Agricultura se schimbă constant, necesitând noi abordări, tehnici și hibrizi pentru a satisface cerințele pieței și a păstra un randament crescut în cadrul fermelor.
În această dinamică rapidă, Syngenta Moldova își continuă misiunea de a pune la dispoziția agricultorilor produse de vârf, care combină tehnologia de ultimă oră cu productivitatea sporită și adaptabilitatea la condițiile de mediu.
În cadrul evenimentelor recente organizate de Syngenta în diverse regiuni ale țării, au fost prezentate noutățile și recomandările pentru campania de toamnă.
Primul hibrid înregistrat pentru cultivare în noua tehnologie A.I.R.™ de la Syngenta
Syngenta a plasat pe piața Moldovei trei noutăți importante pentru cultura de floarea-soarelui:
SY Futura AR – hibrid semi-timpuriu, primul înregistrat pentru tehnologia A.I.R ™, cu toleranță ridicată la Plasmopara helianthi M9 și Orobanche cumana rasa F.
A.I.R.™ vine de la „ALS Inhibitor Resistant” (în română, rezistent la inhibitori ALS) și scoate în evidență inovația mult căutată de productori, asigurând o toleranță robustă la erbicidele calificate A.I.R.™ atât pe bază de imazamox, cât și tribenuron-metil, cum ar fi Listego® Pro și Express™, două dintre cele mai eficiente soluții de control al buruienilor la cultura de floarea-soarelui.
SY Michigan CLP – hibrid de floarea soarelui foarte productiv ce valorifică foarte bine condițiile intensive de cultură, dedicat tehnologiei Clearfield® Plus.
Subeo HTS – dezvoltat pentru segmentul High Oleic adaptat tehnologiei Express™.
„Hibridul Michigan a impresionat în mod deosebit, având performanțe remarcabile în condiții de secetă și fiind adaptat tehnologiei Clearfield® Plus.
Prin urmare, cererea de semințe pentru acest hibrid a crescut considerabil. Subeo HTS deschide drumul către segmentul High Oleic, fiind adaptat pentru tehnologia Express™. Acești trei hibrizi sunt încă o dovadă a angajamentului Syngenta de a răspunde nevoilor emergente ale climei”, adaugă Oleg Cojocaru.
Noutăți pentru Cultura Porumbului
Hibrizii SY Pamplona și SY Spectralau intrat pe scenă pentru a îmbogăți portofoliul pentru cultura porumbului. Aceștia avantajează fermierii datorită unei timpurietăți crescute, esențială în condițiile climatice schimbătoare.
„Pamplona (FAO 290) și Spectral (FAO 310) sunt hibrizi de porumb timpurii, productivi, adaptați pentru toate zonele de cultivare ale porumbului. Plusul de productivitate, comportamentul adaptat în condiții de arșiță, ce vin la pachet cu timpurietatea, sunt tot mai apreciate de fermieri în ultimii ani”, a menționat Oleg Cojocaru, Director Vânzări Syngenta Moldova.
Pe de altă parte, hibrizii consacrați precum SY Ignis, SY Torino și SY Minerva continuă să fie foarte apreciați în rândul agricultorilor, datorită rezultatelor consecvente obținute în trecut.
Două varietăți noi de grâu și recomandări pentru Campania de Toamnă
Privind către viitorul apropiat, Syngenta încurajează fermierii să îmbrățișeze inovația, să testeze noile soiuri și să nu omită aspecte importante ale tehnologiei pentru a obține randamente sporite.
„Soiurile de grâu Pibrac și SY Rocinante sunt două varietăți performante, cu potențial extraordinar de producție, toleranță la boli, destinate panificației, complet acomodate condițiilor țării. Aceste soiuri vă pot aduce producții record datorită adaptabilității și toleranței ridicate la boli”, menționează Alexandru Neamțu, Reprezentant Vânzări Syngenta Moldova.
Iar pentru fermierii care nu-și doresc să abandoneze soiurile deja îndrăgite, specialiștii Syngenta vin cu câteva recomandări importante:
„În acest caz, recomandăm să nu omită un aspect foarte important în tehnologie – tratarea semințelor. Aici, Syngenta vine cu trei produse eficiente:
Austral® Plus– insecto-fungicid pentru prevenția și combaterea bolilor și dăunătorilor de sol;
Vibrance®Duo – are la bază fludioxonil (conținut și în celelalte două produse) și sedaxan care combate eficient bolile de sămânță și are efect fitotonic asupra plantelor noi apărute;
Celest® Extra– conține fludioxonil și difenoconazol, două substanțe active cu eficacitate foarte bună.
„Un alt aspect important, recomandăm fermierilor să utilizeze produse cu substanțe active diferite în perioada de vegetație decât cele pe care le utilizează la tratamentul semințelor”.
