În Republica Moldova, în 2023, risipa și pierderile de alimente au fost de 19,2 miliarde de lei, dintre care circa 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente.

Potrivit expertului, moldovenii aruncă anual la gunoi alimente care ar fi suficiente în a hrăni un milion de săraci din țară. Alimentele pe care le aruncă oamenii din țările dezvoltate sunt mult mai multe decât toate alimentele care se produc în Africa.

Veaceslav Ioniță susține că, deși în ultimii trei ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimentare din ultimi 20 ani, ei continuă să risipească produsele alimentare.

Între 2001-2005, prețurile produselor alimentare au crescut cu 60,9%. Între 2006 și 2010 – prețurile alimentelor au crescut cu 38,6%. Între 2011-2015 – cu 46,3%. Între 2016-2020 – cu 31,6%. În ultimii trei ani: 2021/2022/2023 au crescut cu 62%.

Potrivit economistului, cu cât o țară este mai săracă, cu atât ponderea cheltuililor pentru produsele alimentare în bugetul familiei este mai mare. Se consideră că dacă se cheltuie mai puțin de 20% din bugetul unei familii pentru produse alimentare, reprezinți clasa medie a societății.

Aflați mai multe despre Cu suportul Uniunii Europene, a fost lansată platforma inovativă Donezalimente.md.

În Uniunea Europeană (UE), în medie, pentru produsele alimentare se cheltuie 14,3% din bugetul unei familii. Republica Moldova și Ucraina, țări candidate la UE, cheltuie 42%, cel mai mult din toate țările UE și țările candidate.

Alte două țări candidate: Bosnia și Herțegovina – 31%; Muntenegru – 27%. România cheltuie 24,8%, urmată de Lituania – cu 20,6% și Letonia – cu 20%. La polul opus se află Irlanda cu 8,3%, Luxemburg – cu 9% și Austria – cu 10,9%. Statele Unite cheltuie 6,5%.

Analistul economic declară că 20% dintre cei mai bogați moldoveni cheltuie 30,3% pentru alimente, 20% – 42,2%, 20% – 47,3%, 20% – 51,8%, iar ultimii 20% sau 250 de mii de familii – 56,9%.

Expertul afirmă că, moldovenii, în medie, anual, aruncă la gunoi, din ceea ce au procurat, 76 kg de mâncare/persoană. În top este Grecia cu 142 kg pe cap de locuitor anual. Urmează Malta – cu 129; Luxembourg – 90; Ucraina și Moldova – 76; România – 70; Austria – 39; Slovenia – 34; și Federația Rusă – 33.

Această cantitate este doar risipa făcută de către gospodăriile casnice. Pe lângă ceea ce se aruncă de acasă, se mai aruncă din magazine, fabrici, mai rămân recolte pe dealuri etc. Din ceea ce se aruncă, 40% din risipă este făcută de către consumatori; 25% – sectorul de producție; 20% – sectorul procesării; și 15% – sectorul comercial.

Risipa totală de alimente în America de Nord este anual de 280-300 kg anual pe cap de locuitor. În Europa – 270-290. În Asia industrializată – 220-240. În America latină – 220-230. În Africa – 160-210. Aici populația fiind săracă, practic, nu aruncă produse alimentare.

În Asia de sud și sud-est – 120-140 kg/persoană, deoarece acestea sunt mai organizate în procesare și risipesc mai puțin acasă. 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 5,2% din cheltuielile lunare ale moldovenilor merg pentru alimente care ajung la gunoi. În 2023, cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au constituit 41,1%.

În realitate, pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice, real consumate, s-au cheltuit 35,9%. 16,3% s-au cheltuit pentru locuință, apă, canalizare și gaz.

Economistul menționează că, pe fundalul acestui nivel înalt al risipei alimentare, trebuie susținute activitățile de donație care sunt organizate în sprijinul păturilor sociale vulnerabile, precum cele desfășurate de către misiunea socială Diaconia.

––––––––––––

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

A intrat în vigoare Regulamentul privind acordarea facilităților tinerilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior în domeniul medicinei veterinare, aprobat prin HG 611/2023!

