Guvernul alocă 200 de mln de lei fermierilor micro și mici, afectați de crizele anului 2022

0

Fermierii micro și mici, afectați de crizele anului 2022, vor fi ajutați de Guvern pentru a preveni insolvabilitatea acestora. În acest sens, Cabinetul de miniștri a alocat 200 milioane de lei – bani care vor fi distribuiți prin intermediul Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură, după colectarea cererilor de ajutor.

Cuantumul financiar stabilit pentru fiecare solicitant va facilita prelucrarea și pregătirea terenului pentru perioada imediat următoare, va îmbunătăți situația financiară și nu va permite intrarea în insolvabilitate a cca 3000 de fermieri, cu suprafețe în posesie de până la 1500 ha.

„Agricultura beneficiază de subsidiere masivă de peste 1 miliard 700 mii de lei anual, pentru că ne dorim ca, gradual, acest sector să devină mai tehnologizat și mai puțin vulnerabil la provocările din exterior. Efortul enorm pe care îl depunem astăzi, împreună cu întreaga societate, va ajuta fermierii să depășească dificultățile financiare pe care le au”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. 

Potrivit declarațiilor statistice, aceste ajutoare ar facilita prelucrarea a circa 280 mii ha de terenuri însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz, ovăz).

Cum se face compostul: utilizăm resturi vegetale din grădină pentru a obține îngrășământ organic

0

Strângerea și compostarea resturilor de plante de pe parcele după recoltarea culturilor este o măsură importantă și benefică pentru a evita răspândirea bolilor sau a unor dăunători ce pot ierna în acesta resturi în sezonul următor.

Însă, atunci când vorbim de resturile de plante bolnave, lucrurile stau puțin altfel, iar în mod normal, acestea ar trebui arse în afara parcelei, astfel evitând răspândirea patogenilor. Nu putem lăsa plantele cu semne de boală într-o grămadă într-un colț îndepărtat în grădină, altfel acestea ar putea crea probleme în anul următor.

În plus, compostarea acestora, dacă nu este realizată corect, ar putea să nu distrugă patogenii din resturi. În continuare, discutăm despre modul în care putem composta corect resturile de plante pentru a obține un compost calitativ și sănătos.

Ce este compostul

Compostul este un îngrășământ organic util, pe care oricine îl poate pregăti din deșeurile vegetale și alimentare. Componentele individuale ale masei organice se descompun sub acțiunea microorganismelor benefice, eliberând căldură, iar după o perioadă de timp se transformă într-un substrat gata de aplicare pe sol.

Compostul pregătit corespunzător este capabil să compenseze lipsa de microelemente și nutrienți din sol, să îmbunătățească structura solului, să mențină solul afânat și să crească capacitatea de menținere a umidității.

Alături de compost, în sol sunt introduse microorganisme utile care continuă să lucreze în beneficiul plantelor, transformând materia organică în compuși disponibili pentru absorbție de către sistemul radicular.

Cum se face compostul

Regula generală spune că în cazul compostării resturilor acestea nu trebuie să conțină agenți patogeni (ciuperci, mucegai, larve de dăunători) și, prin urmare, nu se pot pune în compost reziduu organic bolnav, ci doar resturi sănătoase, tulpini, ramuri subțiri, buruieni fără semințe, anumite deșeuri alimentare din bucătărie.

Totuși, sortarea resturilor bolnave, pe lângă faptul că e anevoioasă, nu asigură 100% succesul, deoarece oricum pot nimeri resturi de plante bolnave, simptomele unor boli pot să nu fie observate întotdeauna.

Pentru a evita acest lucru, putem opta pentru compostarea fierbinte, care, datorită temperaturilor înalte, reușește să distrugă majoritatea organismelor patogene.

Cum compostăm corect resturile de plante pentru a distruge microorganismele dăunătoare

Pentru a obține compost fierbinte sănătos pentru următoarele culturi, trebuie să luăm în calcul că un astfel de compost se produce prin: aerare adecvată a resturilor puse la compostare, reglarea temperaturii ridicate și a umidității.

Ramuri mici, calatidii de floarea soarelui și resturi de porumb, tulpini groase de plante perene sunt zdrobite și așezate pe fundul unei gropi sau al unui vas de compostare, acoperit cu un strat de masă verde uscată (iarbă, frunze, buruieni) de cel mult 20 cm grosime.