La rapiță, fermierii sunt în așteptarea condițiilor prielnice pentru semănat, iar printre hibrizii Syngenta dedicați acestei culturi amintim:
SY Harnas– hibrid consacrat, care an de an oferă performanță și SY Iowa – cu toleranță foarte bună la boli, scuturare, de talie medie și o capacitate foarte bună de ramificare, un număr mare de silicve și o maturitate uniformă a silicvelor la recoltare.
Fermieri: De la minim 50% până la sută la sută hibrizi Syngenta cultivați
Fermierii prezenți la eveniment au menționat că au rămas an de an fideli geneticii Syngenta datorită stabilității ce le-o oferă în diferite condiții de producție. Pe de altă parte, au ținut să menționeze și produsele ce le-au oferit performanță.
Ion Cebotari, Agrimens-Exim SRL:
„Hibrizii Syngenta se regăsesc în câmpurile întreprinderii noastre de la apariția Syngenta pe piața Moldovei. Pentru cultura de floarea-soarelui, în special apreciem tehnologia Clearfield®. Acum, cultivăm hibrizi high oleici, preferații fiind Talento și Experto. An de an, din cauza insuficienței de precipitații și arșiței, avem producții diferite, însă mereu satisfăcătoare, astfel încât să continuăm să cultivăm hibrizii Syngenta. Totodată, utilizăm erbicidele Elumis® și Lumax® pentru menținerea sub control a buruienilor în aceste culturi”.
Tudor Popovici, Virolond-Agro SRL:
„Apreciez mult efortul companiilor de a plasa pe piață noi soiuri, hibrizi și tehnologii. Le testăm de fiecare dată cu plăcere. Din acest motiv, acum circa 8 ani am ajuns să colaborăm și cu Syngenta. Sureli HTS și SY Michigan CLP sunt hibrizii de floarea-soarelui cei mai preferați de noi, în diferite tehnologii de erbicidare.
Totodată, am înființat și un lot pentru testarea a opt hibrizi de porumb, pentru a determina care sunt cei mai potriviți pentru zona noastră. Am cultivat și un soi nou de grâu – Pibrac, în condiții de precipitații foarte puține, am recoltat circa 6 tone/ha. Am utilizat Amistar® Prime Pack în primul tratament la grâu, foarte bun produs. Într-un final, am obținut grâu cu glutenul 24%, suntem foarte mulțumiți”.
Vasile Guzun, SC VASIALEX-AGRO SRL:
„Gestionăm o suprafață de 800 de hectare, de la bun început alegând să colaborăm cu Syngenta. În fiecare an testăm diferiți hibrizi, mereu semănăm și martorul, însă Syngenta niciodată nu ne-a dat de gol, mereu am obținut rezultate bune.
Sumiko HTS, Subaro HTS, de când au apărut pe piață, sunt cultivați an de an în întreprindere. An de an, minim 50% din suprafețele cu floarea-soarelui, porumb și rapiță dedicăm hibrizilor Syngenta. Chiar dacă uneori sunt ani mai dificili, căutăm să ajustăm noi tehnologia, astfel încât să putem obține maximul potențial al hibrizilor”.
Igor Pânzaru, inginer-agronom Rădoianul-Prim SRL:
„Anul acesta am semănat 100% hibrizi de floarea-soarelui și porumb Syngenta, datorită rezultatelor pe care le-am obținut în anii anteriori. Nu am avut niciodată probleme cu acești hibrizi. Preferații sunt hibrizii higholeici, în special SY Experto și Talento. Pentru tehnologia Clearfield cultivăm SY Onestar CLP, iar în acest an am testat și noul hibrid SY Michigan CLP.
În tehnologia Express, Suomi HTS și Sureli HTS sunt hibrizi pentru care optăm. La porumb, am optat pentru un singur hibrid în acest an – SY Ignis, acesta pierde rapid umiditatea din boabe și este productiv. Urmează să testăm și noii hibrizi prezentați în lotul demonstrativ. Utilizăm și erbicidele Listego® Pro și Elumis®, acestea ne permite să obținem câmpuri curate”.
Sergiu Chergan din satul Breanova, raionul Orhei, acum peste 10 ani a făcut o investiție într-o livadă de măr, ce ocupă o suprafață de opt hectare.
În condițiile costurilor tot mai mari de producție și prețurilor mai mici la comercializare, fermierul a decis să caute soluții optimizate la acest capitol, optând în acest an pentru colaborarea cu Diolsem – companie locală producătoare și distribuitoare de inputuri în agricultură.
„În primul rând, am rămas plăcut surprins de prețurile pe care le-a propus Diolsem pentru produse la începutul sezonului. În prima etapă, anume acestea ne-au determinat să colaborăm. Ulterior, la fiecare zece zile, reprezentantul companiei realiza vizite în livadă pentru a monitoriza starea pomilor, propune produse pentru protecția plantelor. La moment, sunt mulțumit de rezultatele obținute în livadă și am reușit să reduc costurile cu circa 50%”, menționează Sergiu Chergan, GȚ Chergan Sergiu Mihail.
