Un grup de vinificatori din Moldova, experți și reprezentanți ai Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) din Republica Moldova se află în perioada 26-30 iunie curent în Germania pentru a studia experiența vinăriilor germane în implementarea a standardelor de sustenabilitate în sectorul vitivinicol.
Vizita se desfășoară în contextul inițiativei ONVV „Vinul Moldovei Sustenabil”, derulată cu sprijinul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, care are ca scop asistarea vinăriilor moldovenești în certificarea vinurilor îmbuteliate destinate exportului pe piața Uniunii Europene drept „vinuri sustenabile”.
Mai bine de un an, mai multe vinării din Moldova s-au antrenat în implementarea standardelor de sustenabilitatea pentru a se alinia noilor tendințe globale de sustenabilitate și preferințelor consumatorilor pentru produsele sustenabile, sporind astfel competitivitatea vinurilor îmbuteliate pe piața de export.
Pe parcursul a cinci zile, echipa de vinificatori din Moldova va vizita mai multe vinării din Germania care au adoptat standardele de sustenabilitate la etapa de producere a strugurilor, dar și a vinului, va discuta cu Asociația producătorilor de vinuri și cu reprezentanți ai mediului academic din domeniul vitivinicol.
„Clienții noștri sunt tot mai interesați de produsele sustenabile, ceea ce ne-a motivat să analizăm și să definim acțiunile necesare pentru a deveni o afacere sustenabilă”, afirmă Vladimir Ursu, reprezentantul companiei Rădăcini Wines.
El subliniază că nu este suficient să avem produse eco-friendly și organice, ci este esențial să implementăm o serie largă de practici interconectate, menite să protejeze resursele naturale și mediul de afaceri.
„Compania este interesată să descopere exemple concrete și metode reale de implementare a standardelor de sustenabilitate și să înțeleagă beneficiile obținute prin acestea.”
De asemenea, vizita de studiu, prevede familiarizarea vinificatorilor din Moldova cu bunele practici de sustenabilitate promovate de Asociația Germană Fair’N Green și cele 150 de criterii ale Codului de Sustenabilitate a Vinurilor, ce se referă la practicile privind protecția mediului, protejarea biodiversității și a resurselor naturale, responsabilitatea socială, politici de personal și angajamente sociale, conservarea și promovarea patrimoniului și peisajelor culturale.
Elizaveta Breahnă, directoarea ONVV, a declarat:
„Vinul Sustenabil este viitorul sectorului, mai ales că această tendință globală este susținută de preferințele consumatorilor. În acest context, experiența vinăriilor din Uniunea Europeană în implementarea principiilor de sustenabilitate este extrem de relevantă pentru vinăriile moldovenești, care sunt la început de cale, ajutând-le să facă față provocărilor în procesul de implementare a standardelor și de obținere a certificatelor de sustenabilitate”.
Fermierii suspendă protestele până pe 1 august. Decizia a fost luată după discuțiile purtate astăzi, 27 iunie, cu autoritățile la Guvern, notează TV8.
Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a menționat că a fost identificată suma de 200 de milioane de lei pentru subvenționarea agricultorilor, din cele 700 de milioane solicitate inițial.
„Elaborăm rapid regulamentul în baza căruia vor fi distribuiți acești bani. Vor fi axați pentru agricultorii mici și micro în mare parte. Subvențiile vor fi achitate nu în bază de factură, ci în bază de hectare. Asta este tot ce poate face poporul Republicii Moldova, din toată sărăcia, pentru a ajuta agricultorii să treacă peste această situație complicată”, a declarat Bolea pentru presă.
Fermierii au comunicat că, nu sunt mulțumiți de soluțiile propuse de ministrul Agriculturii și au înaintat un ultimatum până la 1 august.
„Noi așteptăm câteva lucruri pe care trebuie să le realizeze instituțiile responsabile. În primul rând, identificarea surselor financiare suplimentare pentru compensarea costurilor de producere în valoare de cel puțin 3000 de lei per hectar la culturile agricole de primă grupă. Până la data de 1 august, să fie aduse cele 4000 de tone de motorină din România. Totodată, fermierii au solicitat stabilirea, prin decizia CSE, a moratoriului la achitarea penalităților și dobânzilor față de creditori”.
Dat fiind faptul că, agricultorii sunt în pragul sezonului de recoltare și au nevoie de tehnica care a fost adusă în PMAN, s-a decis suspendarea protestului până la data de 1 august curent.