Mai puteți pune deșeuri alimentare sau alte resturi (hârtie, rumeguș, paie), intercalate cu straturi de sol din grădină.

Cum asigurăm o compostare calitativă a resturilor

Atunci când vorbim de asigurarea unei compostări de calitate ce ne-ar permite distrugerea patogenilor, trebuie să luăm în calcul că fiecare resturi de plante conțin carbon și azot în proporții diferite, iar pentru compostul fierbinte acest raport trebuie să fie de 25-30:1 (adică 25-30 de părți de carbon la 1 de azot).

În general, resturile bogate în carbon sunt cafenii, uscate, putrezesc încet (de exemplu la paie, coceni raportul C:N e de 75:1, la frunze 54:1, 325:1, hârtie 175:1, așchii de lemn 400:1).

Toate aceste resturi pentru a se descompune au nevoie de azot, ce se regăsește în cantități mai mari în resturile verzi (de exemplu la buruieni, resturi de plante raportul C:N este de 30:1, la resturi alimentare, iarbă verde 20:1, bălegar de cal 18:1, de vacă 16:1, găinaț de pui 12:1, urină 1:1).

Astfel, pentru obținerea rapidă a compostului fierbinte, este nevoie să creăm raportul necesar de carbon:azot amestecând aceste părți. De exemplu, luând o parte de resturi de paie (75:1) + 3 părți de găinaț de pui (12:1) obținem un raport de 111 (75+26):4 = 27,75:1, adică recomandat pentru compostare.

Sau, combinând o parte din frunze (20 kg) și două de bălegar de vaci (40 kg) obținem raportul de 54:1 + 16:1+16:1 = 86:3 = 28,7:1, din nou un raport favorabil de carbon:azot.

Părțile pot fi calculate după masa pe care o au, adică fiecare parte e egală, de exemplu, cu 10 kg.

Următorul punct important pentru dezinfectarea compostului care ar putea conține patogeni este temperatura, care ar trebui să crească suficient pentru a deveni fatală pentru agenții patogeni.

Pentru majoritatea agenților patogeni, încălzirea până la 50°C va fi suficientă – această temperatură este considerată parametrul mediu la care are loc denaturarea proteinelor.

Pentru asigurarea condițiilor necesare, mai întâi se pune primul strat cafeniu, bogat în carbon (paie, rumeguș) acesta trebuie să fie mai gros, apoi un strat verde, după care movila trebuie udată bine până la saturație.

Movila pentru compostare ar trebui să aibă diametrul de minim un metru și înălțimea de 1,5 metri pentru a se crea temperatura necesară.

Pentru a grăbi procesul, ideal ar fi să adăugăm la mijlocul grămezii un activator, de exemplu urină, gunoi de pasăre infuzat (1 Kg+10 litri de apă) sau uree, care se presară deasupra fiecărui strat verde.

Acestea furnizează bacteriilor azotul necesar, datorită căruia procesul este accelerat. Drept urmare, compostul nu numai că se încălzește, ci și este gata mai repede.

Temperatura recomandată pentru obținerea compostului de calitate

Temperatura optimă pentru compostarea fierbinte se încadrează în limitele 55-65 de grade Celsius. Monitorizați temperatura și, dacă aceasta e prea mare, amestecați grămada și adăugați resturi cafenii, deoarece ar putea fi prea mult azot în grămadă.

Dacă temperatura e prea mică în interiorul grămezii, cauzele ar putea fi umiditatea redusă, timpul rece de afară, prea puțin azot în amestec sau o aerisire slabă.

Pe vreme rece sau ploioasă, acoperiți compostul cu o peliculă sau agrofibră, acestea vor reține căldura generată în interiorul grămezii, ridicând temperatura.

Compostarea fierbinte trebuie făcută pe vreme caldă – temperatura nu trebuie să scadă sub 15°C, altfel procesele au loc mult mai greu.

Se recomandă amestecarea compostului din interior spre exterior la fiecare 2-3 zile. Din masa obținută la stoarcere în mână ar trebui să se scurgă 1-2 picături de apă. Dacă aceasta lipsește, udați movila, dacă e prea multă, zvântați grămada.

Compostul este gata atunci când se răcește, are culoare brună, miroase plăcut, a pământ negru.

