Agricultorii așteaptă intervențiile statului pe piața de cereale

Sergiu Jaman
-
0
Agricultorii așteaptă intervențiile statului pe piața de cereale

Subvenţiile agricultorilor din Moldova nici nu se compară cu cele care se aplică în ale ţări, de exemplu, în Uniunea Europeană, consideră preşedintele Uniunii Republicane „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari.

Solicitat de INFOTAG, el a spus că în nicio ţară din UE agricultura nu este considerată un business obişnuit şi din acest motiv faţă de această ramură nu se aplică pe deplin legile pieţei.

„O situaţie similară este şi în Rusia, şi în Ucraina, însă acolo sunt mai puţine instrumente de susţinere a agricultorilor”, a remarcat Slusari.

El a numit cinci tipuri de susţinere a sectorului agrar în ţările europene, evidenţiind două dintre ele, numite indirecte – taxele vamale mari la importul de produse agricole şi metodele netarifare de limitare a importului, când se introduc cerinţe înalte faţă de importul certificat.

„Şi sunt trei metode de susţinere directă – subvenţiile, intervenţiile şi facilităţile fiscale. Subvenţiile medii în ţările UE sunt de circa 300 euro pentru un hectar. În Rusia, de exemplu, acestea constituie 60 euro. În Moldova subvenţiile sunt de mai puţin de 15 euro”, a spus Slusari.

El a explicat că, în cazul intervenţiilor, statul cumpără câteva tipuri de produse agricole, de regulă, grâu alimentar şi porumb în mărime de circa 10% din volumul total al producţiei, însă doar în anii când costul de piaţă este mic şi fermierii riscă să se ruineze.

„În anii când în ţară e secetă şi preţurile la producţie se ridică brusc, statul vinde întreprinderilor din industria alimentară şi celor din sfera zootehnică grâul sau porumbul la un preţ mai mic, cu scopul de a nu admite creşterea bruscă a preţurilor la pâine, lapte şi carne”, a menţionat preşedintele „Uniagroprotect”, care este cea mai mare asociaţie de agricultori din Republica Moldova.

Slusari este convins că, dacă în Moldova într-adevăr se vrea dezvoltarea agriculturii şi salvarea satelor, atunci conducerea trebuie să implementeze aceleaşi măsuri de susţinere a fermierilor care există în alte ţări.

„Şi mai ales din statele cu care Moldova concurează”, a subliniat el.

Pentru sfârşitul lunii august producătorii de cereale şi-au anunţat intenţia să iasă în piaţa din centrul Chişinăului, dacă autorităţile nu vor majora preţurile de achiziţie la grânele de roadă nouă până la 2,8-3 lei/kg. Agricultorii susţin că preţurile de achiziţie la nivelul de 2-2,3 lei per kilogram ameninţă majoritatea gospodăriilor şi fermierilor cu ruinare şi pierderi.

Asociaţiile profesioniste ale lucrătorilor din agricultură au propus Guvernului să procure 120-150 mii tone de cereale pentru necesităţile statului, pentru a susţine producătorii, oferindu-le fermierilor posibilitatea să-şi onoreze obligaţiunile salariale faţă de muncitori şi să achite creditele la bănci. Potrivit agricultorilor, cheltuielile reale pentru un hectar de cereale constituie 6,5-8,5 mii lei, iar cu preţul de achiziţie de 2,3 lei/kg, la productivitatea de 30q/ha, cheltuielile nu se acoperă în totalitate, nemaivorbind de rentabilitate. În 2016 recolta de grâu de toamnă şi orz constituie 1,2 mil. tone, ceea ce este cu 34% mai mult faţă de anul 2015.

IFAD caută prestator pentru analiza parametrilor solului în cadrul școlilor de câmp pentru fermieri

Sergiu Jaman
-
0
IFAD caută prestator pentru analiza parametrilor solului în cadrul școlilor de câmp pentru fermieri

UCIP-IFAD anunță despre selectarea prestatorului de servicii pentru analiza parametrilor solului în cadrul Școlilor de câmp pentru fermieri (ȘCF).

Sarcini și responsabilități

În baza unui concurs național, UCIP-IFAD va selecta un prestator de servicii pentru determinarea proprietăților fizice, hidrice, fizico-mecanice, chimice și biologice ale solului pe loturile demonstrative și martor în fiecare ȘCF. Prelevarea probelor va fi coordonată cu experții în TCLS, administratorii ȘCF și UCIP-IFAD.

