Conform deciziei Comisiei pentru analiza problemelor invocate de către fermieri, s-a pus la dispoziția creditorilor informații despre 121 de agenți economici (potrivit datelor prezentate de asociații) care au probleme în realizarea obligațiunilor de plată conform contractelor cu instituțiile bancare, non-bancare și diverși furnizori.
Până astăzi, 3 instituții bancare și un furnizor de inputuri au prezentat soluțiile puse în aplicare. Majoritatea acestora se referă la modificarea condițiilor inițiale de plată pentru a face ratele mai ușor de gestionat pentru agricultori.
Menționăm că, Comisia nu poate interveni direct în relațiile comerciale dintre doi agenți economici, însă sunt depuse eforturi ca prin colaborare să se găsească soluții adaptate la profilul și nevoile fiecărui agricultor.
Următoarea ședință a Comisiei va avea loc vineri, 12 ianuarie curent, la care sunt invitați să participe și creditorii cu rapoarte preliminare.
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024), transmite mold-street.com.
Serviciul Fiscal de Stat a elaborat o sinteză a modificările efectuate în Codul fiscal pentru anul 2024 privind impozitele și taxele locale pe care o publicăm mai jos.
Impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar
Se extinde până la 01.01.2025 termenul de aplicabilitate a prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr.1056/2000, în vederea impunerii bunurilor imobile, inclusiv terenurilor neevaluate de către organul cadastral în scopul impozitării cu impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar.
Taxele locale
Este expusă în redacție nouă noțiunile de „producător de publicitate” și „difuzor de publicitate”, iar noțiunea de „publicitate socială” este înlocuită cu noțiunea de „mesaj de interes public”, în scopul aducerii în concordanță a prevederilor Titlului VII al Codului fiscal, aferente taxelor ce vizează publicitatea, cu prevederile Legii cu privire la publicitate nr.62/2022.
Începând cu perioada fiscală aferentă anului 2024, au fost stabilite în calitate de obiecte impozabile cu taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) a serviciilor de plasare și/sau difuzare a anunțurilor publicitare prin dispozitivele difuzorului de publicitate exterioară.
Totodată, a fost stabilită scutirea de plata taxei de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) a difuzorilor de mesaje de interes public.
De asemenea, a fost stabilită scutirea de plata taxei pentru dispozitivele publicitare a persoanelor juridice care deţin în posesie/folosinţă sau sunt proprietari ai dispozitivelor publicitare, producătorilor şi difuzorilor de mesaje de interes public, pentru perioada afişării mesajului de interes public.
Din 01 ianuarie 2024, au fost stabilite în calitate de obiecte ale impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii a unităţilor care corespund tipologiei unităților comerciale stabilite conform nomenclatorului prevăzut în anexa nr.5 la Legea cu privire la comerţul interior nr.231/2010.
Taxele pentru resursele naturale
Începând cu 01 ianuarie 2024, taxele pentru resursele naturale se vor achita după cum urmează:
50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul de stat;
50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul întâi.
De asemenea, Fiscul informează despre majorarea cotelor taxelor pentru extragerea mineralelor utile, reglementate de anexa nr.2 la titlul VIII al Codului Fiscal, începând cu perioada fiscală aferentă anului 2024.
Patenta de întreprinzător
Se extinde termenul de desfășurare în baza patentei de întreprinzător:
pentru pozițiile:
2.50 „Servicii de cazare şi masă prestate de proprietarii caselor rurale”;
2.51 „Servicii de prezentare şi instruire pe teme enogastronomice (prepararea şi degustarea bucatelor şi băuturilor locale tradiţionale), de confecţionare a articolelor meşteşugăreşti de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor şi tradiţiilor locale, pentru adulţi şi copii (individual şi în grupe de până la 20 de persoane)” – pînă la 31decembrie 2025;
pentru pozițiile:
2.52 „Servicii alternative de îngrijire a copilului – servicii de îngrijire individualizată a copilului”;
2.53 „Servicii alternative de îngrijire a copilului – servicii de îngrijire a copilului de tip familial” – pînă la 31 decembrie 2024.
Tăierile în uscat la pomi, adică tăierile ce se realizează iarna, în perioada de repaus se fac începând cu 1-2 săptămâni după căderea frunzelor, până la umflarea mugurilor (în funcție de specie, condiții și particularitățile livezii).
În general, la speciile pomicole sâmburoase tăierile pot fi făcute după recoltare sau în perioada rece, iar la speciile sămânțoase sunt, de obicei, făcute în perioada rece, ținând cont de anumite recomandări despre care discutăm în acest articol.