Astfel, medicii, absolvenți ai facultății de medicină veterinară, fie din țară, fie de peste hotare, care vor profesa în domeniu pot primi:

• Indemnizație unică în mărime de 15 salarii medii pe economie, care se vor achita în trei rate egale (după expirarea primei luni și, ulterior, la finele fiecărui an de activitate);
• Compensație pentru cheltuielile de închiriere a locuinței sau locuință gratuită, acordată de autoritatea administrației publice locale;
• Compensare lunară a costului a 30 kW/oră de energie electrică și compensare anuală a costului unui metru cub de lemne și al unei tone de cărbuni, inclusiv în cazul încălzirii cu gaze.

De asemenea, s-au extins domeniile de activitate pentru absolvenții facultății de medicină veterinară, după cum urmează:

• supravegherea sănătății și bunăstării animalelor;
• siguranța produselor de origine animală;
• diagnosticul de laborator veterinar;
• supravegherea salubrității hranei pentru animale;
• identificarea, înregistrarea și trasabilitatea animalelor;
• prescrierea, eliberarea, comercializarea cu amănuntul, administrarea și aplicarea medicamentelor de uz veterinar, a raticidelor și a dezinfectanților;
• controlul inofensivității și impactului asupra animalelor al medicamentelor de uz veterinar, al produselor cosmetice, igienice, al dezinfectanților, al accesoriilor și al altor produse destinate animalelor;
• participarea la procesul de autorizare a obiectivelor agenților economici prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

Medicii veterinari absolvenți se pot angaja în cadrul întreprinderilor, gospodăriilor țărănești, fermelor de creștere a animalelor, abatoarelor, instituțiilor statului (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Centrul Republican de Diagnostic Veterinar), clinicilor și farmaciilor veterinare, care necesită prezența nemijlocită a medicului veterinar.

Totodată, aceștia au posibilitatea să profeseze în una din formele organizatorice și juridice ale activității de antreprenoriat, cum ar fi: clinicile și farmaciile veterinare, prestarea serviciilor pentru crescătorii de animale etc.

Important! Beneficiari pot fi absolvenții instituțiilor de învățământ superior, care, în următorii doi ani după absolvire, se angajează sau exercită independent profesiunea de medic veterinar în orașe și sate (comune), cu excepția orașelor Chișinău și Bălți.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, fermierii și antreprenorii care au domenii de activitate ce implică prezența medicului veterinar, este gata să acorde tot suportul informativ și profesional pentru creșterea tinerilor specialiști, care doresc să profeseze în zonele unde există o lipsă acută de medici veterinari.

Guvernul a efectuat modificări la Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei, aprobat în 2013.

Modificările au ca scop reglementarea aspectelor referitoare la gestionarea fenomenelor hidrometeorologice ce au ca efect producerea secetei, stării de secetă și a consecințelor acesteia, precum și stabilirea clară a atribuțiilor și responsabilităților autorităților cu tangență în domeniul planificării gestionării secetei.

În ultimii ani, secetele devin din ce în ce mai frecvente și au impact direct asupra cantității resurselor de apă. De aceea, necesitatea gestionării fenomenului de secetă reprezintă o prioritate pentru Ministerul Mediului.

Prin modificările adoptate de Guvern, au fost revizuite restricțiile care urmează a fi aplicate, încât să fie asigurat accesul la resursele de apă pentru toți utilizatorii, dar în același timp să fie asigurată protecția și gestionarea durabilă a acestora, stabilirea clară a cerințelor ecosistemelor în condiții de secetă, precum și evaluarea impactului consumului de apă asupra stării resurselor de apă.

Ca urmare a aprobării modificărilor la Regulament, va fi elaborată Metodologia privind evaluarea riscului de secetă, care va fi aplicată de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat în cazul necesității de stabilire și monitorizare a stării de secetă.

Banca Mondială a menţinut prognoza din iunie 2023 privind creșterea economică a Republicii Moldova în 2023 cu 1,8%, în 2024 – cu 4,2% şi pentru 2025 – cu 4,1%, conform celui mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat de Banca Mondială, notează mold-street.com.

Aceasta în timp ce pentru majoritatea celor 23 de state din regiunea Europa de Est și Asia Centrală, prognozele anterioare ale Băncii Mondiale au fost revizuite.

Prognoze pentru 2023-2025 pentru Moldova şi alte state din regiune

De exemplu pentru România, Banca Mondială estimează că PIB-ul a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puțin decât se estima anterior.

Au fost revizuite în jos şi estimările privind evoluția economiei româneşti în 2024 şi 2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv 3,8%.

Comparativ, în luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza pentru România o creştere de 3,9% în 2024 şi de 4,1% în 2025.