Școlile de câmp pentru fermieri (ȘCF) sunt următoarele:

  1. ȘCF Agrored-LV (r-nul Edinet, s. rediul Mare);
  2. ȘCF Hiliutianul (r-nul Riscani, s. Hiliuti);
  3. ȘCF CA Taul (r-nul Donduseni, s. Taul);
  4. ȘCF Girlea Andrei Pavel (r-nul Rezina, s. Tareuca);
  5. ȘCF IPAPS N. Dimo (r-nul Orhei, s. Ivancea);
  6. ȘCF IF Porumbeni (r-nul Criuleni, s. Pașcani);
  7. ȘCF Golden Grapes & Cereals (r-nul Hincesti, s. Caracui);
  8. ȘCF Roua Piersicului (r-nul Leova, s. Tochile-Răducani);
  9. ȘCF Natcubi-Agro (r-nul Cahul, com. Larga Nouă);
  10. ȘCF Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante (s. Grigorievca, r. Căușeni).

Lista ȘCF poate fi completată cu cel mult trei școli, cu modificarea contractului prin amendament.

Candidații vor depune la oficiul UCIP-IFAD următorul set de documente:

Oferta tehnică

  • Copia ertificatului/deciziei de înregistrare și extrasului din Registrul de stat.
  • Copia certificatului de acreditare a laboratorului pentru serviciile solicitate în prezentul TOR.
  • Copiile certificatelor de verificare metrologică a  utilajelor/echipamentelor ce vor fi utilizate pentru analize.
  • Descrierea succintă a  profilului  companiei și serviciilor prestate.
  • Lista echipamentului/utilajului ce va fi utilizat pentru  analize.
  • Denumirea metodei de analiză a fiecărui parametru analizat (se indică în anexele 1 și 2).
  • Lista contractelor din ultimii 5 ani pentru volumul de lucrări similare prestate pe teritoriul RM cu indicarea anului, costului contractului, beneficiarului.
  • Lista contractelor din ultimii 5 ani pentru servicii similare prestate pentru organizații din afara țării, cu indicarea anului, costului contractului, țării și beneficiarului. Declarația privind veridicitatea datelor și informației prezentate (Anexa 3).

Oferta financiară

  • Oferta financiară va fi prezentată conform Anexei 2 în dolari SUA. Cheltuielile de deplasare vor fi suportate de ȘCF.
  • Costul serviciilor vor fi prezentate la valoarea serviciilor supuse impozitării la cota 0 (zero) a TVA prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 643 din 26.08.2011.

Pentru mai multe detalii consultați: http://www.ifad.md/achizitii/show/201/

ADAMA il angajeaza pe Oleg Brinza pe pozitia de Manager National de Vanzari pentru Republica Moldova

Adama
-
0
ADAMA il angajeaza pe Oleg Brinza pe pozitia de Manager National de Vanzari pentru Republica Moldova

Oleg Brinza devine Managerul National de Vanzari pentru Republica Moldova al ADAMA incepand cu 1 septembrie 2016. Oleg si-a castigat experienta profesionala de 18 ani in diverse sectoare, inclusiv in mod semnificativ in consultanta agricola. El a mai ocupat pozitii de Director de achizitii si logistica, Manager in dezvoltarea energiei regenerabile din biomasa sau Specialist in agribusiness si promovarea produselor agricole, informează compania ADAMA într-un comunicat de presă trimis pe adresa redacției Agrobiznes.

„Calitatea si promptitudinea in deservirea clientilor nostri obiectivul de performanta cheie pe care mi l-am propus. ADAMA isi institutionalizeaza si perenizeaza activitatea in Republica Moldova venind mai aproape de distribuitorii si fermierii nostri. Un scop deosebit de important in viitoarea noastra activitate de promovare va fi sa facem mai cunoscute tehnologiile „Advanced” ale companiei, deoarele ele ii ajuta pe agricultori in eforturile lor de a deveni mai eficienti si competitivi”, a declarat cu ocazia numirii sale Oleg Brinza.

Potrivit comunicatului, prin aceasta recrutare, si nu numai, ADAMA doreste sa isi amelioreze vizibil capacitatea de introducere pe piata a unor solutii si produse noi cu inalta valoare adaugata, cu un impact pozitiv mai puternic si mai rapid in fermele moldovenesti. Scopul final este de a oferi solutii concrete si simple, in accord cu filozofia companiei axata pe „Obsesia pentru simplitate”, care sa duca la imbunatatirea recoltelor si profitului agricultorilor moldoveni.