Pentru a scăpa cu siguranță de agenții patogeni, compostul gata preparat poate fi udat cu o soluție de 1% de zeamă bordeleză. Acest lucru se face după maturarea materiei organice și ajută la dezinfectarea suplimentară a acesteia și la corectarea acidității substratului.

O metodă și mai utilă este popularea compostului cu microorganisme benefice. Pentru a face acest lucru, puteți turna peste masa obținută preparate naturale pe bază de Trichoderma. Acestea vor ajuta la accelerarea maturării, iar aciditatea finală poate fi redusă prin adăugarea de cenușă de lemn sau făină de dolomit.

Citiți mai multe despre Trichoderma – ciuperca ce stimulează creșterea culturilor și combate bolile.

Dacă la sfârșitul sezonului aveți la dispoziție doar material vegetal de calitate îndoielnică, puteți experimenta compostarea descrisă mai sus.

Iar dacă doriți să aflați mai multe despre Cum să produceți compost rece și care sunt avantajele acestuia, accesați acest link.

Expert: La cultivarea zmeurului pe substrat – calitatea apei, nutriția și asigurarea drenajului sunt esențiale

0

Schimbările climatice determină producătorii de pomușoare să investească în tehnologii inovative așa ca producerea baciferelor pe substrat și în spațiu protejat, care reduc riscurile deficitului de apă, afecțiunilor secetei atmosferice, razelor directe ale soarelui, furtunilor și ploilor cu grindină. 

Oleg Calestru, expert al proiectului USAID Completivitate și Reziliență Rurală în Moldova, afirmă că schimbările climatice din ultimii ani, când sursele de apă sunt tot mai reduse, temperaturile în lunile de vară sunt extrem de înalte, secetele sunt extinse, iar intemperiile sunt multiple și greu de anticipat, impun agricultorii să opteze pentru tehnologii moderne care ar spori siguranța investițiilor acestora.

Aceste tehnologii, deși necesită investiții inițiale considerabile, contribuie la reducerea consumului de apă și nutrienți, diminuarea costurilor de protecție a plantelor și control al buruienilor, asigurarea calității înalte a fructelor, extinderea perioadei de fructificare, sporirea productivității recoltării fructelor, planificarea recoltelor și comercializării, susține expertul.

Pentru a prezenta avantajele tehnologii inovative de producere a zmeurei în containere, Asociația Pomușoarele Moldovei în parteneriat cu proiectul USAID, l-a invitat pe expertul britanic Jeremy Darby pentru a explica agricultorilor pașii care urmează să îi întreprindă pentru a-și securiza investiția și a obține recolte înalte și de calitate cultivând pomușoare în ghivece și spații protejate. 

Potrivit proiectului USAID Completivitate și Reziliență Rurală, în Moldova, actualmente, zmeura este cea de a doua cea mai cultivată baciferă în Moldova, după căpșune.

Expertul a menționat că cele mai importante în creșterea zmeurului în containere sunt: calitatea substratului, recomandând fermierilor să opteze doar pentru substrat calitativ care să asigure un drenaj eficient, calitatea apei – a cărei parametri nu trebuie să depășească normele recomandate, alegerea ghivecelor cu drenaj bun și fertilizarea corectă, asigurând toate macro și microelementele necesare plantelor.

Totodată, la creșterea zmeurului în ghivece, dușmanul numărul unu rămân a fi acarienii, pentru care expertul a recomandat controlul biologic cu ajutorul entomofagilor.

După doi ani de utilizare a acestora, numărul acarienilor scade considerabil.

Exemplu de cultivare a zmeurului pe substrat

Oleg Mereacre, agricultor din satul Zîmbreni, raionul Ialoveni, acum doi ani a înființat o plantație de zmeur în ghivece amplasate în câmp protejat pe o suprafață de circa 2 hectare.

Datorită substituirii solului cu substratul specializat (liber de boli, dăunători și semințe de buruieni), plantele nu se îmbolnăvesc atât de frecvent și nu sunt necesare multiple tratări cu produse fito-sanitare, iar consumul de apă pentru irigarea plantelor s-a redus de zece ori, afirmă antreprenorul.

Totodată, Oleg Mereacre explică că în cazul cultivării zmeurului de soi remontant în spațiu protejat el obține fructe de cea mai înaltă calitate de două ori pe an și extinde perioada de recoltare, anul trecut, ultimele fructe de zmeur fiind recoltate pe 12 decembrie. Zmeura este comercializată pe piața locală prin intermediul rețelelor de magazine.

