-a ţinut cont de faptul că în 2016 rata inflaţiei a constituit 6,4%, rata de creştere a valorii adăugate brute în anul a fost de 4,8%, iar rata de descreștere a numărului scriptic mediu al salariaţilor a fost de 2%. Rata de creştere a productivităţii muncii este raportul procentual dintre rata de creştere a valorii adăugate brute şi rata de creştere a numărului scriptic mediu al salariaţilor, adică 6,9%. Creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional este de 13,3%.
Astfel, „cuantumul minim garantat al salariului la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, se stabileşte în mărime de 14,09 lei pe oră sau 2380 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună”.
Potrivit legislaţiei, salariul lunar al unui angajat nu poate fi mai mic decât mărimea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de Guvern după consultarea cu partenerii sociali.
Pentru implementarea cu succes a standardelor în cadrul DCFTA trebuie implementate un şir de reforme care să fie avantajoase atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru autorităţile publice, consideră directorul executiv al Asociaţiei Businessului European, Mariana Rufa.
Potrivit agenţiei INFOTAG, marţi, la masa rotundă cu genericul „Implementarea DCFTA: impact şi lecţii învăţate”, aceasta a spus că în primul rând, trebuie simplificat sistemul controalelor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) în privinţa importurilor şi exporturilor, deoarece acesta este unul foarte complicat pentru mediul de afaceri.
„În Moldova sunt probleme şi cu „supremaţia legii”, din care cauză mediul de afaceri are de suferit de pe urma corupţiei şi schemelor tenebre. Dacă vrem cu adevărat să promovăm la noi în ţară standardele europene, trebuie dezvoltată infrastructura rutieră”, a menţionat expertul.
Potrivit ei, furtul miliardului din sistemul bancar împiedică businessul moldovenesc să aibă acces la numeroasele programe financiare internaţionale, iar realizarea unor anumite proiecte ale UE are loc cu întârziere.
Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Daniela Morari, a remarcat că „raportul Guvernului privind implementarea Acordului de Asociere demonstrează succesele Moldovei pe plan economic”.
„Realizarea în continuare a acordului DCFTA va dezvolta exportul moldovenesc atât pe plan calitativ, cât şi pe plan cantitativ. Drept exemplu poate servi introducerea planului calendaristic de comercializare a produselor de origine animală, în special, carne de pui”, a spus Daniela Morari.
Şeful Direcţiei coordonare politici economice europene şi DCFTA din cadrul Ministerului Economiei, Octavian Berzan, a subliniat că „un succes al Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător poate fi numită majorarea cotei de export în UE, până la 65%, pentru produsele moldoveneşti”.
„Totodată, piaţa Moldovei nu a fost inundată de mărfuri de import din Uniunea Europeană, după cum prognozau unii sceptici”, a spus Berzan.Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător al RM cu UE (DCFTA) a intrat în vigoare la 1 septembrie 2014.
Cultivarea soiurilor timpurii de cireșe, care au fructe cu diametru 28-30 cm, dar cu condiția să fie crescute în livezile pietonale unde sunt utilizate tehnologii moderne reprezintă cheia succesului pentru a obține o roadă cu mult mai bogată în comparație cu livezile standard.
În livezile de tip standard producătorii din Moldova culeg doar circa trei tone de cireșe per hectar. În livezile superintensive cu tehnologii moderne se poate însă de obținut chiar și până la 15 tone de fructe, susține pomicultorul Mihai Cojocaru din raionul Criuleni.
Producătorul are o livadă intensivă de cireșe de 7 hectare. Pe un hectar al livezii a fost realizat un lot demonstrativ unde s-au plantat soiuri noi și s-au făcut lucrări cu utilizarea tehnologiilor moderne. Mai exact toate lucrările în asemenea livadă se fac la înălțimea unui om. În rezultat a sporit productivitatea muncii.
