ANSA trage un semnal de alarmă în cazul pesticidelor contrafăcute din comerţ

Sergiu Jaman
-
0
ANSA trage un semnal de alarmă în cazul pesticidelor contrafăcute din comerţ

Procurarea și utilizarea pesticidelor din locuri neautorizate pot avea efecte negative pentru sănătatea oamenilor și plante, a anunțat astăzi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), informează Moldpres.

Șeful Direcţiei controlul produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi a ANSA, Mihai Negrescu, a menționat în cadrul unei conferințe de presă că oamenii sînt supuși riscului de a se intoxica cu pesticide sau alte substanțe utilizate în agricultură, pentru nimicirea dăunătorilor.

„Ținînd cont de specificul agrar al țării, majoritatea cetățenilor procură din locuri neautorizate diverse pesticide, care din păcate pot avea efecte adverse. O problemă majoră este faptul că toate pesticidele care se comercializează în astfel de locuri sînt contrafăcute și conțin cu totul alte substanțe decît cele indicate pe ambalaj”, a spus Negrescu.

Totodată, acesta a atenționat cetățenii că „pesticidele care nu sînt contrafăcute au imprimate cu laser pe ambalaj numărul lotului și data producerii lor, iar ambalajul nu are diverse imprimări colorate, care ar atrage atenția. Cel mai des produsele falsificate sînt etichetate în limba ucraineană (75%), iar informația de pe ambalaj este sumară și nu oferă detalii utile în caz de  intoxicare”. În anul curent, oamenii legii au întocmit 96 de procese-verbale de constatare a comerţului stradal cu pesticide.

Un proiect de lege privind introducerea planului național de utilizare durabilă a pesticidelor similar celui folosit în Uniunea Europeană a fost remis de ANSA către Ministerul Agriculturii și Industrie Alimentare. Potrivit acestor noi modificări, care vor intra în vigoare începînd cu anul 2017, persoanele inițiate în acest domeniu de utilizare a pesticidelor vor fi obligate să dețină certificate de întrebuințare, astfel va fi redus riscul de intoxicare și comercializare a acestora.

În țară sînt 630 de depozite autorizate de păstrare a pesticidelor, 22 de companii care importă pesticide și 30 de agenți economici care importă fertilizanți. Anual R. Moldova importă circa patru mii de tone de pesticide.

Exporturile de grâu din regiunea Mării Negre ar putea creşte cu 12%

Sergiu Jaman
-
0
Exporturile de grâu din regiunea Mării Negre ar putea creşte cu 12%

Principalii producători de grâu din regiunea Mării Negre (Rusia, Ucraina şi Kazahstan) ar putea să-şi majoreze cu aproape 12% exporturile în sezonul în 2016/2017, graţie unei recolte mai mari decât anul trecut, susţin analiştii de la firma ucraineană de consultanţă UkrAgroConsult, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Într-un raport publicat marţi, analiştii de la UkrAgroConsult estimează că, în sezonul care se va încheia în luna iunie 2017, exporturile de grâu ale celor trei state ar putea ajunge la 54,1 milioane tone, comparativ cu 48,1 milioane tone în sezonul precedent.

Potrivit UkrAgroConsult, producţia totală de grâu a celor trei state a urcat în acest an până la 114,3 milioane tone de la 101,7 milioane tone anul trecut, după ce suprafaţa însămânţată cu grâu a crescut cu aproape 800.000 de hectare până la 46,24 milioane hectare.

„În actualul sezon, regiunea Mării Negre a devenit un jucător cheie pe piaţa mondială a grâului după ce a înregistrat o productivitate record în timpul campaniei de recoltare din 2016. Fără îndoială, în sezonul 2016/2017 regiunea îşi va confirma poziţia de cel mai mare furnizor mondial de grâu”, susţin analiştii de la UkrAgroConsult.

Firma de consultanţă susţine că Ucraina şi-a majorat deja exporturile de grâu cu 13% în primul trimestru al sezonului 2016/2017 iar exporturile Kazahstanului ar putea atinge un nivel record. În schimb, exporturile Rusiei sunt sub nivelul prognozat de 30 milioane de tone.