După încheierea sezonului de fructificare, plantele sunt transferate într-un depozit frigorific pentru a exclude înghețul acestora.

Datorită stației meteo și a sistemului de fertigare performant, procurate acum câțiva ani cu suportul USAID, Oleg Mereacre poate monitoriza de la distanța starea plantelor din tunel și asigura în timp util fiecare plantă din ghiveci cu apă și hrana necesară. 

Citiți mai multe despre Oleg Mereacre: Zmeurul plantat în ghiveci ne oferă mai multe avantaje. Consumul de apă – de până la zece ori mai mic, recolta mai calitativă.

Vinurile de la crame mici din Moldova au obținut 43 de medalii de aur, în prima jumătate a anului 2023

0

Vinurile de autor, create cu pasiune de cramele mici din Moldova, au obținut noi succese pe parcursul ultimului an, sporindu-și notorietatea pe plan internațional și consolidându-se ca imagine a vinurilor artizanale pe plan local.

Adunarea Generală a Asociației Micilor Producători de Vinuri (AMPV), desfășurată pe 18 august, a evidențiat aceste tendințe de dezvoltare a acestei categorii distincte de vinificatori.

Având peste 60 de membri, AMPV a prezentat rezultate impresionante în perioada 2022-2023, demonstrând că vinurile de autor reprezintă un segment important pentru dezvoltarea și promovarea brandului de țară „Vinul Moldovei” și promovarea turismului vitivinicol în Republica Moldova.

În decursul acestui interval, aproximativ 20 de crame mici din Moldova au expus cu mândrie creațiile lor la peste 20 evenimente, inclusiv 6 târguri internaționale.

Performanțele nu au întârziat să apară: doar în prima jumătate a anului 2023, vinurile de autor au adunat nu mai puțin de 70 de medalii, dintre care 43 de aur, în competiții precum Mundus Vini Spring Tasting, Decanter World Wine Award, Berliner Wine Trophy și Vinarium.

Aceste rezultate remarcabile depășesc media obișnuită a competițiilor similare. De asemenea, în premieră, AMPV a lansat o campanie de marketing în România, principala sa piață de export.

Pe plan local, asociația a sprijinit membrii săi să participe la evenimentele-cheie din industrie. Prin eforturile sale, 16 mici vinificatori au avut ocazia să-și promoveze vinurile în târgurile locale, stabilind legături puternice cu consumatorii și consolidându-și prezența pe piața moldovenească.

Arcadie Foșnea, președintele Consiliului AMPV, a subliniat că progresul înregistrat și calitatea crescândă a vinurilor de autor se datorează muncii susținute a vinificatorilor, precum și programelor de mentorat și instruire practică susținute de AMPV prin parteneriatul său cu USAID.

Asociația dispune de ehipamente moderne și tehnologii care pot fi utilizate în comun de membrii săi. O treime din membrii Asociației au beneficiat de subvenții și granturile USAID, investind în instrumentariul necesar pentru îmbunătățirea calității vinurilor, dar și dezvoltarea mixului de marketing și promovare.

În cadrul Adunării Generale, producătorii de vinuri de autor au discutat despre provocările actuale, inclusiv concurența, costurile mari de producție și comercializare în comparație cu producătorii mari, necesitatea unui marketing strategic și diferențiator, creșterea prețurilor la resurse și inflație.

Consolidarea asociației și a capacităților membrilor săi este miza dezvoltării durabile, potrivit membrilor asociației.

Micii producători de vinuri din Moldova și-au reinventat poziționarea și brandingul Asociației, după 12 ani de la elaborarea primei identități vizuale a acesteia.

Noul simbol grafic este unic, desenat cu pensula, ilustrând astfel paralela cu vinurile de autor, create sub personalitatea vinificatorului care personal se implică plenar în întregul proces – de la lucrările în vie, la vinificare, îmbuteliere, promovare și interacțiune cu consumatorii.

Logotipul simbolizează o floare, o horă a stihiilor care ajută vița de vie să crească și vinul să se nască, sau o comunitate unită a membrilor asociației care lucrează în comun pentru a spori recunoașterea vinurilor lor.