În schimb pentru Ucraina şi Rusia prognozele instituţiei financiare internaţionale sunt mult mai optimiste, în pofida războiului ce continuă, şi se estimează o creştere economică cu 4,8% şi respectiv – cu 2,6% în 2023, cu câte 2,8 puncte procentuale mai mult decât estima în iunie 2023.

Prognoza revizuită a Băncii Mondiale relevă că dacă în 2023 creşterea economică a Republicii Moldova va fi sub media regională de 2,7% şi cea globală de 2,6%, apoi în acest an şi în 2025 va fi mult mai mare.

Menţionăm că pentru anul 2023, Guvernul a estimat o creştere economică de 2%, până la 312,4 miliarde lei în termeni nominali, iar pentru 2024, scenariul de prognoză macroeconomică luat în calcul în bugetul de stat prevede că Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali față de anul 2023 va fi în creștere cu 3,5%, iar în termeni nominali va atinge volumul de 342,1 miliarde lei.

FMI a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 2% în 2023 și 4,3% în 2024. Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2023 de la 2,8% la 1,7%, în 2024 – de la 4,1% la 3,8%, iar pentru 2025 prognozează o creștere a PIB-ului de 4,2%.

Amintim că, PIB-ul Moldovei în 2022 a totalizat 274 miliarde de lei și a scăzut în termeni reali cu 5% față de 2021.

O creştere economică mondială mai slabă

La nivel mondial, Banca Mondială a avertizat, marți, că în 2024 economia globală va încetini pentru al treilea an consecutiv.

Instituția financiară cu sediul la Washington prognozează că PIB-ul mondial va înregistra un avans de 2,4% în acest an, după o creştere de 2,6% în 2023, una de 3% în 2022 şi de 6,2% în 2021, când a avut loc o revenire după terminarea pandemiei.

Asta ar face creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 – 2024 mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 – 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor ’90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000, a declarat adjunctul economistului şef de la Banca Mondială, Ayhan Kose.

Dacă excludem contracția economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială.

Raportul publicat marți prognozează că în 2025 avansul economiei mondiale va accelera până la 2,7%, dar şi în acest caz cifrele au fost revizuite în jos față de estimarea de 3% din luna iunie a anului trecut, motivul principal fiind încetinirile înregistrate de economiile avansate.

În acest condiții, obiectivul Băncii Mondiale de a elimina sărăcia extremă până în 2030 pare a fi imposibil de atins, în condițiile în care activitatea economică este ținută pe loc de conflictele geopolitice.

Banca Mondială precizează că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în țările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investițiilor anuale de aproximativ 2.400 miliarde de dolari necesare pentru a face tranziția la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.

Instituția financiară a studiat efectele unei accelerări a investițiilor cu cel puțin 4% pe an şi a descoperit că impulsionează creşterea veniturilor per-capita, producția în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, îmbunătățeşte poziția fiscală a țărilor.

Însă, astfel de accelerări cer reforme comprehensive, inclusiv reforme structurale pentru a majora comerțul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătățiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.

Cu suportul Guvernului Elveției, în Republica Moldova vor fi create oportunități economice și vor fi îmbunătățite condițiile de muncă pentru cetățenii noștri.

În acest sens, Executivul a aprobat proiectul de hotărâre referitor la inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului dintre Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare cu privire la a doua fază a Proiectului „Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova” (OPTIM).

Principalele prevederi ale proiectului includ:

• dezvoltarea unor oportunități economice incluzive din punct de vedere social;
• creșterea competitivității sectorului privat în țara noastră prin investiții în afaceri inovatoare, servicii, tehnologii și soluții educaționale;
• facilitarea accesului la piețe cu valoare înaltă și la forță de muncă calificată;
• sprijinirea sectorului privat în explorarea mecanismelor de stimulare a prestării serviciilor relevante pentru a accesa piețe mai atractive și cu valoare mai ridicată prin investiții în afaceri inovatoare, servicii, tehnologii și soluții educaționale, precum și prin îmbunătățirea cooperării dintre mediul public și cel privat.

Proiectul va contribui la îmbunătățirea ofertei de locuri de muncă și la explorarea și implementarea mecanismelor care stimulează furnizarea de servicii esențiale pentru sectorul privat.

De asemenea, proiectul facilitează asistența în elaborarea politicilor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în sectorul agroalimentar.