Livada a fost plantată cu susținerea USAID Moldova, în cadrul proiectului USAID Agricultura Performanta în Moldova. În total s-a investit 26.000 de dolari, unde contribuția USAID a fost în jur de 13.000 de dolari. Livada a fost înființată în anul 2014 și va servi ca un exemplu pentru alți pomicultori din Moldova care vor dori să preia acest model.
Livada de cireș din Criuleni. FOTO: Agrobiznes
Livada de cireș fără scară
Mihai Cojocaru a explicat că livada pe care o îngrijește a numit-o „livada fără scară” pentru că toate lucrările care se fac în aceasta se fac de pe sol și astfel sporește productivitatea muncii. Muncitorii mai ușor execută lucrările de curățare a pomilor și culesul cireșelor.
„Adică toate lucrările se fac de pe sol și cel mai important e că avem productivitatea foarte mare la tăierea pomilor și productivitatea mare la culesul cireșului. Avem avantaje la productivitatea muncii. Un om poate să culeagă până la 300 de kg de cireșe. Și datorită faptului că nu folosim scările la cules cireșele se evită multe lucruri, cum ar fi traumatismele care se întâmplă și altele”, a precizat Mihai Cojocaru.
Cum să obții o livadă de succes
Pomicultorul a mai spus că succesul unei livezi depinde în primul rând de alegerea terenului. Acesta a subliniat că este important de făcut analiza solului pentru a vedea ce conține acel sol pe care se dorește să fie plantată livada.
Mihai Cojocaru are studii în horticultură. FOTO: Agrobiznes
„Primul sfat e să aleagă terenul. Noi avem terenuri care sunt dezechilibrate și conțin mult cupru. Mai ales acolo unde erau cultivate vița de vie, piersic. Noi avem cantități enorme de cupru care nu se potrivește pentru cireș”, a spus fermierul.
Ulterior se alege un soi de cireș potrivit, a explicat pomicultorul. Alegerea depinde de posibilitățile fermierului – dacă ultimul are bani pentru irigare atunci se alege un anumit soi de cireș, dacă nu – atunci se cultivă soiul mai rezistent la secetă.
„Soiul trebuie să fie gustos și fructul trebuie să fie de diametrul 28-30 cm”, a spus Cojocaru.
În rest, rămâne administrarea culturilor – de la formarea coroanei până la lucrările de îngrijire.
KGB și UFO
Acesta a menționat că un rol important joacă și metoda de formare a coroanei și de curățarea pomilor.
O variantă mai scumpă se numește UFO (creșterea lăstarilor verticali fructiferi), care necesită investiții de circa 40.000 de euro per hectar pentru că trebuie de instalat sistemul de irigare, sistemul anti-îngheț și acoperișul. Pentru creșterea pomilor conform acestei metode este necesar ca puietul din primul an să crească înclinat sub 45 de grade, iar ulterior trebuie de lăsat circa șapte lăstari să crească vertical, legați de gard. Acestă metodă poate funcționa eficient doar cu sistemul de irigare.
Metoda UFO (creșterea lăstarilor verticali fructiferi legați de gard). FOTO: Agrobiznes
Pentru variante mai ieftine este recomandat sistemul KGB, cum mai glumește pomicultorul. Mai exact metoda se numește metoda de tăiere a pomilor „Kym Green Bush”, o tehnologie care permite copacilor mici să dea o roadă mai mare.
„Acest sistem se poate de utilizat și fără irigație, utilizând portaltoi viguroși”, a explicat utilitatea KGB-ului în livadă Mihai Cojocaru.
Sistemul KGB (Kym Green Bush). FOTO: Agrobiznes
15 tone de cireșe per hectar
Livada pe care o cultivă Mihai Cojocaru a fost plantată trei ani în urmă. Acesta estimează că peste doi ani, adică la al cincilea an, va obține de la 12 până 15 tone de cireșe.
Puietul înclinat la 45 de grade. Foto: Agrobiznes
Acesta a specificat că are două soiuri noi americane plantate în livadă pentru care a plătit licența și un soi semi-pitic. În privința portaltoi-urilor pomicultorul a ales – Maxima 14, Maxima 60 și Gizela 6. Iar portaltoi Gizela 6 aduce roada din primul an, a specificat acesta.