„Unii participanţi de pe piaţă şi-au redus deja estimările de export cu 1-3 milioane tone până la 28-29 milioane tone”, apreciază firma de consultanţă.

UkrAgroConsult susţine că o scădere neaşteptată a calităţii grâului rusesc, problemele privind cerinţele Egiptului privind conţinutul de cornul secarei şi amânarea deciziei de eliminare a taxelor la exportul de grâu sunt principalii factorii pentru exporturile de grâu ale Rusiei sunt sub nivelul prognozat.

Rusia a ajuns să stocheze o cantitate record de grâu, pentru că nu poate să exporte suficient de rapid recolta bună din acest sezon, transmite Bloomberg.

Rusia: Firma de consultanţă SovEcon estimează că la 1 octombrie 2016 stocurile de grâu erau cu 22% mai mari în ritm anual, până la 33,8 milioane de tone, cel mai ridicat nivel înregistrat de Rusia după căderea URSS.

În timp ce fermierii ruşi au majorat producţia de grâu cu aproximativ o cincime în acest an, exporturile Rusiei nu s-au modificat. Unul dintre motive este că aprecierea rublei a făcut grâul rusesc mai scump pentru cumpărătorii externi. În plus, Egiptul, un cumpărător major de grâu, a oprit pentru o perioadă importurile la începutul acestui an pe fondul unei dispute cu traderii.

„Exporturile au fost limitate până acum”, a declarat directorul SovEcon, Andrey Sizov Jr. Potrivit acestuia în mod normal Rusia se grăbeşte să exporte grâu în prima jumătate a sezonului deoarece capacităţile de stocare se umplu iar fermierii vor să strângă bani pentru a face noi semnături şi a-şi rambursa creditele.

În acest sezon, însă, fermierii ruşi au fost nevoiţi să se mulţumească cu stocarea grâului într-un moment în care preţurile pe piaţa locală sunt cu 12% mai mici decât în urmă cu una an. Recoltele solide ale marilor producători de grâu din întreaga lume au dus preţul de referinţă la Bursa de la Chicago la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Potrivit datelor oficiale, în perioada iulie-septembrie 2016 exporturile de grâu ale Rusiei sunt cu aproximativ 1% mai mici decât în perioada similară a anului trecut, până la 9,05 milioane de tone. În aceste condiţii, SovEcon şi-a revizuit în scădere cu 1% estimările privind exporturile totale de grâu ale Rusiei în acest sezon până la 30 milioane tone.

Rusia va exporta mai agresiv grâu în a doua jumătate a acestui sezon, pe măsură ce stocurile vor afecta preţurile de pe piaţa internă, este de părere Andrey Sizov. În plus, din cauza recoltei slabe din Franţa, Rusia a reuşit să exporte în acest sezon grâu pe pieţe unde nu a exportat anul trecut precum Algeria, Coreea de Sud şi Thailanda.

Camera de Comerț și Industrie invită mediul de afaceri la Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”

Sergiu Jaman
-
0
Camera de Comerț și Industrie invită mediul de afaceri la Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”

Luni, 7 noiembrie, la sediul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a avut loc conferința de presă privind desfășurarea Expoziției Naționale „Fabricat în Moldova”.

Evenimentul are drept scop informarea publicului țintă despre modul de desfășurare a expoziției și oportunitățile pe care le oferă aceasta.

Potrivit lui Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a R. Moldova, cea de-a XVI-a ediție a Expoziției Naționale „Fabricat în Moldova” cu sloganul „Prin calitate spre competitivitate” se va desfășura în perioada 1-5 februarie 2017, la CIE ,,Moldexpo”, și este organizată de CCI sub patronajul Guvernului Republicii Moldova.”

„Fabricat în Moldova” poate fi numită o proiectare a pieții moldovenești, în cadrul evenimentului fiind prezente un spectru larg de companii, de la cei mai mari producători de pe piață până la întreprinderi mici care abia s-au lansat. Expoziția este o platformă eficientă, care în mod clar conturează ideea că Republica Moldova are cu ce se mândri”, a mai adăugat președintele CCI.