Comisia pentru comerț internațional din Parlamentul European a votat un regulament, potrivit căruia, taxele și cotele de import aplicabile produselor exportate din Republica Moldova către Uniunea Europeană vor fi suspendate pentru un an.
Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a menționat că, războiul din Ucraina a afectat puternic economia din Republica Moldova, iar produsele moldovenești care erau exportate spre est, prin tranzitarea Ucrainei, au rămas fără piață de desfacere.
„În 2022, am hotărât, la nivel european, să suspendăm taxele de import și să ridicăm cotele la cele șapte categorii de produse care fac obiectul cotelor tarifare: tomatele, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele și sucul de struguri”, a scris Siegfried Mureșan.
Mureșan a precizat că, după aprobarea în Comisie, Parlamentul European urmează să voteze acest regulament în sesiunea programată la începutul lunii iulie, iar decizia să intre în vigoare din 24 iulie.
De asemenea, europarlamentarul a mai declarat că, un pas următor în relațiile comercial-economice dintre Republica. Moldova și UE ar fi liberalizarea comerțului.
„O liberalizare permanentă, spre deosebire de suspendarea temporară a taxelor și cotelor de import, va oferi mai multă predictibilitate pe piața din Republica Moldova care, astfel, va putea atrage mai mulți investitori importanți”, a conchis Siegfried Mureșan.
Accesul pe piața europeană a ajutat semnificativ Republica Moldova în ultimul an. Astfel, exporturile din Republica Moldova către UE au crescut de la 1,8 miliarde de euro în 2021 la 2,6 miliarde de euro în 2022.
Protestele fermierilor, organizate și astăzi în PMAN, ar putea să se încheie în această seară, dacă manifestanții vor fi mulțumiți de soluțiile pe care le vor oferi reprezentanții Guvernului, notează Vocea Basarabiei.
Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a ieșit totuși în fața fermierilor pentru câteva minute, chiar dacă anterior a declarat că nu poate să vină în fața lor pentru că nu are „cifre exacte”.
Acesta le-a spus că diseară va veni cu un rezultat în fața agricultorilor.
În fața manifestanților, demnitarul a explicat din ce cauză s-au creat problemele financiare ale fermierilor. Potrivit ministrului, până la declanșarea războiului în Ucraina, exportul de produse agricole din Moldova se efectua în 24 de țări, preponderant acestea fiind cereale.
„De la începutul războiului, se exportă doar în 14 țări. În Turcia, nu se exportă cereale din Republica Moldova, de la 1 ianuarie și până în prezent nu se exportă deloc în Turcia. Noi am dublat cantitatea de export în România, dar au crescut și costurile”, a declarat Bolea.
Mai multe detalii și soluții, ministrul a declarat că va oferi seara, când va avea o nouă discuție cu reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”.
Amintim că, mai mulți fermieri protestează de 20 de zile în țară și în Capitală și susțin că situația devine tot mai tensionată. Totodată, ei se arată tot mai nemulțumiți de tărăgănarea discuțiilor de către Ministerul Agriculturii.
Rapița este a doua cea mai importantă cultură oleaginoasă din lume, după boabele de soia, și a reprezentat 13% din producția principală de semințe oleaginoase din lume în 2022/2023.
Rapița prezintă interes înalt pentru fermieri și este cultivată în special pentru uleiul său. Uleiul de rapiță are o compoziție bogată în acizi grași nesaturați, cum ar fi acidul oleic și acidul linoleic.
Este utilizat în industria alimentară pentru producerea de uleiuri comestibile, margarină, dressing-uri și alte produse alimentare. Pe lângă utilizarea în industria alimentară, rapița are și alte aplicații importante.
Semințele de rapiță sunt utilizate în producția de furaje pentru animale, în special pentru hrana păsărilor. De asemenea, rapița poate fi folosită ca materie primă în producția de biodiesel, datorită conținutului ridicat de ulei.
În Moldova, rapița se cultivă pentru uleiuri tehnice și cantitatea produsă este integral exportată. Principalele țări și regiuni producătoare de rapiță din lume includ Uniunea Europeană, Canada, China, India, Australia, Rusia și Ucraina etc.
Producția de rapiță din aceste șapte țări și regiuni reprezintă 92% din producția mondială totală, aceștia fiind principalii jucători de pe piața globală de rapiță.
Producția globală de rapiță în 2022/2023 a înregistrat un salt spectaculos, atingând un nivel record de 87,3 milioane de tone, în creștere cu 17% față de sezonul precedent sau 12,4 milioane de tone.