Totuși nu toate portaltoiurile sunt potrivite pentru Moldova. De exemplu Gizela 5 și Gizela 3 nu rezistă la căldurile noastre, deși au o productivitate înaltă, a precizat pomicultorul.
Timpul potrivit
Un alt aspect important în afacerea cu cireșe este alegerea soiurilor în funcție de perioada de coacere. Mihai Cojocaru a spus că producătorii din Moldova ar trebui să se orienteze la soiuri timpurii, care se coc mai devreme. Și a explicat raționamentul acestei alegeri prin faptul că este necesar de a ieși în piață atuci când aceasta nu este ocupată de produsele din alte țări.
Floare de cireș. FOTO: Agrobiznes
„Noi avem un segment nu prea mare de la 25 mai până pe data de15 iunie când își termină vânzările de cireșe spaniolii, italienii și încă nu au început turcii care sunt producători mari. Iată în acestă perioadă noi putem să reușim să vindem cireșele noastre. De aceea alegem soiuri timpurii ca să ieșim în piață când nu au ieșit producători cei mari”, a explicat Mihai Cojocaru.
Acesta a mai spus că soiurile timpurii de obicei se coc în Moldova în perioada 5-10 iunie. Ca să avanseze perioada de coacere producătorul vrea să instaleze pelicule de protecție care îi vor permite să iasă pe piață cu cireșe coapte pe 25 mai.
În total investițiile pentru un hectar se ridică până la 40.000 de euro.
De ce anume cireșe
Mihai Cojocaru a mai spus că ales să cultive cireșele inclusiv pentru că acestea conțin multe vitamine, antioxidanți și sunt delicioase.
„Plus la asta ele nici nu conțin chimie. Aici se fac două stropiri cu substanțe foarte slabe”, a argumentat pomicultorul.
De asemenea, cireșele sunt o cultură cu valoare adăugată și reprezintă un interes sporit pentru mediul de afaceri, a continuat acesta. Mai mult, producția actuală din Moldova a cireșului acoperă doar 30% din cererea pieței.
„Dar în rest e deficit. Cam tot așa e și în Europa. Cireșul în Moldova are o perspectivă foarte mare”, a conchis agricultorul.
În anul 2015 în Republica Moldova erau înregistrate circa 4000 de hectare de livezi de cireșe.
În perioada anilor 2013-2016 suprafața livezilor noi de cireșe s-a extins cu circa 890 de hectare. Totodată, a crescut volumul exporturilor de cireșe de la 1700 tone în 2010 până la cca 5 500 tone de cireșe exportate în anul 2015.
Controversatul subiect al evoluției exporturilor moldovenești, ca urmare a implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE-Moldova (ZLSAC), a fost readus în discuție de către Centrul Analitic Expert-Grup, astăzi, 11 aprilie. Potrivit experților, în anul 2016, exporturile Republicii Moldova au înregistrat un trend ascendent, depășind cu 6.9% nivelul din anul 2014. În același timp, analiza comparativă pe regiuni a exporturilor denotă o evoluție mult mai stabilă a acestora în direcția Uniunii Europene comparativ cu alte destinații, astfel 7 din 10 din cele mai importante țări UE importatoare a produselor moldovenești înregistrează evoluții pozitive în comerțul cu Republica Moldova. Cel mai important partener comercial al țării rămâne a fi România cu o pondere de 25% în totalul exporturilor, urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.
În topul produselor, care au beneficiat cel mai mult, ca urmare a implementării ZLSAC sunt produsele agroalimentare. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, iar în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat creșteri.
Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este condus de cereale (grâu, porumb, orz, zahăr) unde poate fi urmărită o valorificare superioară a contingentelor alocate, dar și exportul de produse din categoria cerealelor procesate (alcool etilic). Evoluții pozitive a înregistrat și exportul de vin, al cărui contingent a fost anulat, dar și cel al mierii naturale – unul din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate aproape în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.
Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5% în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-agricole în țările Uniunii Europene. Topul categoriilor de produse non-agricole, cu cele mai mari diminuări la export în UE vin din zona industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii față de acestea pe piața UE.
În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE, datele statistice indică asupra unei evoluții contrare. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat un trend negativ în perioada analizată, iar în perioada de referință indică o scădere a acestora de 15%Atât structura cât și evoluția principalelor importuri non-agricole denotă necesitățile industriei naționale, în special, în executarea circuitelor electrice și industriei textile (fire izolate, sârmă din cupru, piese izolante, aparatură pentru racordare, țesături, articole din piele, etc.), dar și în contextul dezvoltării sectorului agricol (insecticide, tractoare, etc.).
În fine, implementarea DCFTA deja aduce anume rezultate pozitive, dar acestea pot fi durabile cu condiția ca să fie sporită competitivitatea produselor moldovenești, prin susținerea tehnică și informațională a producătorilor autohtoni.
Conform informaţiei operative prezentate de direcţiile raionale agricultură şi alimentaţie, suprafaţa plantaţiilor viticole în gospodăriile producţie marfă de toate categoriile (gospodării ţărăneşti, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, cooperative agricole de producţie, întreprinderi de stat), la începutul anului curent, constituia peste 87 mii ha, inclusiv exploatabilă – cca 75 mii ha, informează serviciul de presă al MAIA.
Principalele lucrări de primăvară efectuate în plantaţiile viticole, la moment, sunt tăierea şi legatul în uscat al butucilor, copcitul şi reparaţia spalierului. La începutul lunii aprilie, tăierea butucilor era efectuată pe 92 la sută din suprafeţe, iar legatul în uscat – 34%. Au finalizat practic (nivelul de îndeplinire 96-98%), viticultorii din raioanele Cahul, Cantemir, Căuşeni, Ialoveni, Nisporeni, Ştefan Vodă şi Taraclia. Tăierea butucilor urmează a fi finalizată, iar legatul în uscat – până la mijlocul lunii curente.
Concomitent, a demarat şi plantarea viilor. În anul curent este preconizată plantarea viţei de vie pe o suprafaţă a de cca 1300 ha, inclusiv de soiuri pentru masă – 600 ha şi pentru vin – 650. Pepinierele viticole urmează să înfiinţeze până la 50 ha de plantaţii mamă portaltoi şi altoi cu valoare biologică înaltă. Lucrarea respectivă este efectuată pe o suprafaţă de peste 150 ha, preponderent în gospodăriile viticole din regiunea Sud.
De asemenea, în pepinierele viticole în toi este campania de altoire a viţei de vie la masă şi comercializarea materialului săditor viticol. Estimativ volumul de altoire în anul curent va constitui cca 9,0 mil. butaşi altoiţi, iar producerea materialului săditor, la un randament al şcolilor de viţe de cel puţin 50%, va fi de cca 4,5 mil. bucăţi.
În timp dumneavoastră încercați să economisiți bani pe sisteme de irigare. Trebuie să știți că există posibilitatea de a optimiza desinestătător consumul de apă cu ajutorul mașinii de spălat, scrie aggek.net.
Cel mai des pentru udare sunt utilizate resursele acvatice din lacuri, râuri, fântâni arteziene și din alte surse, dar pentru irigare se poate de utilizat și apele uzate menajere din mașinile de spălat rufe, duș și cadă. Aceasta este așa-zisă apa gri deoarece este mai puțin contaminată și reprezintă un risc minim pentru sănătate.
Există diferite modalități de reciclare a apei gri: de la tehnologii înalte, care necesită cunoștințe consolidate în domeniul instalațiilor sanitare și investiții financiare semnificative până la simpla udarea cu căldări. Metoda de udat cu mașina de spălat rufe reprezintă o cale de mijloc dintre aceste două posibilități și acest lucru este realizabil pentru orice persoană care are la îndemână instrumentele principale și abilitățile minime.