Reguli de bază la tăierea pomilor:
varianta optimă este de a începe tăierile după trecerea gerurilor mari până la pornirea în vegetație (tăierile făcute înaintea unor geruri mari se cicatrizează greu, la speciile sâmburoase pot apărea scurgeri de clei);
numai pomii rezistenți la ger (măr, prun, păr) se taie în toate zilele favorabile ale iernii;
tăierile mari pe ax sau ramuri de schelet se fac doar după trecerea gerurilor mari;
la speciile sensibile la temperaturi scăzute – sâmburoase (drupacee: migdal, cais, piersic, cireș) tăierile sunt realizate începând cu sfârșitul lunii februarie, în lunile martie și aprilie sau conform recomandărilor ce urmează;
tăierile la fiecare specie trebuie inițiate mai întâi la pomii aflați pe rod, apoi la cei tineri.
dacă în următoarea perioadă sunt prognozate temperaturi prea scăzute, tăierile trebuie amânate.
Tăierile la cais, migdal, piersic, cireș
Sâmburoasele (cais, migdal, piersic, cireș) sunt specii pomicole sensibile la ger, astfel că tăierile, ținând cont de riscul afectării unor porțiuni de ramuri de îngheț, se efectuează în lunile martie și aprilie.
Însă, precum am menționat, în ultima perioadă, la speciile sâmburoase cum ar fi cais și cireș tot mai populare devin tăierile în verde. Spre exemplu, tăierile la cireș se efectuează în mare parte în lunile august-septembrie, specialiștii de peste hotare insistând tot mai mult pe tăierile mai târzii.
La piersic, de obicei, tăierile în verde se fac la sfârșitul lunii august – septembrie, iar la cais după recoltare. Detalii despre tăierile de formare a coroanei la piersic găsiți pe acest link.
Specialiștii locali menționează că, tăierile la pomi făcute vara impun înflorirea mai târzie a pomilor (cu aproximativ 3-4 zile). Dacă sunt făcute tăierile în uscat, sistemul radicular prevalează asupra părții aeriene, ceea ce stimulează înflorirea mai rapidă a pomilor.
Tăierile de formare la specii cum ar fi prunul, caisul și cireșul se efectuează în lunile mai-iunie. Detalii despre tăierile la cais pe acest link.
Tăieri la piersic
Tăierile în uscat la piersic sunt recomandate în faza îmbobocirii (buton roz), ceea ce oferă posibilitate de a norma recolta prin tăiere, mai ales în cazul afectării de înghețuri a mugurilor florali.
În cazul suprafețelor mari ale livezilor, tăierile pot fi inițiate la sfârșitul lunii februarie (când se deosebesc mugurii florali viabili), pentru a reuși, dacă nu există riscul înghețurilor. Pentru suprafețe mici, tăierile pot fi inițiate când pomii se află în faza de buton roz sau chiar în faza de înflorire.
Tăieri la măr
Tăierile în uscat la măr încep mai întâi în livezile pe rod. Acestea pot fi inițiate după căderea frunzelor – sfârșitul lunii noiembrie-începutul lunii decembrie.
„Dacă fenomenul nu a avut loc, pentru a stimula căderea frunzelor, pot fi aplicate tratamente, cum ar fi cele realizate cu produsul Blattab (I – îndată după recoltarea fructelor (începutul lunii octombrie), II – la 10-14 zile după primul) – cu norma de 5,4 litri pe hectar”, explică expertul Ananie Peșteanu.
Tăierile se execută în zilele în care temperatura nu coboară sub -5°C. La măr tăierile pot fi făcute până la pornirea în vegetație.
În livezile tinere, tăierile se realizează începând cu a doua jumătate a lunii februarie. Detalii despre forma de coroană palmetă mixtă la măr pe acest link.
Specialiștii recomandă inițierea tăierilor la gutui în a doua jumătate a lunii februarie.
Tăieri la prun
Prunul este o specie rezistentă la îngheț (-30…-32°C), astfel tăierile pot fi inițiate în luna decembrie. În livezile tinere de prun, tăierile se realizează începând cu a doua jumătate a lunii februarie. Ca și la măr, tăierile se execută în zilele în care temperatura nu coboară sub -5°C.
Tăieri la vișin
Tăierile de fructificare pot fi inițiate în luna decembrie. Tăierile pe lemn de 5-7 ani la vișin și cireș se realizează după ce nu mai există riscul de înregistrare a temperaturilor scăzute, calendaristic, aproximativ sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie.