În premieră, pe 2 septembrie a.c., în curtea Muzeului Național de Istorie, Asociația va organiza prima ediție a Festivalului Vinului de Autor care va reuni membrii acesteia, degustări, program artistic și activități de cultură a vinului.

În prezent, AMPV este singura asociație care, timp de peste 13 ani, a reprezentat și promovat producătorii de vinuri de autor, a cramelor mici din Moldova.

Cu peste 450 de hectare de viță de vie, o producție anuală de peste 1 milion de sticle de vin, exporturi în peste 25 de țări și 16 destinații turistice integrate în Ruta Drumul Vinului Moldovei, AMPV continuă să își consolideze rolul dinamic în industria vitinicolă națională.

Actinobaciloza sau „Limba de lemn” la bovine, ovine și porci – diagnostic, tratament

0

Actinobaciloza sau „Limba de lemn” este o boală infecțioasă sporadico-enzootică, ce afectează diverse specii de animale, mai frecvent taurinele și ovinele. Aceasta se caracterizează prin procese proliferative (înmulțirea celulelor) și supurative (formare de puroi) în diferite țesuturi și organe, mai ales țesuturile moi.

Actinobaciloza afectează mai multe specii de animale, fiind însă mai frecvent întâlnită la taurine și ovine, mai rar la cal, porc, câine etc. 

Boala apare obișnuit sporadic, uneori enzootic, la taurine, putând afecta chiar 20-40% din animalele unui adăpost din cauza condițiilor deficitare de igienă.

La ovine, poate fi înregistrată o frecvență înaltă a îmbolnăvirilor în perioada pășunatului. Actinobaciloza este o boală de autoinfecție, germenul face parte din flora normală a cavității bucale, dar furajele și apa recent contaminate cu salivă, pot constitui surse importante de infecție.

Contaminarea se face prin microleziuni ale mucoasei bucale sau ale pielii, provocate de diverși factori. În localizarea pulmonară, infecția are loc prin aer. Boala apare în tot timpul anului, cu o incidență mai mare primăvara și se menține în efectiv mai multe luni.

Actinobaciloza este cauzată de mai multe specii de cocobacili gram-negativi din genul Actinobacillus. Semnele clinice variază, în funcție de bacteriile specifice și de specia de animale pe care o infectează.

Diagnosticul poate fi confirmat prin culturi de PCR sau ELISA a probelor de țesut pentru a identifica bacteriile. Antibioticele sunt tratamentul obișnuit la porci și cai. Iodura de sodiu este folosită la rumegătoare, deși antibioticele sau intervențiile chirurgicale pot fi necesare în cazuri severe.

La bovine, boala evoluează cronic și este mai frecvent constatată în limbă, nodurile limfatice, piele și țesutul conjunctiv subcutanat, glanda mamară, dar și în pereții
laringelui, prestomacelor și pulmon.

Pe limbă, inițial, se pot observa la suprafața ei ulcerații neregulate, bine delimitate, cenușii-gălbui, de mărimea unui bob de linte până la alună, apoi apar noduli în submucoasă ce se pot deschide sub formă de ulcere, sau în musculatură, determinând atrofia fibrelor musculare.

Ulcerele au marginile rotunde sau zimțate și baza cenușie, ușor granulată și au tendința de înmulțire dând naștere unor vegetațiuni galben-cenușii sau brune-cenușii.

În cazurile mai vechi, se produce inflamația difuză a limbii, cunoscută sub numele de „limbă de lemn” (Wooden tongue) caracterizată prin mărirea în volum, întărirea și reducerea mobilității limbii.

Îmbucarea furajelor, masticația și înghițirea sunt îngreunate sau imposibil de efectuat, limba ocupă în totalitate jgheabul lingual, uneori depășește arcada incisivă, iar animalul prezintă salivație permanentă, slăbește, devine foarte slab, deshitratat și poate muri de slăbire progresivă a organismului.

Localizarea limfonodulară. Sunt afectate mai ales limfonodurile submaxilare, retrofaringiene și parotidiene, care se măresc în volum, devin sensibile și treptat se transformă într-o colecție purulentă.

Intervenția lui Actinomyces pyogenes are ca urmare fluidificarea accentuată a focarelor și deschiderea lor la exterior prin fistulizare. Puroiul este de culoare galbenă, uneori ușor verzuie, cremos și în general omogen.