La expoziția națională vor participa peste 300 de întreprinderi din țară. Pentru prima dată, paralel cu expoziția ,,Fabricat în Moldova”, companiile din România își vor expune produsele într-un pavilion separat. De asemenea, de la eveniment nu vor lipsi nici delegațiile oamenilor de afaceri din Ucraina, Ungaria, Belarus, Austria etc. Concomitent, cu expoziția reală se va desfășura și expoziția virtuală „Fabricat în Moldova” unde consumatorii din întreaga lume vor obține informații despre produsele moldovenești, iar agenții economici vor putea iniția noi parteneriate. În cadrul expoziției va fi organizat un amplu program de afaceri care va include 3 forumuri: Forumul Trilateral Moldova – România – Ucraina; Forumul Bilateral Moldo-Federația Rusă și Forumul Bilateral Moldova- Austria.

Nici la ediția curentă nu va lipsi târgul locurilor de muncă cu participarea a circa 40 de companii, care își vor prezenta ofertele.

La eveniment sunt așteptați antreprenori din republică, specialiști din întreprinderi, delegaţiile oamenilor de afaceri de peste hotare, investitori străini și locali, studenți din universități și colegii, consumatori etc.

Notă: Expoziția „Fabricat în Moldova” a fost lansată în anul 2002 și concepută pentru unificarea forțelor reprezentanților administrației publice, comunității de afaceri și organizațiilor obștești în vederea susținerii fabricării produselor autohtone și majorării cererii de consum la acestea.

Evenimentul are drept obiective promovarea companiilor producătoare din țară ca un tezaur național; valorificarea potențialului companiilor autohtone prin integrarea acestora în comerțul internațional cu produse și servicii racordate standardelor de calitate ale UE; promovarea mărfurilor autohtone pe piaţa internă şi externă concomitent cu lupta împotriva produselor contrafăcute; încurajarea implementării managementului calității la întreprinderile autohtone; crearea platformei pentru interacțiunea eficientă dintre participanții și vizitatorii expoziției și examinarea aspectelor cheie ce împiedică dezvoltarea continuă a economiei republicii.

Apicultorii sunt îndemnaţi să formeze asociaţii

Sergiu Jaman
-
0
Apicultorii sunt îndemnaţi să formeze asociaţii

În timp ce apicultorii semnalează probleme legate de subvenţionare şi certificare, precum şi lipsa unui dialog în interiorul ramurii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare îi îndeamnă să formeze asociaţii reprezentative, care ar putea veni cu propuneri de soluţii la nivel naţional, dat fiind că în această ramură este o singură asociaţie, dar care nu este foarte activă din cauza conflictelor pe interior, transmite IPN.

La o masă rotundă, apicultorii au menţionat că în Moldova producători de miere cu statut de persoană juridică sunt mai puţin de 10%, or acest lucru se cere la subvenţionare. O explicaţie ar fi că majoritatea apicultorilor sunt de vârstă înaintată, tineri sunt mai puţini, şi le e frică de evidenţă contabilă şi procedurile pe care le presupune crearea persoanei juridice.

În acest context, ministrul agriculturii, Eduard Grama a spus că regulamentul de subvenţionare prevede foarte clar că subvenţiile sunt doar pentru persoanele juridice. În Moldova acestea au o diversitate foarte mare – şi gospodăriile ţărăneşti sau SRL-urile. Inclusiv apicultorii cu tradiţie pot deveni persoană juridică, important este să se asocieze, a spus ministrul.

„Este nevoie de asociaţii pentru promovarea intereselor ramurii, pentru că este mai facil să discut cu cinci persoane pe cinci domenii decât să ne vedem cu sute de oameni. Cum fiecare om are dreptul să-şi facă un SRL, aşa se pot face şi asociaţii. Nu este corect să existe o singură asociaţie în acest domeniu, dar cel puţin două, aşa cum este în fiecare domeniu, în apicultură trebuie să fie la fel. Este nevoie să fie asociaţii puternice. Nu va fi constructiv să formăm asociaţii în fiecare raion, ele trebuie să vină cu idei şi propuneri concrete dar nu să promoveze interesele SRL-ului propriu, dar să vină cu propuneri de îmbunătăţire la nivel naţional”, a menţionat Eduard Grama.