Fermierul Sergiu Chergan spune că apreciază în special produsele:
Neoprid (0,15 – 0,25 l/ha) – insecticid pe bază de Acetamiprid 200g/l, sistemic cu activitate translaminară.
Eurosulf(4-5 l/ha) – fungicid de contact pe bază de sulf, cu acțiune multiplă în combaterea făinării.
Ca Forte (3-4 l/ha) – îngrăşământ foliar pe bază de săruri organice de calciu îmbogăţit cu mangan şi zinc.
Valera 050 EC (0,5-1 l/ha) – insecticid de contact şi acţiune intestinală.
Agricultorul adaugă că, pe lângă livada de măr, mai dispune și de 170 de hectare de culturi de câmp și planifică să colaboreze în sezonul următor inclusiv pentru achiziționarea produselor necesare acestora.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță că au fost depistate două focare active de pestă porcină africană în satul Vadul lui Isac din raionul Cahul.
Potrivit ANSA, focarele au fost depistate la o exploatație nonprofesională ( într-o gospodărie simplă) și în extravilanul unei exploatații autorizate ( o fermă de porci).
Agenția solicită proprietarilor de porcine, să informeze urgent Subdiviziunile teritoriale pentru siguranța alimentelor, medicii veterinari sau autoritățile publice locale, în cazul îmbolnăvirii și pieirii animalelor sau a depistării cadavrelor de mistreți.
Pesta porcină africană este o boală infecțioasă, contagioasă, virotică, cu evoluție acută, care afectează porcul domestic și diverse specii sălbatice.
Virusul este rezistent la acțiunile factorilor fizici, chimici și biologici.
Sursele de infecție sunt reprezentate de porcii bolnavi și trecuți prin boală, care elimină virusul în mediul exterior prin toate secrețiile și excrețiile, contaminând adăposturile, așternuturile, materialele de îngrijire, furajele, mijloacele de transport.
Necesitatea adaptării producerii la schimbările climatice fac fermierii să investească tot mai mult în tehnologii ce le-ar permite reducerea impactului acestora. În acest sens, fermierul Oleg Mereacre din Ialoveni a decis să facă investiții importante într-o plantație de zmeur înființată pe substrat.
Plantația ocupă o suprafață de 1,8 hectare, includ aproximativ 14 mii de ghivece, este protejată datorită unui sistem anti-ploaie, iar toate lucrările necesare sunt strict monitorizate pentru a asigura un microclimat controlat.
Cultivarea zmeurului pe substrat permite evitarea bolilor de rădăcină
Producătorul spune că a analizat aspectele tehnologiei mergând în vizite de studiu peste hotare – În special Polonia, Italia și Olanda, astfel încât să implementeze tehnologia corect.
„Zmeurul are nevoie, în primul rând, de o aerație adecvată pentru a preveni bolile sistemului radicular. Pentru înființarea unei plantații productive în sol, este necesar ca acesta să fie potrivit cerințelor zmeurului, motiv din care și am optat pentru producerea în ghiveci, pe substrat. Substratul ne scutește de bolile ce se dezvoltă tradițional în sol”, relatează Oleg Mereacre.
Soiul pentru care a optat este Enrosadira – un soi remontat cu o perioadă lungă de fructificare.
Soiul Enrosadira a fost introdus pe piață în 2015 și, în acest timp, a reușit să cucerească mai mulți producători din Elveția, dar și din alte țări. Are fructe mari, ușor de curățat, ceea ce ajută la creșterea productivității.
Aceste fructe sunt de culoare deschisă și au un termen de valabilitate foarte bun. Soiul Enrosadira este potrivit pentru cultivarea atât în sol deschis, cât și în sere.
„Pentru viitor, analizăm opțiunea includerii și altor soiuri pentru care să realizăm recoltarea timpurie. Anul trecut, fiind primul an al plantației, recolta obținută a fost foarte mică, însă ultima recoltare a fost realizată pe data de 12 decembrie”.
Calitatea apei – crucială la cultivarea pe substrat
Consumul de apă este, în medie, cu până la zece ori mai mic comparativ cu sistemul tradițional de producere – un aspect foarte important în condițiile în care sursa este destul de limitată.
„Aici, în schimb, decisivă este calitatea apei de irigare, nu putem iriga cu apă necalitativă, altfel zmeurul este afectat.
Am observat în acest sistem o calitate mai bună a fructelor, un luciu mai frumos și un gust mai plăcut. În plus, evităm umiditatea excesivă a rădăcinii, astfel evităm riscul putrezirii acesteia”.
La moment, producătorul a inițiat recoltarea pentru al doilea val de recoltă.
„În acest an, am inițiat a doua recoltare în august, planificăm să o prelungim ce puțin până în decembrie. Realizăm recoltarea de circa 2-3 ori pe săptămână. Ce ține de recolta planificată, ar fi aproximativ 10 tone, însă totul depinde de condițiile ce se vor înregistra”.
Zmeura recoltată este livrată către rețelele de supermarketuri din țară. Totuși, în acest an, aceasta ar fi doar de circa 60% din cea estimată.