Unde poate fi utilizat un asemenea sistem de irigare?
Fiecare mașină de spălat rufe are o pompă care evacuează apa în procesul de spălare. Cu ajutorul pompei se poate de distribuit apele reziduale în straturile de mulci care înconjoară fiecare plantă și unde rădăcinile au acces la umiditate.
Acest sistem este potrivit pentru udarea pomilor, pomușoarelor, viță de vie și altor plante multianuale. Totodată acest sistem are și unele neajunsuri: nu merită să udați florăriile, peluzele și legumele anuale. De asemenea acesta este potrivit pentru relief deluros din cauza capacității slabe a pompei. De asemenea nu se permite să utilizați înălbitor și de spălat rufe foarte murdare.
Pasul numărul unu: calcularea dimensiunilor sistemului
O spălare pe săptămână este suficientă pentru a uda doi pomi fructiferi, patru arbuști fructiferi, patru plante de viță de vie și opt plante multianuale (trandafir, levănțică etc).
Aceste recomandări sunt valabile pentru volumul de 70 de litri de apă, iar aceasta cantitate este valabilă pentru majoritatea modelelor. Totuși, este recomandabil de studiat instrucțiunea pentru utilizarea corectă a apei din mașina dumneavoastră de spălat rufe și pentru a stabili planul de funcționare corespunzător. Mai mult este necesar de luat în calcul structura solului. Dacă solul este nisipos atunci apa se va scurge foarte rapid, dacă drenajul nu este bun atunci apa va sta pe loc.
Cum să pui în mișcare sistemul de udat plantele.
Pasul numărul doi: de săpat tranșee
Pompele mașinilor de spălat nu sunt foarte puternice. Prin urmare, plantele ar trebui să fie amplasate nu mai departe de 15 de metri de la mașină, cu condiția că relieful este mai mult sau mai puțin plat. Astfel, rețeaua de tuburi flexibile va furniza apă pentru fiecare plantă.
Pornind de la peretele exterior ai casei, care este cel mai apropiat de mașina de spălat, săpați un șanț de o adâncime mică de la 5 până la 7 centimetri până la cea mai apropiată plantă. Opriți șanțul în apropierea frunzelor și ramurilor, și apoi mai săpați un șanț până la următoare plantă, pe urmă până la următoare și așa mai departe. Apoi, mai săpați un șanț de circa 25 de cm adâncime și 20 de cm lățime în jurul fiecărei plante.
Există și o altă opțiune, care este foarte potrivită pentru plante mici, plantate într-un rând: de săpat un șanț de-a lungul plantelor pe o parte a rândului. În acest caz, șanțurile vor fi umplute cu mulci pentru a absorbi apa gri.
Pasul numărul trei: instalați țevile și împrăștiați mulciul
Țeava din polietilene trebuie de pus în șanțul mic, de tăiat aceasta țeavă și de instalat piesele de legătură. Instalați jumătate de țeavă de la linia principală până la fiecare din șanțurile adânci, lăsând câțiva centimetri. Totodată stabiliți piesele de legătură cu ajutorul jugurilor pentru furtunuri.
Pompele mașinilor de spălat pot uda concomitent 10-12 plante. Dacă aveți de gând să udați mai mult împărțiți rețeaua de țevi în două zone cu ajutorul unei supape cu trei căi. Supapa trebuie să rămână accesibilă, astfel încât să puteți opera manual cu aceasta.
Pentru a păstra mulciul în tranșee trebuie să îngropați vase de plastic de 3 litri. Pentru aceasta, mai întâi tăiem fundul vasului, iar apoi facem două găuri de 4 cm într-o direcție a vasului și la aproximativ 5 centimetri mai sus de partea de jos a vasului. Apoi umpleți partea de jos a șanțului în jurul fiecărei plante cu un strat 10 cm de așchii de lemne, iar restul cu lemne.