Tăieri la nuc
Tăierile la nuc, în fond, se fac în perioada de la umflarea mugurilor până la circulația intensivă a sevei. Tăierile în verde la nuc se reduc la minimul necesar, înlăturându-se laturile superioare și inferioare ale șarpantelor și subșarpantelor, alți lăstari lacomi care cresc în interiorul coroanei.
În cazul în care plantația a fost afectată de înghețuri (valabil și pentru celelalte specii sâmburoase sensibile la înghețuri) în proporție de peste 75%, este recomandat de realizat tăierile abia după fenofaza de legare a fructelor.
Se exclud din coroană în perioada vegetației ramurile afectate.
Despre rolul primordial al cultivării culturilor de acoperire, diversificarea culturilor, asigurării gardurilor vii și zonelor înierbate pentru durabilitatea agriculturii se vorbește tot mai mult, prezentându-se avantajele de durată ale acestor măsuri.
În acest articol, dorim să reamintim despre încă un avantaj al acestor mici ecosisteme ce pot fi create – asigurarea unei eficiențe fotosintetice sporite, în baza exemplului de mai jos, prezentat de către Sébastien Roumegous, Expert în tranziție agro-ecologică:
Dihotomia dintre agrosisteme, ilustrată în infograficul realizat de către acesta, este mai mult decât o simplă comparație vizuală; ea evidențiază un principiu fundamental al „ecologiei” agricole.
În partea stângă, loturile vaste de teren cu perioade lungi de sol dezgolit, în special vara și iarna, înseamnă o capacitate redusă de fixare a carbonului atmosferic – o ilustrare a ineficienței ecologice și a captării energiei solare.
În dreapta, vedem întruchiparea unei eficiențe fotosintetice sporite: diversitatea culturilor, acoperirea permanentă a solului cu plante și garduri vii, practicile de însămânțare directă – toate acestea sunt semne ale unei activități biologice înalte în sol și ale unei capturi eficiente a energiei solare pentru a alimenta agrosistemul și a diversifica faimoasele servicii ecosistemice.
Procesele ecologice care acționează în aceste sisteme agricole sunt complexe și interconectate. Diversificarea culturilor și prezența materiei organice proaspete (culturi de acoperire, amelioratori de sol etc.) favorizează activarea biologică a solurilor prin furnizarea de energie disponibilă pentru organismele vii.
Această biologie a solului, odată stimulată, joacă un rol esențial în reglarea ciclurilor nutrienților și în sechestrarea carbonului, precum și în reglarea naturală a dăunătorilor, contribuind astfel la rezistența ecosistemelor în fața perturbărilor de mediu.
Solurile devin mai fertile, ceea ce permite să se facă economii de inputuri (de fapt, a face contrariul este o greșeală care duce la pierderi de randament și de rentabilitate!).
Simplu vorbind, plantele au nevoie de azot pentru creșterea vegetativă. De asemenea, ele captează CO₂ în timpul fotosintezei, contribuind astfel la stocarea carbonului.
Prin urmare, azotul ajută plantele să crească și să fotosintetizeze eficient, permițând o mai mare captare a carbonului atmosferic în biomasa vegetală.
Pe lângă rolul lor de îmbunătățire a structurii solului și de reducere a eroziunii, covorul vegetal este un vector de bioreglare.
Acesta oferă habitat și resurse pentru o multitudine de organisme benefice, cum ar fi arhitecții solului (râmele), polenizatorii și agenții de control biologic, jucând un rol esențial în stabilizarea agroecosistemelor.
Tranziția către practici agricole care respectă și activează funcțiile ecologice ale solului nu este doar un răspuns la provocările schimbărilor climatice; este, de asemenea, o reafirmare a principiilor agronomiei durabile bazate pe dovezi științifice, dovedite de nenumărate ori.
Prin adoptarea unei abordări holistice, putem transforma sistemele noastre de producție alimentară astfel încât să funcționeze în sinergie cu procesele naturale, demonstrând că productivitatea poate coexista cu conservarea mediului.
Deci, recoltați eficient energia solară înainte de a vă recolta culturile.
Soiul de struguri de masă Jupiter este apiren (struguri fără semințe) și mai poate fi întâlnit sub numele de Arkansas 1985.
Jupiter este un soi de struguri de masă apiren de origine americană, creat la Universitatea din Arkansas. Este al 5-lea soi din seria – „fără seminţe” după: Venus, Reliance, Mars şi Saturn create la Universitatea din Arkansas.
Jupiter a fost obţinut prin încrucișarea formelor Arkansas 1258 x Arkansas 1762. Soiul a fost patentat în anul 1998.
Vigoarea de creştere a butucilor: medie-viguroasă
Epoca de coacere: timpurie, se coace în I-II dec. a lunii august. La atingerea maturităţii concentraţia substanţelor uscate ajunge 20-22, cu aciditatea 5,0-7,0.