„Fiind al doilea an, am făcut și diferite greșeli, astfel că nu vom avea 100% din recolta planificată. În schimb, avem o experiență care ne permite să ne adaptăm mai ușor tehnologia pentru anii viitori”, adaugă Oleg Mereacre.
Recoltarea și întreținerea este destul de anevoioasă, fiind necesare brațe de muncă calitative, care vor realiza lucrările corect.
După finalizarea sezonului, zmeurul este tranferat din câmp în frigider, temperaturile de peste -15 grade Celsius devin periculoase pentru acesta.
Revenim ulterior cu recomandări privind tehnologia de producere a zmeurului pe substrat realizate de către expertul Jeremy Darby cu suportul proiectului USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova în parteneriat cu Asociația Obștească Pomușoarele Moldovei.
Agricultorii care nu vor fi conectați la sistemele de irigare din localitate nu vor fi eligibili pentru a beneficia de subvenții sau alte ajutoare din partea statului. A anunțat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în cadrul unei ședințe cu șefii direcțiilor raionale de profil, scrie realitatea.md.
Subiectul a fost abordat după ce șeful Secției agricultură Cahul, Vasile Raru, a raportat despre recoltarea strugurilor.
Din discuțiile cu proprietarii de viță de vie a constatat că anul a fost bun și din punct de vedere al cantității, și al calității pe suprafețele conectate la sisteme de irigare. Recolta este sub așteptări acolo unde nu există sisteme de irigare.
„La Cucoara urmează să fie amenajat un bazin de acumularea. Starea plantațiilor e foarte proastă, fiind afectate cauza secetei între 50 și 60% din suprafețe”, a precizat Vasile Raru.
Ministrul agriculturii a declarat că în Cucoara există sistem de irigare funcțional, de o calitate deosebită, montat cu sprijinul poporului american.
Vladimir Bolea a mai spus că nu se vor mai da subvenții pentru terenurile neconectate la sisteme de irigare, acolo unde acestea sînt funcționale, unde au fost reabilitate de către stat.
„Trebuie obligatoriu să fie conectați la sistemul de irigare. Cucoara are șase stații de pompare – bijuterii, nu altceva. Stau și se uită la ele și facem acte de constatare. Dacă tot s-au construit și s-au investit bani, ele trebuie folosite”, a mai spus ministrul.
Soiurile de grâu și orz de toamnă create la ICCC „Selecția” demonstrează de ani la rând un potențial de producție și competitiv înalt în raport cu cele de import.
În consecință, pe terenurile agricole din gestiunea institutului sunt produse cantități considerabile de semințe de grâu de toamnă de calitate biologică înaltă de soiurile create mai demult: Meleag, Talisman, Savant, Numitor, Aport, iar din cele mai noi: Tiras, Simbol, Odor, Rândunica etc.
Cât privește orzul de toamnă, sunt produse semințe pentru astfel de soiuri ca: Radana, Auriu, Scânteia, Excelent, iar din cele mai noi – Tezaur.
Unul din soiurile cu potențial înalt de producție este Meleag, care servește și ca martor la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor, dar și pentru toate soiurile create la ICCC „Selecția” în ultimii ani.
El face parte din ecotipul de soiuri semiintensive. În acest an, producția de boabe a acestuia în testarea comparativă a soiurilor omologate și de perspectivă de grâu comun de toamnă, pe câmpul comparativ de concurs, la amplasarea după borceag de primăvară, a constituit 6,05 t/ha.
Acest nivel de producție a fost depășit de soiurile Tiras și Odor, cu 0,03 și, corespunzător, 0,43 t/ha. Conținutul de gluten a variat de la 22,2 până la 25,2%, iar indicele IDK – de la 53 la 79.
Același nivel de producție ca și Meleag a fost asigurat de mai noul soi Rândunica, din ecotipul soiurilor intensive, la amplasarea după borceag de primăvară.
În același timp, soiurile Odor și Rândunica au demonstrat cel mai înalt nivel de producție, de 6,34 și, corespunzător, 6,10 t/ha, în condițiile anului 2023 într-o experiență cu testarea demonstrativă în producere. Conținutul de gluten a variat de la 19 până la 22,1%, iar IDK – de la 83 până la 96.
În aceeași experiență au fost testate o serie de soiuri de origine străină (Rusia, Ucraina, România, Germania, Austria). Dintre acestea s-a evidențiat Amandus (Austria), care a asigurat 6,37 t/ha, ceea ce a fost la același nivel cu soiul Odor, de selecție autohtonă.
Un potențial de producție relativ înalt au demontrat soiurile Sila și Grom (Krasnodar, Rusia), care au asigurat o producție de 6,27 și, corespunzător, 6,16 t/ha.
În ultimul timp, rezultate promițătoare demonstrează soiurile din România (de la Fundulea și Turda), care au cedat Odor cu 0,8-1,0 tonă/ha.