Pe lângă restabilirea nivelului de producției de rapiță în Canada, producția a crescut și în Uniunea Europeană, Australia, Rusia, Ucraina etc.
Pentru 2023/2024, raportul USDA din iunie prezice că producția globală de rapiță s-ar putea menține constantă la 87 de milioane de tone, dintre care media globală a fost redusă ușor de Australia, dar creșterile din India, Canada și China au compensat parțial pierderile și rezultatul final a fost practic același față de anul trecut.
Producția României se estimează la 2,2 milioane tone, producția Ucrainei saltă la diverse case de analize între 3,5 la 5 milioane tone.
În sezonul 2022/2023, datorită creșterii producției și a profiturilor mari din procesare, cererea de procesare a rapiței în întreaga lume a crescut cu un ritm accelerat.
Volumul anual de procesare înregistrează aproximativ 80 de milioane de tone, o creștere de 11,2% față de sezonul precedent, care este cu mult peste rata medie anuală de creștere de 2,5% în ultimii 10 ani.
În 2023/2024, cererea globală de procesare a semințelor de rapiță este de așteptat să crească în continuare la 81,06 milioane de tone, atingând un nivel record, iar această creștere se va datora în principal cererii crescute în regiunile mari consumatoare, cum ar fi Uniunea Europeană, China și Canada.
În general, producția globală de rapiță în 2023/2024, va fi în mare parte aceeași față de anul trecut, menținându-se la un nivel ridicat de 87 de milioane de tone, volumul de procesare va crește ușor cu 1 milion de tone la 81 de milioane de tone, iar importul și exportul internațional comerțul va scădea într-o anumită măsură față de anul trecut, preponderent din cauza diminuării cererii la import de rapiță din parte Uniunii Europene și a Chinei (cu 11,6% sau 2,2 milioane tone).
De obicei, scăderile de la an la an ale ofertei și cererii înseamnă că prețurile sunt sub presiune și sarcina noastră rămâne să estimăm dacă prețurile globale de rapiță în 2023/2024 pot compensa scăderea așteptată.
Acest fenomen a fost determinat în primul rând de traiectoria descendentă pe care au urmat cotațiile la toate culturile cerealiere și oleaginoase, inclusiv și la rapiță.
După scăderea pronunțată din mai 2023, în iunie cotațiile au început să urce. Spre exemplu, vineri, pe 23 iunie 2023, cotațiile la rapiță pentru contractele din august 2023 au crescut cu 6,50 euro//t comparativ cu 2 săptămâni în urmă.
Rapița vândută la DAP Constanța a urcat în preț cu 11 euro/t până la 405 euro, cu 3% mai mult comparative cu 394 euro/t înregistrat 2 săptămâni în urmă. Contractele futers pe Bursa Matif s-au urcat până la 438 euro/t pentru vânzările din august 2023.
Factorii care au sprijinit prețul la rapiță au fost:
probabilitatea mare de finalizare a Acordului cu Cereale la inițiativa Rusiei;
prognoza Asociației Cooperativelor Agricole din Germania de reducere a recoltei rapiță cu 3,1% față de sezonul anterior, până la 4,14 milioane tone;
prognoza Coceral de reducere a recoltei din UE și Marea Britanie – la 21,0 mln t față de 21,1 mln t în estimarea anterioară;
prețurile mai mari ale petrolului, pe fondul declarației țărilor OPEC care sugerează că luna viitoare ar putea avea în vedere o nouă scădere a producției de petrol. În linii generale, există o proporționalitate direct între evoluțiile cotațiilor la culturile oleaginoase și petrolul Brent (vezi figura 2);
cererea înaltă din UE pe fonul interzicerii importurilor unor volume mari a culturii respective din China, din cauza calității joase a componentului esterul metilic de rapiță utilizat pentru fabricarea biocombustibilului.
Totodată, creșterea cotațiilor la rapiță în prima jumătate a lunii iunie, nu se lasă stabilă pe mult timp. Deja vineri, pe 23 iunie se înregistrează primele traiectorii descendente comparativ cu ultimile zile.
Astfel, comparativ cu joi, 22 iunie scăderea pentru contractele de vânzare din noiembrie pe bursa Matif a fost cu 5 euro/t. Rapița vândută la condiția DAP Constanța nu a înregistrat modificări, iar pentru condiția DAP, portul Varna/Burges scăderea a fost de 12,27 euro/t, până la 399 euro/t.