Strugurele: greutatea medie a strugurelui – 200-300 g, forma conică, cilindrico-conică, lax.
Bobul: este mare (4-5g), oval, de culoare roz. Pulpa este crocantă, cu aromă puternică de muscat sau fructe de pădure. Este rezistent la crăparea bobiţelor şi are o transportabilitatea bună.
Jupiter este un soi fertil, de aceea tăierea în uscat se efectuează doar după efectuarea analizei fertilităţii ochilor. Reacţionează bine la aplicarea regulatorilor de creştere (a giberelinei GA3 şi citokininei – CPPU*).
Sub influenţa GA3 şi CPPU se ameliorează uniformitatea bobiţelor, iar greutatea medie a strugurelui şi a bobiţei se măreşte cu 30-40 % (de la 300 g la 450-500 g strugurele şi de la 4 g la 5-6 g respectiv bobiţa), se majorează fermitatea şi pretabilitatea pentru transportare.
În acelaşi timp, poate duce la o compactare excesivă a strugurilor, întârzie coacerea cu 4-7 zile şi influenţează negativ colorația boabelor.
În condiţiile de cultivarea a Moldovei, se recomandă aplicarea locală a GA3 (doar strugurii), în concentraţii de 50-100 mg/l, în perioada de creştere activă a bobiţelor (diametrul bobiţei 3-5 mm), iar a CPPU de 5,0-7,5 mg/l, când diametrul bobiţei 7-9 mm.
Avantaje:
fertilitatea înaltă a ochilor (1,9)
calități organoleptice foarte bune
rezistenţă sporită la iernare (-27 grade C)
coacerea foarte bună a coardelor (peste 90%)
rezistenţă bună la crăparea bobiţelor
rezistenţă bună la bolile principale: mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu al viţei de vie, ce oferă posibilitatea de a fi cultivat în sistemul organic (ecologic).
Dezavantaje:
Cu toate că are o fertilitate înaltă a ochilor, în unele surse se indică o recoltă potenţială medie. În unii ani, din cauza condiţiilor neprielnice din timpul înfloritului, are loc o scuturare excesivă a bobiţelor, şi, ca rezultat, o legare slabă a bobiţelor.
Aplicarea incorectă a regulatorilor de creştere duce la întârzierea coacerii şi scuturarea excesivă a bobiţelor.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova a anunţat în această dimineaţă că circulaţia camioanelor prin postul vamal de frontieră Leușeni-Albița este restricționată.
La această oră, partea română interzice temporar circulația camioanelor din cauza ninsorii și poleiului pe drumurile publice, transmite moldpres.md.
Totodată, din cauza vântului puternic, starea drumurilor și nemijlocit situația pe traseele naționale și internaționale se poate schimba brusc.
Deseori, fermierii se confruntă cu provocări complexe, începând cu analizarea oportunităților investiționale, accesarea subvențiilor și a suportului diferitor proiecte și până la planificarea corectă a unei plantații, pentru a evita riscurile și a realiza o estimare corectă a investiției.
Pentru a parcurge cu succes pașii menționați mai sus și pentru a dezvolta cu încredere afacerea, puteți opta pe suportul specialiștilor, ceea ce vă permite atât economisirea timpului, cât și a resurselor.
Compania NGA este o companie aprobată de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru toate trei domenii de interes pentru agricultori:
Servicii de asistență consultativă la elaborarea planului de afaceri;
Servicii de asistență consultativă la formarea setului de documente aferente cererii de subvenționare de către AIPA ș.a.;
Instruiri specializate pe tematici specifice măsurilor de subvenționare cu un volum de 48 ore pentru 2 domenii / programe complexe:
&1. Programul de instruire: SECTORUL VITIVINICOL ÎN DEZVOLTARE
1) Regulamentul privind măsurile și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural:
Măsura Nr. SP-2.5. Investiții în exploatații din sectorul viticol
Măsura Nr. SP-2.7. Investiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vitivinicol
Măsura Nr. SIE 3.2. Investiții în producere, prelucrare sau comercializare a produselor din sectorul vitivinicol.
&2. Programului de instruire: SECTORUL PRODUSE VEGETALE ÎN DEZVOLTARE
1) Regulamentul privind măsurile de subvenționare în avans și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural:
Măsura Nr. SA 1.4. Stimularea producerii pe teren protejat
Măsura Nr. SA-1.5. Înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, cu plante aromatice, medicinale și condimentare.