Soiurile ucrainene au cedat cu 0,5 t/ha, iar cele europene – cu 0,71 t/ha. În general, potențialul soiurilor europene este destul de înalt în anii cu condiții climaterice favorabile, dar scade brusc în anii secetoși.
Într-o experiență cu durata medie de trei ani de testare a soiurilor autohtone de grâu de toamnă și de altă origine în ceea ce privește producerea ecologică, cele mai roditoare s-au dovedit a fi Tiras și Aport – 6,06 și, corespunzător, 6,25 t/ha.
Diferențele de productivitate față de martor (soiul Meleag) au constituit 0,12 t/ha (102%) și 0,31 t/ha (105%). Totodată, soiurile din Romania au cedat față de martor cu 0,1-0,3 t/ha, iar cele din Rusia (Krasnodar) – cu 0,28 t/ha.
Pentru anul 2023 în aceeași experiență cu testarea ecologică s-au evidențiat soiurile Tiras, Savant și Simbol. Sporul de producție față de Meleag a constituit 0,54 t/ha (110%); 0,67 t/ha (112%) și 1,07 t/ha (119%).
Soiurile străine, din România, Rusia și Europa, nu le-au depășit după nivelul de producție pe cele autohtone.
În ce privește orzul de toamnă, productivitatea medie a soiurilor autohtone pentru 2019-2023 denotă un spor în mărime de 0,36 t/ha față de cele din Ucraina (Dostoinîi și Deveatîi val) și 0,33 t/ha față de cele din Rusia (Krasnodar) – Dobrînea, Fiodor, Condrat. Producția medie pentru soiurile autohtone a constituit 4,41 t/ha.
În 2023, producția soiurilor de orz de toamnă pe câmpurile experimentale ale ICCC „Selecția” a constituit 5,27 t/ha. Sporul de producție la soiurile autohtone (Excelent, Radana, Scânteia, Auriu) față de cele străine din Rusia și Ucraina a fost de 0,55 t/ha.
Analiza rezultatelor tuturor testărilor realizate de ICCC „Selecția” atât la institut, cât și în diferite zone ale Republicii Moldova, demonstrează că soiurile autohtone nu cedează celor străine, ba chiar tolerează mai bine condițiile de secetă, iar prețul de achiziție a semințelor e de câteva ori mai competitiv.
În ianuarie-iunie 2023 exporturile de mărfuri au totalizat 2042,2 mil. dolari SUA, iar importurile de mărfuri au însumat de 4371,6 mil. dolari SUA. Comparativ cu perioada similară din anul 2022 exporturile s-au diminuat cu 10,9%, iar importurile au crescut cu 0,5%.
Deficitul balanței comerciale în ianuarie-iunie 2023 a fost de 2329,4 mil. dolari SUA, cu 270,2 mil. dolari SUA (+13,1%) mai mare, decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2022.
Exporturile de mărfuri realizate în luna iunie 2023 au avut o valoare de 316,6 milioane dolari SUA, cu 5,9% mai puțin, în raport cu luna mai 2023 și cu 24,0% – comparativ cu luna iunie 2022 (Figurile 1 și 2).
În ianuarie-iunie 2023 exporturile de mărfuri au însumat 2042,2 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 1), valoare mai mică cu 10,9%, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2022.
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iunie 2023 au constituit 1365,8 milioane dolari SUA (66,9% din total exporturi), fiind în scădere cu 20,0% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 14,9%.
Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-iunie 2023 s-au cifrat la 676,4 milioane dolari SUA (33,1% din total exporturi), sau cu 15,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 4,0%.
Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci comune decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 13,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, benzine auto, autoturisme, nuci comune decojite, medicamente, ulei de floarea soarelui, semințe de floarea soarelui, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, votcă, whisky, lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru înfrumusețare, genți de voiaj, truse de toaleta, rucsacuri și genți sportive, ceasuri de mână și alte ceasuri, porumb) – 19,5%.
Mijloacele de transport rutier în ianuarie-iunie 2023 (Figura 3 și Anexa 4) rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (81,4% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (13,4%), transportul feroviar (3,0%), transportul aerian (1,1%), instalații fixe de transport (1,0%), autopropulsie (0,1%).
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-iunie 2023 au totalizat 1250,9 milioane dolari SUA (cu 11,3% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 61,3% în total exporturi, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de ianuarie-iunie 2022 (Figura 4 și Anexa 1).
Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI în ianuarie-iunie 2023 au avut o valoare de 523,8 milioane dolari SUA (cu 112,8 milioane dolari SUA sau cu 27,4% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,6% în total exporturi, în creștere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iunie 2022 (Figura 4 și Anexa 1).
Această majorare a fost generată, în principal, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 109,9 milioane dolari SUA sau cu 44,0% mai mult, față de ianuarie-iunie 2022).