Despre ADAMA

ADAMA Agricultural Solutions este una dintre companiile de top din industria de protectia plantelor, fiind cea mai mare firma off-patent la nivel global. Adama creaza solutii simple pentru agricultura, oferind fermierilor produse si servicii eficiente pentru a le simplifica viata și a-i ajuta sa se dezvolte. Cu un portofoliu vast si diversificat de produse de inalta calitate, cei peste 4900 de angajati ai ADAMA ajung la fermierii din peste 100 de tari de pe intreg globul, furnizand solutii pentru controlul buruienilor, daunatorilor si bolilor si pentru cresterea recoltelor. Republica Moldova face parte dintr-o unitate commerciala care cuprinde si Romania, fiind condusa de catre Directorul General Dimitrios DRISIS si cu sediul central in Bucuresti. Mai multe informatii despre ADAMA Agricultural Solutions, gasiti pe www.adama.com.

Coordonatele de contact ale lui Oleg Brinza:

Rosselhoznadzor a scos restricţiile pentru carnea livrată de întreprinderea moldovenească „Tehnostel Car”

Sergiu Jaman
-
0
Rosselhoznadzor a scos restricţiile pentru carnea livrată de întreprinderea moldovenească „Tehnostel Car”

Rosselhoznadzor a permis întreprinderii „Tehnostel Car” din Hânceşti să reia livrările de carne de vită pe piaţa rusă în regim obişnuit. Din iulie instituţia sanitară a introdus regim de control sporit asupra cărnii livrate de întreprinderea moldovenească în legătură cu depistarea într-un lot a unor microorganisme patogene, inclusiv salmonela.

„Tehnostel Car” deţine permisiunea Rosselhoznadzor de a livra carne în Rusia din anul 2007. Pe lângă carnea de vită, furnizează şi carne de oaie, porc, cal, produse derivate şi grăsimi.

Până în 2014, când Rusia a introdus embargoul la carnea livrată din Moldova, de acest drept beneficiau peste 10 companii moldoveneşti. Din 2015 Rosselhoznadzor a permis reluarea livrărilor doar pentru întreprinderile „Hanuco”( satul Petreni, raionul Drochia), „Tehnostel car” şi „Mistor Bras” (satul Nişcani, raionul Călăraşi).

Rosselhoznadzor a introdus interdicţii la livrarea de carne din Moldova sub pretextul „încălcării sistematice a cerinţelor veterinar-sanitare şi normelor Uniunii Vamale şi ale FR, care denotă lipsa unui control de rigoare din partea Agenţiei Naţionale a Siguranţei Alimentelor din Moldova”.

De ce în 4 luni de zile nici-un fermier nu a solicitat obţinerea autorizării de a importa motorină

Sergiu Jaman
-
0
De ce în 4 luni de zile nici-un fermier nu a solicitat obţinerea autorizării de a importa motorină

Deşi au trecut deja patru luni şi ceva de când producătorii agricoli din Republica Moldova pot obţine dreptul să efectueze direct importul de motorină, „utilizată nemijlocit în activitatea agrară”, nici-un fermier nu s-a încumetat să o facă.

Liberalizare formală a importului de produse petroliere

Aşa arată datele oficiale de pe pagina web a Agenție Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), confirmate şi de conducerea instituţiei.

„Nu am primit nicio cerere pentru obţinerea autorizației de import a motorinei”, a declarat Sergiu Ciobanu, directorul ANRE, citat de Mold-Street.

Motivele unei astfel situaţii rămân neclare, dar ar putea fi şi ieftinirea motorinei pe piaţa locală, cât şi condiţiile aspre pe care trebuie să le îndeplinească solicitaţii pentru a obţine acest drept.

Aminitim că la finele anului trecut Parlamentul a votat un proiect de lege ce prevede acordarea dreptului producătorilor agricoli de a importa motorină pentru consum propriu, care era apreciat de autori drept o „liberalizare a importului de produse petroliere de către producătorii agricoli, fără achitarea taxelor pentru licenţă”.

Ulterior în luna martie 2016, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a aprobat prin ordin norma de consum a motorinei pentru un hectar de teren agricol pentru un ciclu tehnologic.

111 litri la un hectar

Norma de consum în condiţiile aplicării tehnologiei standarde a fost stabilită în mărime de 110,96 litri pentru un hectar, în cadrul unui ciclu tehnologic.

Potrivit Ministerul Agriculturii, metodologia şi norma de consum a motorinei au fost examinate în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea părţilor interesate: reprezentaţi ai asociaţiilor agricole, instituţiilor de profil şi producători agricoli.

Pentru a putea începe importul de motorină fermierii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. În primul rând trebuie să obţină autorizația de import a motorinei, care se eliberează de către ANRE.