2) Regulamentul privind măsurile și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural:
Măsura Nr. SP 2.1. Investiții în producere pe teren protejat
Măsura Nr. SP-2.4. Investiții în exploatații din sectorul vegetal
Măsura Nr. SIE 3.1 Investiții în producere, prelucrare sau comercializare a produselor din sectorul vegetal.
Un alt pilon central al serviciilor NGA este proiectarea plantațiilor. Cu o abordare bazată pe cele mai recente cercetări și tehnologii, NGA ajută fermierii să planifice plantații multianuale (vița de vie, culturi pomicole, culturi bacifere etc.) eficiente și sustenabile, apreciind corect potențialul fiecărei parcele și culturi ce urmează a fi înființate.
Cu o experiență de peste opt ani în domeniu și peste 100 de parteneri permanenți incluși în portofoliu, NGA vine cu o abordare complexă, bazată pe estimarea nevoilor reale a fiecărei companii în parte.
Pentru mai multe detalii, apelați la 079463186, accesați nga.md sau scrieți la [email protected].
În perioada 9-20 ianuarie 2024 NGA organizează Instruiri specializate pe tematici specifice măsurilor de subvenționare în format online la cele 2 programe menționate.
Doritorii de a beneficia de instruiri se pot înregistra accesând acest link.
În primele nouă luni ale anului 2023, exportul total de alcool etilic și băuturi alcoolice din Republica Moldova a constituit 157,23 milioane de dolari, în creștere cu 7,6%, față de aceeași perioadă din 2022.
Cota alcoolului în totalul exporturilor de bunuri, însă, este de doar 6%, mai mică decât a uleiului vegetal, notează mold-street.com.
Evoluția respectivă s-a datorat în special majorării, de circa trei ori, a exporturilor de băuturi alcoolice pe piața Ucrainei, arată date statistice publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).
Trei ţări, circa 50% din exporturi
Datele relevă că exporturile sunt concentrate pe trei țări: Belarus, România și Ucraina, unde au ajuns circa jumătate din livrările de alcool din Republica Moldova în primele trei trimestre ale anului 2023.
Cel mai tare au crescut livrările în Ucraina – de circa trei ori, urcând la 24,23 milioane de dolari, comparativ 8,95 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2022.
Astfel cu o cotă de circa 15% din totalul exporturilor, Ucraina a devenit a treia piață de desfacere pentru alcoolul moldovenesc.
Principala piaţă de desfacere rămâne Belarus cu o cotă de circa 18%, exporturile (în special de vin în vrac) pe această piață, crescând în 9 luni ale 2023, cu circa 28%, iar pe locul doi se află România, cu o cotă de 16%, exporturile crescând cu circa 20%.
Rusia, coboară pe locul 12
Datele publicate de BNM relevă că pe locul patru în topul piețelor de desfacere a urcat Georgia, unde au fost exportate băuturi alcoolice de 9,11 milioane de dolari.
Potrivit presei din Rusia, Georgia este unul dintre principalii furnizori de vinuri pe piața rusească și datorită reexportului de vin moldovenesc, care ajunge în vrac în această țară și unde este ambalat și vândut ca vin georgian sau din regiunea Abhazia.
Exporturile pe piața din Polonia, care în 2022 era a treia piață de desfacere pentru alcoolul moldovenesc, au scăzut de aproape două ori şi în consecinţă ea a coborât pe locul cinci.
Rusia se află abia pe locul 12 în clasamentul piețelor de desfacere cu o cotă de 2%, practic la același nivel cu Bulgaria şi Turcia.
Aici mai putem menţiona creşterea de aproape două ori a exporturilor de alcool pe piaţa Ţărilor de Jos şi mai ales pe cea a Franţei.
Exportul de alcool, mai mic decât cele de ulei de floarea-soarelui
În exportul de băuturi alcoolice, cota ce mai mare este deținută de vinurile din struguri proaspeți – circa 61,4% (96,53 milioane de dolari), exporturile crescând în nouă luni ale anului 2023 cu circa 10%, față de aceeași perioadă din 2022.
În acelaşi timp exporturile de alcool etilic nedenaturat (sub 80%) au crescut de aproape două ori, până la 38,9 milioane de dolari sau 24,7% din total, în timp ce livrările de alcool etilic nedenaturat (min 80%), s-au redus de aproape două ori şi au constituit circa 17,7 milioane de dolari, sau 11,2%.
De notat că băuturile alcoolice au avut în primele nouă luni ale anului 2023 o cotă de circa 13% din exporturile de produse agrolimentare şi de doar 6,3% din totalul exporturilor de bunuri din Moldova, fiind mai mici cu 3% decât exporturile de fructe și nuci şi cu circa 20% – decât cele de ulei de floarea soarelui.