Localizarea cutanată (pe piele) afectează dermul și țesutul conjunctiv subcutanat și se exprimă prin formarea de plăci neregulate sau de noduli bine delimitați, izolați sau confluenți, la nivelul cărora pielea se necrozează și apar ulcerații.

Cicatrizarea se face lent, iar plaga prezintă frecvent vegetații funguoase. În cazul afectării pielii buzelor, acestea își pierd elasticitatea, se îndurează și îngroașă, iar mobilitatea scade.

Localizarea mamară, de obicei primară, se caracterizează prin apariția unor noduli de diferite dimensiuni ce deformează zona afectată, care se pot ulcera sau fistuliza (cei profunzi).

Localizarea în organele interne (prezența de noduli în pereții prestomacelor, în căile respiratorii, pulmon, ficat, seroase etc.) induce tulburări respiratorii, digestive etc.

La ovine, boala evoluează subacut sau cronic și constă în formarea unuia sau a mai multor noduli de dimensiuni variabile, mai frecvent în tegumentul intermandibular, fețele laterale ale capului, regiunilor cervicale, dar și la nivelul mucoasei bucale, nazale, la nivelul seroaselor, în pulmon, ficat, splină, limfonodurile submandibulare și parotidiene, antrenând tulburări în funcție de localizare.

Ocazional, A.lignieresii este asociat cu mastite. Infecțiile cu Actinobacillus seminis produc sterilitate la berbeci, mai rar epididimită, periorhită și orhită.

La alte specii, boala este mult mai rară, iar procesul se poate localiza în limbă (la suine și câini), pulmonar, epidural (la cabaline), uneori în nodurile limfatice și glanda mamară (la suine).

Actinobacillus suis poate cauza, la purceii în vârstă de 1-6 săptămâni, septicemie mortală, endocardite și artrite, iar la animalele adulte leziuni cutanate și pneumonie.

Diagnosticul și tratamentul se face de către medicul veterinar. Se stabilește pe baza datelor epizootologice, morfoclinice și bacteriologice (izolarea și identificarea agentului etiologic).

Examenul între lamă și lamelă a granulelor de puroi evidențiază rozetele caracteristice, formțiunile radiale sunt aceeași lungime și prin colorarea Gram se evidențiază germeni cocoizi, Gram negativi.

Diagnosticul diferențial se face față de:

  • actinomicoză – afectează îndeosebi țesuturile dure, limfonodurile nu sunt prinse și nu se evidențiază celule gigante, iar examenul bacteriologic este edificator; Vezi mai multe despre Actinomicoza la bovine, porcine și alte animale – simptome, prevenire.
  • tuberculoză (localizarea pulmonară și la nivelul seroaselor) – examenele de laborator și alergic sunt concludente;
  • limfadenita cazeoasă a oilor – nodulii au un conținut cazeos și sunt afectate mai multe limfonoduluri.

Prognosticul. Este favorabil sau rezervat, în funcție de locul leziunilor.

Tratamentul. Se face deschiderea și drenarea puroiului și la înlăturarea capsulei și a țesutului fibros prin chiuretare. Local se folosesc antiseptice și rezolutive (tinctură de iod sau substanțe antiinfecțioase (tetraciclină, streptomicină, eritromicină, sulfonamide), sub formă de pulbere sau unguente.

Pe cale generală, la bovine, se aplică iodură de potasiu, per os, 6-10 g/zi, timp de 7-10 zile, iodură de sodiu, soluție 10 %, i.v., 1 g/12 kg, o singură dată sau antibiotice și sulfamide timp de 4-5 zile.

Uneori, după utilizarea iodurii de sodiu se pot produce avorturi. După o pauză de 10-14 zile tratamentul se reia și în funcție de rezultate se poate aplica și al treilea tratament.

Dacă apar fenomene incipiente ale iodismului, tratamentul se întrerupe. La ovine se administrează iodură de sodiu, soluție 10% (20-25 ml), o singură dată, putându-se repeta după o săptămână, dacă aceasta se impune.

Profilaxie și combatere. Profilaxia are în vedere măsurile generale ca și în cazul actinomicozei. Animalele bolnave se izolează și se tratează și se recurge la dezinfecție.

Vezi și Leucoza bovină – simptome, riscuri, prevenire.

Bibliografie selectivă: Constantin Vasiu, Nicolae Starciuc. „Boli infecțioase ale animalelor agricole”, Partea I – Bacterioze, 2012.