Ministrul a mai spus că afacerea de apicultură este într-o zonă particulară, majoritatea celor din ramură fiind persoane fizice, care fac o anumită cantitate de miere, iar când se ajunge la creşterea în producere se ciocnesc cu mai multe probleme de certificare, export etc. În asemenea situaţie, rolul asociaţiei de ramură este să facă şi consultări, mai ales că în regulamentul de subvenţionare au fost introduse şi prevederi ce ţin de consultări privind modalităţile de finanţare, condiţii de export. Eduard Grama a adăugat că, începând cu anul viitor, Ministerul Agriculturii va iniţia şi cursuri pentru tinerii antreprenori, dar şi cei care doresc să cunoască lucruri elementare cum se face o declaraţie vamală, un contract, dat fiind faptul că mierea moldovenească devine tot mai solicitată pe piaţa UE şi este unicul produs din zona animalieră din Moldova exportat, cantităţile de miere exportată trebuie majorate.

USAID lansează apel de finanțare a proiectelor în industriile: vitivinicolă, turism rural și vitivinicol

Sergiu Jaman
-
0
USAID lansează apel de finanțare a proiectelor în industriile: vitivinicolă, turism rural și vitivinicol

Fondul pentru Dezvoltare, Consolidare și Angajament Sectorial (SEED) din cadrul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova lansează apelul anual pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare în următoarele industrii: vitivinicolă, turism rural și vitivinicol, ușoară (textile, confecții, încălțăminte și accesorii de modă), tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), și domenii ale serviciilor creative.

  • Data lansării: Octombrie 27, 2016
  • Data încheierii: Octombrie 26, 2017

Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova (aici, „Proiect”) implementat de către Chemonics International Inc, acceptă cereri de granturi pentru sprijinirea întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ÎMM), precum și a organizațiilor neguvernamentale și necomerciale inovatoare. Vor fi sprijinite idei menite să contribuie la implementarea obiectivelor de dezvoltare ale sectoarelor economice asistate de Proiect – vitivinicolă, turism rural și vitivinicol, ușoară, TIC, domenii ale serviciilor creative – axate pe inovație, îmbunătățiri sistemice la nivel de industrie, îmbunătățirea calității și proceselor de producție, care pun accent pe competitivitate, durabilitate, replicabilitate și duc la deschiderea noilor piețe de desfacere. Mai multe detalii le găsiți în APS-2016-001, Apel pentru finanțarea granturilor.

Procesul de aplicare va consta din 2 etape:

  • Etapa 1: Solicitanții vor prezenta un concept și buget care vor fi revizuite de un comitet de selecție. Doar cele mai viabile concepte vor fi selectate pentru etapa 2. Modelele Documentului Concept și a Bugetului sunt incluse în acest Apel. (Anexele 1 și 2). Bugetul trebuie să fie prezentat în Lei Moldovenești și nu vor include TVA pentru că Proiectul funcționează cu TVA cota zero %.
  • Etapa 2: Solicitanții selectați în baza etapei 1, vor prezenta aplicația completă. Solicitanții vor trebui să demonstreze eligibilitatea în baza criteriilor detaliate în Secțiunea III. Solicitanții vor fi supuși unei expertize/evaluări din partea Proiectului înainte de acordarea unui grant și solicitanții selectați se vor alinia cu asistența tehnică recomandată de Proiect.

Contribuția din partea tuturor solicitanților este obligatorie și este un indiciu al angajamentului acestora față de Proiect. Mai multe detalii le găsiți în Secțiunea II al Apelului.

  • întreprinderi start-up (tinere) și micro – cel puțin 20%;
  • întreprinderi mici – cel puțin 40%;
  • întreprinderi medii – cel puțin 60%;
  • întreprinderi mari – cel puțin 80%;
  • ONG-urile și organizațiile necomerciale din toate sectoarele – cel puțin 20%.

Doar entități juridice înregistrate pot fi susținute. Apelul complet, criteriile de eligibilitate și formularele de aplicare pot fi accesate urmând acest link.