Aceasta este eliberată în baza cererii cu anexarea copiei de pe certificatul de înregistrare de stat al producătorului agricol, a documentelor ce atestă forma de deţinere a terenurilor agricole și forma de deţinere a depozitelor de păstrare a motorinei.

Fermierii sunt obligați, de asemenea, să prezinte certificatul de conformitate pentru depozitele de păstrare a motorinei și copiile documentelor care atestă forma de deţinere a tehnicii agricole care consumă motorină.

De asemenea agricultorii irebuie să depună şi o declaraţie pe proprie răspundere în care confirmă că documentele prezentate sunt corecte şi complete. Ei vor achita şi o taxă pentru eliberarea autorizaţiilor, care va fi stabilită anual de către Parlament.

Estimările iniţiale arătau că aceste condiţii impuse vor putea fi îndeplinite de un număr foarte mic de agricultori.

De notat că în prima jumătate a acestui an importul de motorină s-a majorat cu 15,5%, de benzină cu 14,2%, iar de gaz lichefiat cu 3,7%.

Moldova și Belarus vor produce în comun semințe și materialul semincer

Sergiu Jaman
-
0
Moldova și Belarus vor produce în comun semințe și materialul semincer

Republica Moldova și Republica Belarus vor intensifica relațiile de colaborare în domeniul de producere a semințelor și materialului semincer. Posibilitățile de parteneriat au fost discutate în cadrul unei întrevederi a ministrului Eduard Grama cu Fiodor Privalov, directorul general al Întreprinderii Unitare de Stat „Centrul Științifico Practic pentru agricultură” al Academiei de Științe a Republicii Belarus, și cu Leonid Șimanschii, directorul Institutului de Fitotehnie din Polesia. Întrevederea reprezintă o continuitate a discuțiilor inițiate în cadrul vizitei de lucru a delegației din cadrul MAIA în Republica Belarus, care a avut loc săptămâna trecută.

La ședință au mai participat Mihail Suvac – șeful Direcției politici de producție, procesare  și reglementări de calitate a produselor vegetale, Igor Burda – șeful Direcției relații externe și integrare europeană, Pintilie Pârvan – directorul Întreprinderii de Stat „Institutul de Fitotehnie Porumbeni”, Iurie Tulei – directorul general SA „Nistru-Olănești” din raionul Ștefan Vodă.

Părțile s-au arătat interesate de a iniția un parteneriat între Întreprinderea de Stat „Institutul de Fitotehnie Porumbeni” și Întreprinderii Unitare de Stat „Centrul Științifico Practic pentru agricultură” al Academiei de Științe a Republicii Belarus, care va facilita producerea în comun și furnizarea semințelor de culturi agricole pe piața din Belarus, precum și cooperarea în procesele de selecție și ameliorare a semințelor.

În cadrul discuțiilor s-a analizat principiul de colaborare care va sta la baza unor propuneri pentru a fi incluse în memorandumul interguvernamental, care va oferi garanții părților și va stipula angajamentele și responsabilitățile partenerilor.

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” este unica Instituție Științifică cu ciclul deplin de selecție din republică care se ocupă cu producerea semințelor hibride de porumb. Instituția se bucură de înalte aprecieri la numeroase concursuri și expoziții internaționale. Recent Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” a reuşit să introducă trei soiuri de hibrizi de porumb în Registrul de Stat al României. Astfel, soiurile respective vor fi introduse în catalogul de plante a 28 de ţări din Comunitatea Europeană.

Actualmente, o mare parte din suprafețele țării sunt însămânțate cu semințe hibride de porumb, marca „Porumbeni”. La fel hibrizii institutului sunt omologați și solicitați în Belarus, Rusia, Ucraina, Kazahstan, România ș.a.

La Taraclia a fost dat startul competiției de proiecte în cadrul SARD. Iată domeniile finanțate de UE

Sergiu Jaman
-
0
La Taraclia a fost dat startul competiției de proiecte în cadrul SARD. Iată domeniile finanțate de UE

Uniunea Europeană va sprijini proiecte de dezvoltare socio-economică cu o valoare totală de 2,76 milioane Euro (3 milioane dolari SUA) pentru Unitatea Teritorială Administrativă (UTA) Găgăuzia și raionul Taraclia. Fondurile vor fi acordate în cadrul proiectului „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia” (SARD), implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Astfel, companii nou create (start-up) și întreprinderi mici şi mijlocii (ÎMM) existente deja în regiune vor beneficia de sprijin. Proiecte de renovare a infrastructurii de scară mică și de cooperare intercomunitară vor fi finanţate, pentru a îmbunătăţi nivelul de trai şi calitatea serviciilor publice locale, dar şi pentru a stimula parteneriate între comunitățile învecinate din UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia.