Unul din motive este scăderea prețului petrolului de la 74,1$/baril (22 iunie) la 73,2$/baril (23 iunie). Cum s-a menționat anterior, piața rapiței are o relație strânsă cu cea a petrolului și cu cea a energiei, care de obicei aduc multă volatilitate prețurilor, mai ales pe perioada de vară (figura 2).
Valorile rapiței mai sunt expuse în mod deosebit influenței valorilor la uleiurile vegetale (figura 3). Prin urmare, dezamăgirea față de țintele de biocombustibil din SUA a determinat ca prețurile la contractele futures pentru ulei de palmier brut (CPO) din Malaezia să aibă pierderi de 1,25% iar uleiul de soia CBOT de 0,4%.
În Europa, ofertele de ulei de rapiță au scăzut cu 45 dolari, la 865 EUR/t FOB Rotterdam pentru încărcare în august- octombrie iar cotațiile uleiului de floarea soarelui la Marea Neagră au fost presate de vânzători care au redus prețurile în efortul de a accelera tranzacțiile.
Pe viitor volatilitatea prețului la rapiță va continua. Cel mai important factor, care la sigur va impinge prețurile în jos în viitoarele 2 săptămâni este începutul recoltării de rapiță. Deja urmează să vedem va fi sau nu prelungit Acordul cu cereale.
La acest capitol, opiniile experților diferă. Totuși, printre multitudinea de argumente contra funcționalității Acordului enunțate de Rusia, este crucial faptul că China – unul din puținii parteneri ai Rusiei primește nave de 70 mii tone cereale prin acest coridor, mai ales în condițiile în care recolta Chinei a fost degradată de ploi abundente.
Dacă însă acordul va fi oprit, aceasta nu va duce la un salt brusc al prețurilor cum am urmărit în 2022. Creșterea oricum va fi, dar nu atât de semnificativă.
Exportatorii ucraineni au asimilat noi căi de tranzitare a cerealelor (fluviale, terestre, pe cale ferată).
Un alt factor care ar putea pe viitor pune umărul în sprijinul prețului la petrol este faptul că Arbaia Saudită va prelua 1 000 000 de baril țiței pe zi-producție, ce la rândul său va sprijini cotațiile la rapiță.
La fel, în sezonul următor se scumpește logistica pentru cerealele ucrainene cu tranzitare prin Calea Ferată din Moldova, cu 8%, ce la rândul său va duce la creșterea costului rapiței origine Ucraina.
Ce este cert, fermierii și traderii vor trebui să gestioneze situația logistică creată de presiunea recoltei mari, probabil se vor doza livrările și aceste probleme vor duce neapărat la discount de preț. În situația creată este imposibil de prezis o direcție clară.
Conform datelor statistice suprafaţa medie însămânțată de rapiță în perioada 2018-2022 a constituit 34 mii hectare. În perioada menționată, agricultorii au obţinut în medie o recoltă de 2,2 tone la hectar, iar unii fermieri au obținut performanțe de peste 4 tone la hectar.
Pentru anul 2023 a fost însămânțată o suprafață record de 65 mii ha. Recolta globală se așteaptă să fie de 2 ori mai mare în raport cu anul precedent- de 150 mii tone. Randamentul se estimează să fie între 2,6- 3,5 tone/ha.
În sezonul precedent din iulie 2022 până în aprilie 2023, principalii exportatori de rapiță au fost companiile „Rusagro Prim” SRL, „Diazchim SRL” SRL, „Rostan Plus”.
Prețul mediu de export a fost de 11,39 lei/kg, dar acest preț se datorează faptului că circa jumătate din cantitatea exportată în sezonul trecut a fost tranzacționată în iunie-iulie-august 2022, când prețurile încă erau înalte.
Prețul a înregistrat o scădere continuă de la 12,63 lei/kg în iulie 2022 până la 8 lei/kg în aprilie 2023. În sezonul viitor prețul mediu de export rapiță cel mai probabil va fi mai mic, din cauza recoltei mai mari, dar și a tendințelor de scădere a prețului pe bursele internaționale.
Ca să abordăm viitoare rentabilitate la cultivarea rapiței, este nevoie să pornim de la costurile de producere ale acesteia. Cu aplicarea corectă și în măsură necesară a îngrășămintelor minerale se poate obținut un randament mediu la hectar de 3,5 tone, ce va influența în mod direct indicatorul rentabilității economice.
În prezenta analiză, este estimată cantitatea de îngrășăminte minerale necesară pentru obținerea recoltei de 3,5 tone/ha.