ICCC „Selecția” a recoltat semințele de sfeclă de zahăr produse prin metoda directă

0

Institutul „Selecția” a finalizat de curând recoltarea seminței de sfeclă pentru zahăr și furaj cultivate în actualul sezon agricol prin metoda directă, ce constă în însămânțarea din toamnă și iernarea plantulelor în câmp.   

Această metodă permite reducerea de 3-4 ori a cheltuielilor față de cea indirectă, dar și obținerea până la 2,3 t/ha de semințe de o calitate biologică înaltă.

În acest caz, semănatul se face în sol pregătit din timp, la o adâncime de 3-4 cm, iar termenul optim de semănat e 25 august – 5 septembrie. Norma de însămânțare este mai mare comparativ cu cea utilizată la cultivarea sfeclei în scopuri industriale, cu păstrarea aceleiași distanțe, de 45 cm între rânduri. 

După răsărire, plantele se îngrijesc prin udare și fertilizare, pentru a le asigura o creștere sănătoasă și viguroasă. Primăvara devreme se efectuează lucrări mecanice de îngrijire. Recoltarea semințelor se face mecanizat și are lor de regulă mai devreme decât în cazul metodei indirecte. 

În acest an, Institutul „Selecția” a produs pe 2,85 ha semințe de sfeclă pentru zahăr de soiul „Victoria” și pe 1,2 ha – de sfeclă furajeră „Ciugur”.

Folosirea metodei directe devine tot mai eficientă pe fondul schimbărilor climatice, care au loc în ultimii ani și generează ierni mai blânde, ce oferă condiții favorabile pentru iernarea plantelor în câmp.

Prima hală metalică cu deschidere de 43 m din Moldova – proiectată și construită de compania Colass

0

5074 mp fără coloane intermediare

Într-o eră marcată de evoluție rapidă și inovație, inginerii structuriști ai companiei Colass, în parteneriat cu echipa de ingineri structuriști ghidată de către Vitalie Zdrobau, a lansat un proiect revoluționar în domeniul construcțiilor metalice din Republica Moldova.

Este vorba despre proiectarea unei clădiri multifuncționale, cu o deschidere impresionantă de 43 de metri și o lungime de 118 metri, unde sunt eliminate complet coloanele intermediare. 

Construcția metalică a fost în totalitate executată la fabrică de construcții metalice a companiei Colass și montată de către inginerii companiei Colass după cele mai înalte standarde și conform cerințelor ISO 9001: 2015 și ISO 3834-2:2021. 

De ce Construcții Metalice?

Construcțiile metalice, deși nu sunt un concept nou, continuă să impresioneze prin avantajele lor remarcabile:

Rezistență și Durabilitate: Oțelul, fiind un material de bază în aceste construcții, garantează o rezistență în fața factorilor externi și încărcăturilor, promițând longevitate și siguranță.

Flexibilitate Structurală: Unul dintre cele mai mari avantaje este capacitatea de adaptabilitate. În cazul halei Colass, flexibilitatea se manifestă prin absența coloanelor intermediare, permițând astfel un design interior liber, neîntrerupt și dinamic.

Eficiență în Timp: Procesul de construcție al halelor metalice este considerabil mai rapid, datorită asamblării de elemente prefabricate, produse în condiții de uzină, cu respectarea tuturor rigorilor tehnice, precum și asigurarea controlului calității de către toți factorii de decizie implicați in proiect, fapt ce reduce durata proiectelor și crește considerabil nivelul de calitate al produsului final. 

Eficiență Energetică: Panourile sandwich cu grosimea de 200 mm asigură confortul optim și necesarul de izolație fonică și termică, depășind valorile normative cu minim 200%.

Ca rezultat, a fost obținută performanță energetică specifică clădirilor clasa A și consum de energie minim pe perioada caldă a anului în scopul condiționării spațiului interior, iar în perioada rece a anului, în general, consum ZERO, deoarece anvelopa clădirii asigura un confort termic la interior de minim 15 grade, fără a acționa surse suplimentare de căldura.

Ce Aduce Nou Hala Colass?