Competiţia pentru propuneri de proiect a fost lansată ieri, la o sesiune de informare organizată în oraşul Taraclia. Solicitanții pot prezenta propuneri de proiect vizând trei direcţii de bază:

  1. FOTO: PNUD Moldova
    FOTO: PNUD Moldova

    Suport pentru ÎMM-uri – susținerea financiară, între 9.220 Euro și 18.440 Euro (între 10.000 şi 20.000 de dolari SUA) pentru fiecare propunere, va fi acordată start-up-urilor sau întreprinderilor existente în regiune. Fiecare beneficiar va contribui la promovarea antreprenoriatului local, la crearea locurilor noi de muncă şi la sporirea veniturilor.

  2. Renovarea infrastructurii de scară mică și medie – finanțare de până la 92.200 Euro (100.000 dolari SUA) pentru fiecare propunere va fi acordată autorităților publice locale în vederea îmbunătățirii managementului, accesului și calității serviciilor publice locale, precum şi pentru alte priorităţi prevăzute în Strategiile de dezvoltare locală ale comunităţilor din regiune. Competiţia pentru finanţarea proiectelor de infrastructură va fi deschisă până pe data de 1 septembrie 2017.
  3. Dezvoltarea inițiativelor de cooperare intercomunitară – până la 119.860 Euro (130.000 dolari SUA) pentru fiecare propunere vor fi acordați pentru realizarea iniţiativelor de cooperare intercomunitară în regiune, în baza Strategiilor de dezvoltare locală a comunităţilor.

Criteriile de selectare a proiectelor pentru fiecare direcţie de finanțare, cererile de aplicare, precum și condițiile de participare sunt disponibile aici: http://www.undp.md/tenders//tnddetails2/1312.

Finanțat de Uniunea Europeană cu 6,5 milioane de euro, și implementat de PNUD, Proiectul SARD își propune să intensifice colaborarea între autoritățile centrale şi cele locale, precum şi între organizaţiile regionale din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, în scopul stimulării dezvoltării socio-economice a regiunii și a Republicii Moldova în ansamblu.

IATĂ lista producătorilor care vor primi în acest an subvenții mai mari de 400 de mii de lei

Sergiu Jaman
-
0
IATĂ lista producătorilor care vor primi în acest an subvenții mai mari de 400 de mii de lei

Agenţia pentru Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) a făcut publică lista producătorilor agricoli a căror subvenţii solicitate depăşesc valoarea de 400.000 lei.

Producătorii agricoli incluşi în listă sunt invitaţi să se prezinte la sediul AIPA, din bd. Ştefan cel Mare 162, et. 15, pentru a încheia contractele de acordare a sprijinului financiar.

Lista o puteţi vizualiza pe acest link.

În 2016 avem cea mai mare recoltă de rapiță din ultimii cinci ani

Sergiu Jaman
-
0
În 2016 avem cea mai mare recoltă de rapiță din ultimii cinci ani

De pe o suprafață de aproape 25 mii de ha, fermierii moldoveni au strâns 45 mii de tone de rapiță. Productivitatea medie a acestei culturi este de circa 2,5 tone la hectar.

Rapița este o cultură tânără pentru Republica Moldova. Planta a trezit interesul agricultorilor abia prin anul 2005. În următorii ani, rapița a cunoscut popularitate. De atunci, suprafețele plantate sunt extinse de la an la an.

În cadrul unei conferințe de presă, Mihail Suvac, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementări de calitate a produselor vegetale din cadrul MAIA a spus că „în medie, au fost plantate circa 23-25 mii ha cu rapiță.”

„Rapița ca cultură este foarte pretențioasă. Succesul acesteia variază în funcție de condițiile climaterice. Dat fiind faptul că unele ierni sunt foarte severe, nu toate suprafețele de rapiță semănate ajung până la recoltare. De obicei, avem o subdezvoltare”, a spus Mihail Suvac.

Rezultatele preliminare din acest an arată că agricultorii au strâns peste dublul volumului de rapiță din anul trecut. Dacă în 2015 au fost recoltate 16 mii de tone, în anul curent producția totală este de 45 mii de tone de rapiță. Potrivit specialiștilor, este cel mai mare volum de producție din ultimii cinci ani.

În prezent, rapiţa ocupă locul doi în agricultura mondială după suprafeţele însămânţate.

1...1.6051.6061.607...1.994Pagina 1.606 din 1.994