Toate întrebările cu privire la acest Apel, vă rugăm să le adresați la: [email protected]. Subiectul email-ului trebuie să menționeze APS-2016-001. Proiectul va răspunde în decurs de 5 zile lucrătoare.

Fermierii vor beneficia de consultanţă în privinţa finanţărilor

Sergiu Jaman
-
0
Fermierii vor beneficia de consultanţă în privinţa finanţărilor

Centrul Informațional Agricol (CIA) a început instruirea primilor 10 candidați la funcția de consultant financiar în agricultură și dezvoltare rurală, care îi vor consulta pe fermierii moldoveni despre oportunităţile de obţinere a finanţărilor.

Potrivit agenţiei INFOTAG, marţi, la inaugurarea cursului de instruire, viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Iurie Ușurelu, a spus că „una din sarcinile Direcției Consultanță va fi informarea persoanelor fizice și juridice, care activează în sectorul agroindustrial, despre posibilitățile și oportunitățile de subvenționare sau finanțare privilegiată conform condițiilor donatorilor externi ai Republicii Moldova”.

Potrivit lui, în baza unui concurs organizat de către CIA, vor fi angajați consultanți regionali pe o perioadă determinată, până la 31 decembrie 2017. Printre condițiile principale de angajare ar fi deținerea diplomei de studii superioare în domeniul juridic, administrație publică, economie, științe agricole, iar experiența în elaborarea business-planului va constitui un avantaj.

Consultanții vor îndeplini sarcini legate de identificarea oportunităților de finanțare a agriculturii moderne și a dezvoltării rurale; acordarea asistenței în determinarea eligibilității beneficiarului; oferirea consultațiilor și întocmirea, împreună cu beneficiarul, a dosarului ce urmează a fi depus la instituțiile ce acordă suport financiar.

Potrivit directorului CIA, Andrei Timuş, în primele două luni consultanții financiari vor primi salariu fix din fondurile CIA, ulterior remunerarea va fi în dependență de numărul, valoarea și calitatea serviciilor prestate.

Ministerul anunţă despre continuarea recepționării CV-urilor pentru completarea unor noi grupe pentru instruirea candidaților la funcția de consultant financiar în agricultură și dezvoltare rurală.

CIA este un agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, subordonată Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Centrul este responsabil de implementarea politicilor statului în domeniul agroindustrial, de coordonarea activităților de implementare a principiului e-Agricultură, de consolidarea și integrarea resurselor informaționale agricole la resursa informațională a statului.

AIPA a recepționat peste 4500 de cereri de subvenționare pentru anul 2016

Sergiu Jaman
-
0
AIPA a recepționat peste 4500 de cereri de subvenționare pentru anul 2016

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează cu privire la rezultatele recepționării solicitărilor de finanțare pentru anul 2016, campanie desfăşurată în perioada 5 august – 31 octombrie curent.

Astfel, AIPA pe parcursul anului curent, și mai exact în decurs de 3 luni, a recepționat peste 4500 de cereri de subvenționare în sumă totală de cca 630 mil. lei. Cele mai multe cereri de finanțare, 1418 la număr au fost depuse la submăsura 1.3. „Stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convențional”, măsura ce s-a bucurat de succes și în anii precedenți. Valoarea solicitărilor de finanțare la această submăsură se ridică la cca 116 mil. lei.

Un interes deosebit s-a înregistrat și pentru submăsura 1.2. „Stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea şi defrișarea plantațiilor multianuale” pentru care AIPA a primit 942de cereri de finanțare. Valoarea totală nerambursabilă a tuturor cererilor depuse pentru această submăsură se ridică la 166 mil. lei.

Cererile recepționate pentru submăsura 1.7. „Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituțiile financiare nebancare” sunt 1184, având valoarea totală nerambursabilă de 81 mil. lei.

Referitor la proiectele ce vizează infrastructura postrecoltare, menționăm că pentru submăsura 1.6. „Stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare” au fost depuse 268 de cereri de finanțare, în valoare totală nerambursabilă de cca 133 mil. lei.

Prin intermediul submăsurii 2.2. „Stimularea investițiilor pentru procurarea echipamentului de irigare” au fost depuse 119 dosare cu o valoare totală de 21 mil. lei.