În ianuarie-iunie 2023 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri (Figura 5 și Anexa 1) au fost: România (31,6% din total exporturi), Ucraina (17,6%, în creștere accentuată – cu 6,7 puncte procentuale față de ianuarie-iunie 2022), Italia (6,8%), Germania (5,5%), Federația Rusă (4,0%), Turcia și Cehia (câte 3,9%), Polonia (2,8%), Belarus (2,3%), Spania (1,9%), Statele Unite ale Americii (1,4%), Bulgaria (1,3%), Ungaria, Liban și Franța (câte 1,2%), Cipru și Kazahstan (câte 1,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,0%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (0,9%), Grecia și Elveția (câte 0,8%), cărora le-au revenit 92,3% din total exporturi.
Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-iunie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022 (Anexa 1) relevă majorarea livrărilor de mărfuri în Ucraina (+44,0%), Cehia (+58,5%), Spania (de 2,6 ori), Belarus (+52,4%), Kazahstan (de 4,0 ori), Cipru (de 1,8 ori), Liban (de 1,6 ori), Egipt (de 2,3 ori), Statele Unite ale Americii (+29,1%), Emiratele Arabe Unite (de 5,0 ori), Lituania (de 2,2 ori), Kârgâzstan (de 7,0 ori), Croația (de 3,4 ori), Georgia (+35,9%), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 10,9%.
În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Turcia (-62,3%), Bulgaria (-75,9%), Italia (-28,8%), Elveția (-68,8%), Federația Rusă (-30,8%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (-57,0%), România (-2,9%), Germania (-13,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-44,6%), Portugalia (-96,9%), Polonia (-9,2%), Austria (-37,0%), Belgia (-29,0%), Iordania (-85,6%), Grecia (-12,3%), Irak (-45,1), Ungaria (-7,5%), cauzând descreșterea pe total exporturi cu 20,2%.
În structura exporturilor din ianuarie-iunie 2023 (Figura 6 și Anexa 6) ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: mașini și aparate electrice și părți ale acestora (15,9%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (13,1%); cereale și preparate pe bază de cereale (9,3%); legume și fructe (7,8%); îmbrăcăminte și accesorii (7,2%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (6,9%); băuturi alcoolice și nealcoolice (4,9%); semințe și fructe oleaginoase (4,5%); mobilă și părțile ei (3,5%); articole din minerale nemetalice (2,9%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,1%); vehicule rutiere (2,0%);
În ianuarie-iunie 2023, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022 (Anexa 6) s-au majorat exporturile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+34,9%, datorită creșterii livrărilor (reexporturilor) în Ucraina (+35,6%), mașini și aparate electrice și părți al e acestora (+15,5%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+37,3%), energie electrică (de 18,2 ori, generată de sporirea livrărilor în Romania și Ucraina), articole din minerale nemetalice (+39,7%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 2,6 ori), mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (+57,4%), materiale plastice sub forme primare (de 6,2 ori), îngrășăminte naturale și minerale naturale (de 2,0 ori), mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (de 3,1 ori), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (+24,2%), animale vii (+56,1%), produse chimice anorganice (de 1,8 ori), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 2,0 ori), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (de 1,7 ori), produse lactate și ouă de păsări (+17,0%), influențând creșterea pe total exporturi cu 9,6%.
Totodată, s-au redus exporturile de semințe și fructe oleaginoase (-64,1%), cereale și preparate pe bază de cereale (-43,2%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-38,4%), legume și fructe (-15,9%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (-51,0%), produse chimice organice (-41,7%), produse medicinale și farmaceutice (-18,0%), articole prelucrate din metal (-23,0%), vehicule rutiere (-8,6%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (-7,1%), mobilă și părțile ei (-4,0%), încălțăminte (-14,5%), articole din lemn, exclusiv mobilă (-11,7%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-10,8%), cauzând descreșterea pe total exporturi cu 21,1%.
Importurile de mărfuri realizate în luna iunie 2023 au constituit 665,2 milioane dolari SUA, cu 6,2% mai puțin, față de luna mai 2023 și cu 13,4% – comparativ cu luna iunie 2022 (Figurile 7 și 8).
În ianuarie-iunie 2023 importurile de mărfuri au însumat 4371,6 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 2), nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 0,5%.
Majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2023 (Figura 9 și Anexa 5) continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (77,2% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (8,5%), transportul maritim (7,6%), transportul feroviar (4,2%), transportul aerian (1,7%), autopropulsie (0,7%) și expedieri poștale (0,1%).
Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-iunie 2023 s-au cifrat la 2113,5 milioane dolari SUA (cu 5,8% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2022), deținând o pondere de 48,3% în total importuri, în creștere cu 2,4 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iunie 2022 (Figura 10 și Anexa 2).
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-iunie 2023 au avut o valoare de 889,8 milioane dolari SUA (cu 22,9% mai puțin, decât în perioada corespunzătoare din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 20,4% în total importuri, în scădere cu 6,1 puncte procentuale, față de ianuarie-iunie 2022 (Figura 10 și Anexa 2).