Având în vedere deschiderea sa excepțională de 43 de metri, hala industrială realizată de Colass oferă:

  • Universalitate în procesul de exploatare: Fără coloane intermediare care să divizeze spațiul, hala poate fi personalizată și adaptată pentru diferite tipuri de activitate: depozitare, producere, comerț, sport, etc.
  • Optimizare Spațială: Fără obstacole, echipamentele, liniile tehnologice, materialele (în cazul spațiilor de depozitare) pot fi așezate în mod optim, fără a irosi spațiu, totodată, reducând considerabil căile de acces și traseele tehnologice ale mecanismelor.
  • Accesibilitate Crescută: Spațiul deschis facilitează intrarea și mișcarea vehiculelor de mari dimensiuni în procesul de aprovizionare a clădirii.
  • Design Contemporan: Acest tip de hală nu numai că este funcțional, ci și estetic plăcut.
  • Abordare Inginerească Adecvată: Structura metalică primară constituită din elemente cu secțiune variabilă pe lungime permit repartizarea corectă a materialului în concordanță cu repartizarea eforturilor interioare generate din încărcări exterioare (vânt, zăpadă, seism, etc), ceea ce ne reprezintă ca uzină și se datorează posibilităților tehnice oferite de utilajului modern utilizat de către compania noastră precum și de profesionalismul echipei tehnice implicate în proiect.
  • Optimizare de cost: tipul de structură inovativă implementată în proiectul respectiv permit o optimizare a costurilor de producere și montaj de până la 40%, față de structurile standarde tradiționale bazate pe profil laminat cu secțiunea transversală constantă.

Compania Colass a reușit să aducă în Moldova nu doar o inovație în construcții metalice, ci și un exemplu de eficiență și adaptabilitate. Acest proiect demonstrează clar că viitorul construcțiilor industriale este unul flexibil, eficient și eco-friendly.

Pentru detalii suplimentare sau informații legate de proiect, vă rugăm să ne contactați la: 078 50 70 90 sau 07 88 999 99.

VIDEO. NATCUBI-AGRO prezintă recoltele la opt soiuri de grâu marca C.Î. Agrostoc

0

Cooperativa de Întreprinzător Agrostoc continuă prezentarea rezultatelor obținute în diferite zone ale țării la testarea soiurilor de grâu și orz create de către institute de selecție a plantelor din România și Ucraina.

Loturile de testare au fost înființate atât în cadrul întreprinderii specializate în producerea semințelor Agrostoc-Prim, cât și în cadrul loturilor membrilor cooperativei.

Ion Curjos, administratorul Natcubi-Agro, menționează că, din observațiile realizate pe parcursul mai multor ani în care a fost implicat inclusiv în multiplicarea materialului semincer, poate spune că siguranță că soiurile propuse de către cooperativă sunt adaptate și oferă recolte bune.

Soiuri incluse în lotul de testare au fost:

Soiurile au fost recoltate, analizată calitatea boabelor și alți indici, iar rezultatele înregistrate. În acest video aflați mai multe despre rezultatele obținute.

Citiți mai multe despre Soiurile de grâu disponibile pentru comercializare pe acest link.

Micii producători de vinuri din Moldova produc 1 milion de sticle anual și exportă în 25 de țări

0

Asociația Micilor Producători de Vinuri face bilanțul propriei activități pentru un an de zile și prezintă direcțiile strategice de dezvoltare pentru anul următor. Secretarul de stat Andrian Digolean consideră că succesele înregistrate de producătorii de vinuri sunt motiv de inspirație și pentru alți potențiali investitori în sectorul vitivinicol.

„Aportul micilor producători de vinuri este unul prețios. Vinurile din Republica Moldova au revoluționat în ultimii ani, trecând de la vinuri exportate în vrac la cele de calitate, dezvoltând Indicații Geografice Protejate, soiuri autohtone și noi stiluri de vinuri apreciate cu mii de medalii. Ministerul va susține în continuare dezvoltarea micilor producători de vinuri prin politicile de subvenționare”, a declarat oficialul.

Asociația a fost înființată de 9 vinificatori în anul 2010, iar în prezent numără circa 60 de membri. Adunați împreună, aceștia gestionează în jur de 450 ha de viță de vie și produc, anual, circa 1 milion de sticle de vin. Acestea sunt plasate pe piață cu marcă proprie și sunt exportate în peste 25 de țări.

Pentru a îmbunătăți procesul de producere și a spori calitatea vinurilor, micii producători beneficiază de suportul Oficiului Național al Viei și Vinului și de granturi oferite de USAID.