Numărul cererilor de finanțare depuse la submăsura 1.7A. ”Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură” este de 118 dosare, însumând 11 mil. lei.

Referitor la investițiile în ferme, submăsura 1.4. „Stimularea investițiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice”, AIPA comunică că au fost depuse la sediile Oficiilor Teritoriale ale AIPA 93 de dosare în valoare totală nerambursabilă de circa 38 mil. lei.

Prin intermediul submăsurii 1.1. „Stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor şi a fructelor pe teren protejat” au fost primite 67 de cereri de finanțare în valoare totală de 17 mil. lei.

Pentru măsura 4. „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale”, o măsură relativ nouă care a fost inclusă pentru prima dată în anul 2015, s-au depus 52 de cereri de finanțare, în valoare totală de cca 8 mil. lei.

În cadrul submăsurii 2.3. „Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor la irigare” AIPA a primit 50 cereri de finanțare cu o valoare totală nerambursabilă de 4 mil. lei.

La submăsura 1.5. „Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menținerii fondului genetic al acestora” s-au depus 46 de cereri cu valoarea de aproximativ 26 mil. lei.

Pentru dosarele care vizează gestionarea durabilă a resurselor naturale, respectiv, submăsura 2.4. „Stimularea investițiilor pentru procurarea echipamentului No-Till şi Mini-Til”, Agenția a primit  44 de dosare. Valoarea totală nerambursabilă a acestora este de 8 mil. lei.

În 2016 a fost deschisă sesiunea de primire a cererilor si pentru două măsuri noi, acestea vizează ”Susținerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice”- submăsura 2.5. și ”Serviciile de consultanţă şi formare” – măsura 5. Astfel, pentru dezvoltarea şi promovarea agriculturii ecologice au fost depuse 14 dosare în valoare de 600 mii lei, iar pentru măsura 5, s-au depus 6 solicitări de finanțare în valoare de 12 mii lei.

Pentru submăsura 2.1. “Stimularea investiţiilor pentru consolidarea terenurilor agricole” au  fost depuse 2 dosare în valoare de cca 18 mii lei, iar pentru submăsura 1.8 „Stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli” care este o submăsura relativ nouă, a fost depus un singur dosar cu valoarea de cca 215 mii lei.

De asemenea, AIPA informează că, actualmente, sunt autorizate 876 de cereri de finanțare în valoare totală de cca 99 mil. lei. Ulterior, urmează a fi autorizate până la finele lunii noiembrie, dosarele care se vor încadra în limita fondului de subvenționare a producătorilor agricoli prevăzut pentru 2016. Dosarele de subvenționare recepționate peste limita fondului de subvenționare disponibil vor fi autorizate spre plată din fondul de subvenționare pentru anul 2017.

Amintim că în conformitate cu Legea bugetului de stat pentru Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016 a fost alocată suma de 900 mil. lei, inclusiv 387,6 mil lei din contul Programului ENPARD Moldova – suport pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Ulterior, prin modificarea şi completarea la Legea bugetului din 3 octombrie 2016, fondul de subvenționare a fost diminuat cu cca 200 mil. lei.

În aceste condiții, pentru perioada de referință, din totalul de 700 mil. lei alocate prin Legea Bugetului, au fost achitate restanțele la plata subvențiilor pentru perioada anului 2014 în sumă totală de cca 58 mil. lei pentru 123 de dosare, inclusiv sprijinul financiar producătorilor de fructe din 2014. Totodată, pentru perioada de subvenționare 2015 au fost achitate 3554de cereri de subvenționare în sumă totală de cca 412 mil. lei.

E posibil. O fermă din Australia activează exclusiv pe energie solară și apă de mare

Sergiu Jaman
-
0
E posibil. O fermă din Australia activează exclusiv pe energie solară și apă de mare

Vorbim despre ferma Sundrops din Australia de Sud, care activează exclusiv pe utilizarea resurselor naturale.

Ferma este specializată în cultivarea de tomate. Aceasta este prima fermă, care funcționează numai în baza a două dintre cele mai disponibile resurse – energia solară și apa de mare.