În ianuarie-iunie 2023 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri (Figura 11 și Anexa 2) s-au regăsit: România (15,6% din total importuri), Ucraina (13,0%), China (10,5%), Turcia (8,6%), Germania (7,0%), Italia (5,2%), Federația Rusă (4,5%), Polonia (3,4%), Franța (2,6%), India (2,5%), Ungaria (2,2%), Cehia și Bulgaria (câte 1,7%), Grecia (1,6%), Spania și Statele Unite ale Americii (câte 1,3%), Kazahstan (1,1%), Austria, Japonia, Regatul Țărilor de Jos (Netherlands), Belarus și Slovacia (câte 1,0%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,9%), Belgia (0,7%) și Coreea de Sud (0,6%).
Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-iunie 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 (Anexa 2) relevă majorarea importurilor provenite din Ucraina (+42,6%), Turcia (+22,4%), China (+12,3%), Grecia (de 3,3 ori), Kazahstan (de 5,0 ori), Germania (+6,1%), Slovacia (de 1,7 ori), Japonia (+57,7%), Israel (de 2,2 ori), Bulgaria (+18,1%), Cehia (+16,9%), Franța (+8,9%), Egipt (de 2,9 ori), Ecuador (+55,5%), Turkmenistan (de 2,2 ori), Azerbaidjan (de 1,6 ori), Vietnam (+26,5%), Ungaria (+5,3%), Austria (+11,9%), Georgia (de 4,3 ori), Suedia (+26,9%), Polonia (+2,6%), Spania (+6,6%), Portugalia (+20,4%), Belgia (+9,2%), Maroc (de 2,0 ori), Macedonia de Nord (de 1,8 ori), Bangladesh (+30,2%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 12,4%.
În același timp, s-au redus importurile provenite din Federația Rusă (-70,2%), România (-3,1%), Belarus (-24,0%), Statele Unite ale Americii (-17,9%), Uzbekistan (-47,5%), India (-3,7%), Pakistan (-38,9%), Coreea de Sud (-9,8%), atenuând creșterea pe total importuri cu 12,2%.
În structura importurilor din ianuarie-iunie 2023 (Figura 12 și Anexa 7) ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse înrudite (15,9%); gaz și produse industriale obținute din gaz (8,4%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (7,4%); vehicule rutiere (6,4%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,5%); produse medicinale și farmaceutice (3,4%); legume și fructe (2,9%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (2,7%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (2,5%); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (2,3%); îmbrăcăminte și accesorii (2,2%); articole prelucrate din metal (2,1%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,0%).
În ianuarie-iunie 2023 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022 (Anexa 7) s-au majorat importurile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+21,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+8,6%), vehicule rutiere (+15,9%), legume și fructe (+16,6%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+20,7%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (+17,9%), articole din minerale nemetalice (+13,5%), energie electrică (de 1,6 ori, generată, în principal, de creșterea livrărilor din România și Ucraina), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 1,7 ori), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+17,6%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+14,4%), instrumente și aparate profesionale, științifice și de control (+15,6%), îmbrăcăminte și accesorii (+5,1%), îngrășăminte minerale sau chimice (+5,8%), produse chimice anorganice (+27,3%), pește, crustacee, moluște (+10,1%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+34,5%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (+42,6%), produse lactate și ouă de păsări (+4,4%), contribuind la creșterea pe total importuri, cu 6,3%.
Totodată, s-au diminuat importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz (-15,4%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-30,4%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-72,1%), fier și oțel (-29,7%), semințe și fructe oleaginoase (-28,5%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (-6,8%), lemn și plută (-29,0%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (-26,6%), carne și preparate din carne (-17,3%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (-9,5%), piele, altă piele și blană prelucrate (-21,4%), cauciuc prelucrat (-14,8%), materiale plastice prelucrate (-6,3%), materiale plastice sub forme primare (-11,1%), mobilă și părțile ei (-9,3%), articole prelucrate din metal (-3,0%), atenuând majorarea pe total importuri, cu 6,1%.
Deficitul balanței comerciale în luna iunie 2023 a fost de 348,6 milioane dolari SUA (Figura 13), cu 24,1 milioane dolari SUA (-6,5%) mai puțin, față de cel înregistrat în luna mai 2023 și cu 3,4 milioane dolari SUA (-1,0%) mai puțin, comparativ cu luna iunie 2022.
Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-iunie 2023 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2329,4 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 3), sau cu 270,2 milioane dolari SUA (+13,1%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2022.
În ianuarie-iunie 2023 balanța comercială cu țările Uniunii Europene (UE-27) s-a încheiat cu un deficit de 862,6 milioane dolari SUA, iar cu țările CSI – 366,0 milioane dolari SUA, respectiv cu 275,4 milioane dolari SUA (+46,9%) mai mult și cu 377,8 milioane dolari SUA (-50,8%) mai puțin, față de valorile înregistrate în perioada similară din anul 2022. (Anexa 3).
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a fost de 46,7%, în scădere cu 6,0 puncte procentuale, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022.
Cu țările Uniunii Europene (UE-27) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a constituit 59,2%, micșorându-se cu 11,4 puncte procentuale, în raport cu perioada corespunzătoare din anul 2022.