Pasul numărul patru: Conectați mașina de spălat
Găsiți un tub de drenaj flexibil de după mașina de spălat și conectați-l la o supapă cu 3 căi cu o clemă adaptor și jug pentru furtun. Conectați o parte a supapei la o conductă de canalizare cu o țeavă si fitinguri din PVC și, dacă este necesar, ajustați conducta astfel încât supapa să fie în apropierea peretelui într-un loc accesibil (cel puțin cu câțiva centimetri deasupra mașinii de spălat).
Selectați un loc prin care conducta va trece prin perete pentru a se conecta cu țeava din exterior sau faceți o gaură potrivită. Apoi instalați țeava din PVC de la capătul deschis al supapei prin perete, lăsând aproximativ 5-7 centimetri din țeava care iese în exterior. Utilizați centura de țevi de pe ambele părți ale supapei pentru a o sprijini și fixați-o de perete.
Apoi, conectați o parte a țevii de la capătul superior al fitingului în formă de T de o lungime suficientă și conectați supapa de intrare la partea superioară a tubului (acest dispozitiv previne circulația mirosului neplăcut care poate apărea din mașina de spălat în casă). Pe final trebuie de zăvorât gaura prin care trece țeava atât în interiorul peretelui cât și în exterior.
Ce îmi dă asta?
În esență, dumneavoastră ați creat un sistem de autoirigare, cu excepția cazului în care utilizați mai multe zone de irigare. În acest caz, trebuie să întoarceți supapa cu 3 căi de ieșire o dată pe săptămână. Pur și simplu împărțiți numărul total de sarcini de spălare, pe care le porniți în fiecare săptămână, în două părți egale. După prima spălare, rotiți supapa pentru irigare în cealaltă parte. De asemenea, uneori va fi necesar să măriți diametrul tranșeelor cu mulcire odată cu creșterea plantelor (în special a arborilor).
La rândul său, supapa cu 3 căi de ieșire alături de mașina de spălat vă va permite să evacuați apa murdară în conducta de canalizare, și nu în sistemul de irigare. Acest lucru este util dacă doriți să utilizați uneori înălbitor în mașina de spălat, sau dacă afară plouă și plantele nu au nevoie de udare.
Primăvara, la capitolul fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile şi bruma ocupă un loc important.
Temperaturile scăzute survin în timpul înfloritului, fapt ce determină nu doar frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, ci poate cauza chiar moartea parţială sau totală a acestora. Rezistența la ger a pomilor depinde de proprietățile ereditare ale genotipului, de vârsta pomilor, faza de vegetație, portaltoi, agrotehnica aplicată, etc.
Unele din tehnicile și practicile inovaționale de protecție contra brumelor şi îngheţurilor târzii de primăvară sunt descrise mai jos:
Micro-stații meteo
Micro-stația meteo iMetos identifică momentul producerii unor temperaturi sub nivelul limitelor de rezistență a organelor pomilor (bobocii florali, florilor și fructelor abia formate). Datele sunt culese din teren cu ajutorul senzorilor. Semnalul de la senzori este modulat și transmis cu ajutorul unei cartele de achiziționare a datelor, prin intermediul serviciului GPRS, către rețeaua Internet.
Fig. 1. Microstație meteo – iMetos
În cazul acesta se recomandă ca în fiecare livadă să fie amplasată o micro-stație meteo, care să înregistreze în mod autonom principalii parametri climaterici, pentru a putea lua măsuri de prevenire a accidentelor climaterice.
Irigarea prin aspersiune
Pentru aceasta se folosesc aspersoare cu debit foarte redus și pulverizare foarte fină. O duză bună, care îndeplinește toate condițiile pentru protecție împotriva înghețului nocturn este foarte importantă. Aceasta înseamnă că duza trebuie să facă o tură completă într-un minut, timp în care fluxul este întrerupt de cel puţin 100 de ori. Orice sistem împotriva îngheţului nocturn trebuie efectuat conform unor măsurători. De exemplu,diametrul țevii trebuie să fie calculat cu precizie. Aspersiunea este declanșată cu câteva minute înaintea apariției valului de îngheț.