Ferma a fost construită în anul 2010 de către o echipă de oameni de știință din Europa, Asia şi America de Nord, care au reușit o performanță în domeniul creșterii culturilor prin crearea unei metode ce permite producerea unei cantităţi nelimitate de producție în deşert, doar cu ajutorul razelor Soarelui şi a apei de mare.

Specialiștii au iniţiat acest proiect experimental, care la început a fost prevăzut ca o seră mică, însă astăzi ferma se extinde pe un teritoriu de aproximativ 20 de hectare. Poate n-o să credeți, dar capacitatea de producție este de 18.000 de tone de tomate, în lipsa utilizării apei freatice, solului, pesticidelor, combustibililor fosili pentru culturile în creștere sau alte tipuri de resurse.

Directorul general al Sundrop este Philip Saumveber, care consideră că nu este nevoie de pesticide pentru creșterea culturilor, ci doar cu ajutorul apei, care trece prin filtrele de aer când se pompează, se poate de obținut rezultate foarte bune. Aceste filtre ucid dăunătorii, datorită conținutului ridicat de sare în apă, care este saturată cu aer.

Sundrops recepționează energie solară de la 23.000 oglinzi, reflectând lumina pe un receptor de turn, la o altitudine de 115 m într-o zi fără nori, astfel se produce 39 MW de energie electrică. Acest lucru este mai mult decât suficient pentru a alimenta sistemul de desalinizare și alte necesități de energie. Căldură în exces și apa se colectează într-un depozit și este utilizată în caz de necesitate. Rezerva constituie aproximativ 10-15% din necesarul de electricitate.

Oglinzile sunt aşezate într-un şir de 75 de metri și urmăresc soarele de-a lungul întregii zile, concentrându-și căldura asupra unei ţevi în care se găseşte petrol. Petrolul fierbinte încălzeşte la rândul său câteva rezervoare cu apă de mare aflate în apropiere. Apa de mare este pompată de la câţiva metri de sub pământ (ţărmul aflându-se la doar 100 de metri distanţă). Petrolul încălzeşte apa de mare la 160 de grade Celsius, iar aburul produs este direcţionat către turbine ce produc electricitate. O parte din apa fierbinte încălzeşte sera în timpul nopţilor răcoroase, iar restul este direcţionat către o centrală de desalinizare care produce 10.000 de litri de apă dulce în fiecare zi.

Vă întrebați cam cât a costat construcția acestei ferme? Echipa a cheltuit aproximativ 200 de milioane de $ pentru construcția Sundrop, ceea ce este cu 100 milioane $ mai mult decât în cazul construcției unei ferme tipic hidroponice.

Compania care a lucrat pentru ferma Sundrop este deja angajată în construcția unor alte ferme similare în Australia și Statele Unite ale Americii, iar în Portugalia o fermă similară este aproape finalizată. Aceste ferme oferă o perspectivă destul de bună pentru viitor, mai ales că omenirea se confruntă deja cu problema resurselor limitate, iar, conform estimărilor, până în 2050 cu aceste resurse tot mai limitate va trebui să se hrănească aproximativ 9,6 miliarde de oameni.

Foto: facebook.com/Sundrop-Farms

MAIA invită apicultorii din țară la masa de discuții

Sergiu Jaman
-
0
MAIA invită apicultorii din țară la masa de discuții

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare invită apicultorii la o masă rotundă unde vor fi puse în discuție următoarele subiecte:

  • Problemele întâmpinate de apicultori;
  • Prioritățile naționale de dezvoltare sectorială;
  • Subvenționarea apiculturii și proiectele cu finanțare externă ce pot fi accesate de către apicultori.

La eveniment vor participa:

  • Eduard Grama, Ministru;
  • Veaceslav Cernat, Secretar de stat;
  • Nicolae Ciubuc, Director AIPA;
  • Tatiana Nistorică, șefa Direcţia politici de producţie, procesare, reglementări de calitate a produselor animale.

De asemenea, au fost invitați reprezentanți ai ANSA, IFAD și MAC-P.

Evenimentul va avea loc vineri, 4 noiembrie, ora 10:00, sala de conferințe (etajul 1), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

1...1.5801.5811.582...1.995Pagina 1.581 din 1.995