Cu țările CSI gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a marcat 58,9%, în creștere cu 23,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă din anul 2022.
Persoanele fizice au importat,în ianuarie-iunie 20235, mărfuri în valoare de 146,8 milioane dolari SUA, cu 33,7% mai mult, în raport cu perioada corespunzătoare din anul 2022. Creșterea a fost condiționată, în principal, de majorarea valorii autoturismelor importate (+39,9%), cărora le-au revenit 88,0% din importurile realizate de persoanele fizice.
Anual, Republica Moldova sărbătorește pe 19 august Ziua Națională a Apicultorului, pentru a celebra munca și rolul apicultorilor, Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM) și Asociația Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova (AEPAM) organizează pe 19 august Festivalul dedicat Zilei Naționale a Apicultorului.
Evenimentul se va desfășura în Scuarul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” din Chișinău, începând cu ora 12-00.
Ediția din anul curent include un târg apicol la care circa 30 de apicultori din toate regiunile Republicii Moldova vor propune pentru degustare și pentru comercializare mai multe tipuri de miere, miere de căpăceală, dar și produse apicole derivate.
În premieră, în cadrul evenimentului vor fi prezentați stupii termosolari, care reprezintă o tehnologie inovatoare în domeniul apicol. În prezent, în Republica Moldova activează peste 6500 de apicultori care gestionează circa 260 de mii de familii de albine.
Cele mai cunoscute tipuri de miere produse în Moldova sunt mierea polifloră, mierea de tei, mierea de salcâm, se mai produce miere de rapiță, miere de floarea soarelui, miere de levănțică, miere de hrișcă, miere de salvie sau miere de coriandru.
„Surpriza evenimentului din acest an este selectarea și oferirea a 3 stupi termosolari pentru femeile antreprenoare din domeniul apiculturii, cât și desfășurarea unei instruiri de prezentare a stupilor termosolari, o invenție cehă care a revoluționat domeniul apiculturii și anume tratarea albinelor împotriva acarianului varroa”, a precizat Ion Maxim, Director Executiv ANARM.
La eveniment vor participa experți ai Czech-UNDP Partnership for Sustainable Development Goals și Apis innovation S.R.O. Thermosolar Hive, Cehia, care vor livra o instruire practică privind modul de utilizare a stupilor termosolari.
Tradițional, Moldova produce anual cca 5,5-6,5 mii tone de miere și exportă în jur de 3500 de tone de miere anual. Preponderent, mierea se vinde angro, neambalată și ajunge în țările UE.
An de an, sunt exploarate destinații noi, dar în top rămân țări ca Franța, Italia, Germania, România, Cehia, Polonia, dar și în cantități mai mici mierea a fost exportată în Canada și SUA.
Potrivit lui Vitalie Popa, Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova, mierea moldovenească a început să cucerească piețele din țările nordice precum Suedia, Finlanda.
Agenda zilei Naționale a Apicultorului
Locul desfășurării: mun. Chișinău, scuarul Catedralei Mitropolitane
Măsuri de facilitare aconstrucției de cheiuri temporare pe căile navigabile interne au fost aprobate de Parlament în lectura a doua. Proiectul de modificare a unor acte normative a fost susținut de 54 de deputați.
Scopul modificărilor constă în eliminarea barierelor administrative în cadrul normative care reglementează activitățile de îmbarcare, debarcare a pasagerilor, precum și încărcare, descărcare, depozitare, export, import al mărfurilor agricole la cheiurile temporare, situate în afara complexului portuar Giurgiulești.
Inițiativa legislativă a fost elaborată urmare a mai multor solicitări venite din partea reprezentanților mediului de afaceri, care au invocat dificultățile de ordin administrativ întâmpinate la transportul de mărfuri și pasageri pe căile navigabile interne.
De asemenea, aceste modificări legislative sunt necesare reieșind din considerentul că, din cauza războiului, mărfurile agricole nu mai pot fi transportate prin intermediul porturilor din Ucraina.
Conform prevederilor proiectului, vor fi abrogate restricțiile privind interzicerea circulației transportului naval pe căile navigabile interne.
Astfel, pe râurile Nistru și Prut, fâșia de teren de 30 de metri va putea fi utilizată pentru navigație și amenajarea cheiurilor temporare.
Navele care vor naviga pe căile navigabile interne vor trebui să aibă certificatul de navigație interioară. Este un termen nou introdus în legislație care definește certificatul eliberat navei supuse inspecției, care atestă că nava corespunde cerințelor tehnice.
Totodată, se vor dispune măsuri de menținere a parametrilor șenalului navigabil și se va permite desfășurarea operațiunilor de vămuire la cheiurile temporare.
În același timp, va fi interzisă comercializarea sedimentelor solide – nisip, prundiș, pietriș, pietre – obținute în urma lucrărilor la șenalul navigabil și amenajarea cheiurilor temporare cu restituirea acestora în avalul râurilor din care au fost extrase sedimentele.