Prin pulverizarea apei în atmosferă se ridică temperatura aerului cu 2-4 grade Celsius, iar, dacă se produce înghețul, pe suprafața mugurelui sau a florilor se formează un strat subțire de gheață, care împiedică înghețarea țesuturilor organelor florale sau a fructelor. Această metodă este eficientă în livezile cu sistem de irigare prin aspersiune.
Fig. 2. Rezultatele irigării prin aspersiune
Tunuri anti – îngheț
Frostbuster-ul și FrostGuard-ul au fost create special pentru producătorii de fructe și protejează pomii de bruma și înghețurile de primăvară, în plus are avantajul de a vă proteja culturile dumneavoastră acolo unde lipsește apa sau poate proteja plantațiile care nu pot fi protejate împotriva înghețului cu ajutorul apei.
Fig. 3. Frostbuster – cea mai economică opțiune
Mulți fermieri îl utilizează chiar și pentru a crește gradul de legare a fructelor.
Fig. 4. FrostGuard – opțiunea universală.
Mașini de vânt
Mașina de vânt e perfectă pentru protecția livezilor de dimensiuni mari. Suprafața ideală de protecție este de 5-6 ha, până la temperatura de -3 grade Celsius. Cu opțiunea Auto Start motorul se pornește și se oprește automat folosind senzorul de temperatură. Această opțiune permite economisirea consumului de combustibil.
Fig. 5. Mașina de vânt Amarillo
Modelul mobil are avantaje suplimentare – nu este o instalație fixă: poate fi folosită oriunde, poate fi utilizată de mai multe ori la diferite culturi în același an, rapid de instalat și ușor de transportat.
Recunoaşterea vinului în Moldova drept produs alimentar este o dovadă de maturitate a statului şi a societăţii moldoveneşti, consideră directorul Centrului de cercetări a pieţei alcoolului în Rusia, Vadim Drobiz.
Potrivit agenţiei INFOTAG, comentând hotărârea Parlamentului Moldovei de a exclude vinul din lista băuturilor alcoolice, el a spus că acest fapt nu va duce la creşterea nivelului alcoolismului în republică.
„Numai în ţările postsoviectice vinul e declarat băutură alcoolică. Şi în Franţa, şi în Spania, peste tot vinul nu este alcool, ci produs alimentar. Şi nu este nimic provocator în aceasta. Să nu credeţi în prostiile OMS, moldovenii nu beau mai mult decât ruşii, ucrainenii, spaniolii sau francezii. Toate ţările europene au aproximativ acelaşi consum de băuturi”, susţine expertul.
El a amintit că în toate ţările civilizate ale lumii medicii recomandă consumul de vin.
De aceeaşi opinie este şi colaboratorul ştiinţific principal al Institutului Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mihail Poisic, care consideră că „obiectivul principal al vinificaţiei naţionale este creşterea consumului de vinuri moldoveneşti în ţară”.
„Până la introducerea primului embargou în 2005, exportul de vinuri în structura generală a exporturilor moldoveneşti ocupa 25%. Acum, acest indice a scăzut până la 5%. Dacă vorbim de exporturile în Rusia, acestea s-au redus aproape de 20 de ori. Exporturile cu Uniunea Europeană au crescut, însă nu atât de mult. Acum exportăm în UE de opt ori mai puţin decât livram în Rusia. Prin urmare, astăzi, datoriile vinificatorilor echivalează aproximativ cu volumul de comercializare a producţiei pentru o perioadă de doi ani. Şi aceste pierderi cresc pe an ce trece”, a spus el.
Potrivit lui, un locuitor al Moldovei consumă anual 5 litri de vin industrial şi 25 litri de vin de casă, iar statul nu câştigă nimic din aceasta.
În perioada anilor 2013-2016 suprafața livezilor noi de cireșe s-a extins cu circa 890 de hectare. Totodată, a crescut volumul exporturilor de cireșe de la 1700 tone în 2010 până la cca 5 500 tone de cireșe exportate în anul 2015.