Costurile totale de producere a culturii rapiță se estimează la 19,3 mii lei moldovenești /ha, din care 26% – sunt îngrășămintele minerale (salpetru de amoniu, superfosfat, sulfat de amoniu, Cristalon special), 20% – substanțe chimice (ierbicide, fungicide, insecticide), 19% – operațiile mecanizate (arătura, cultivarea/fertilizarea, stropirea, recoltarea, transportarea, etc), 18% – plata de arendă la hectar, care este în medie de 3 500 lei, 9% – materialul semincer de 0,4 tone.
Dacă e să estimăm prețul mediu de vânzare a rapiței pe Republica Moldova, atunci bursele internaționale arată că tendințele vor urma efectul contango, adică prețurile vor fi mai joase la început de sezon și vor urca treptat spre sfârșitul acestuia.
Ce este cel mai probabil, prețul mediu în sezonul 2023-2024 va fi mai jos ca pentru sezonul 2022-2023.
La un preț mediu de comercializare a rapiței de 8,50 lei/kg, rentabilitatea estimată va atinge nivelul de 53,8%, un indicator foarte bun, care îi determină pe mulți fermieri să se orienteze spre cultivarea acestei plante oleaginoase.
Pentru fermierii din Moldova este important să se familiariezeze cu urmărirea cotațiilor la cereale în speciala la bursa Matif, pentru că se află într-o corelare directă cu prețurile locale.
Un indicator care face legătura între piața fizică locală și prețurile futures este indicatorul BASIS. Cu alte cuvinte, acesta este diferența între prețul pe piața locală și cel cotat la bursa din Paris, și se suprapune cu costurile logisticii.
În Moldova de obicei raportul Matif și Raioanele Sud/Centru/Nord sunt de 40-50 EURO/t care este indicele BASIS. Se așteaptă ca la începutul recoltării BASIS-ul se va diminua.
La moment, prețul de comercializare a rapiței în portul Reni este de 324 $/t (sau 6370 lei, 298 EUR), iar la gospodăriile din Moldova, de ex. Șoldănești este de 6 300 de lei cu TVA și 5 250 lei fără TVA (267 EUR).
Prețul de transport rutier până la Reni este în mediu de 25 EUR/t. Astfel costul rapiței la Reni va fi de 292 EUR/t, și mai rămâne o marjă de 6 EUR/t. Prețul de transport fluvial cu barja din Reni până în Constanța pentru rapiță variază între 30-32 $/t, sau 27,6- 29,5 EUR/t.
Rapița se cumpără acolo în regim SPOT la condiții livrare în Constanța la un preț de 383 EUR/t. Marja brută care rămâne este de 55,5 EUR/t. Dar din acest preț se scad și alte cheltuieli de transbordare din navă fluvială în navă mai mare, alte cheltuieli de perfectare a certificatelor, surveiller, cheltuieli vamale.
Cultivarea rapiței în Republica Moldova oferă mai multe avantaje, printre care se numără:
Adaptabilitate la condițiile climatice: Rapița este o cultură adaptabilă la condițiile climatice mai reci, ceea ce este benefic pentru Republica Moldova, care are un climat temperat continental. Este rezistentă la temperaturi scăzute și poate fi cultivată cu succes în perioada de toamnă-primăvară.
Diversificarea culturilor: Cultivarea rapiței oferă agricultorilor din Republica Moldova o opțiune de diversificare a culturilor. De multe ori, agricultura se bazează pe monocultură, iar introducerea rapiței poate aduce beneficii prin rotirea culturilor și reducerea riscurilor asociate cu bolile și dăunătorii specifice altor culturi.
Rentabilitate economică: Rapița are un potențial economic ridicat în Republica Moldova. Rentabilitatea economică a culturii variază în mediu în intervalul 35-50% în dependență de sezon.
Beneficii ecologice: Cultivarea rapiței poate aduce beneficii ecologice semnificative. Rapița are un sistem radicular puternic, care ajută la prevenirea eroziunii solului și la îmbunătățirea structurii acestuia. De asemenea, rapița poate contribui la reducerea dependenței de pesticide și fertilizatori chimici, deoarece are o rezistență naturală mai mare la dăunători și boli.
Sursă de biocombustibil: Rapița poate fi utilizată ca materie primă în producția de biodiesel. Aceasta oferă o oportunitate de dezvoltare a sectorului energetic bazat pe surse regenerabile în Republica Moldova, contribuind la reducerea dependenței de combustibili fosili și la protejarea mediului înconjurător.
Aceste avantaje fac din cultivarea rapiței o opțiune atractivă pentru agricultorii din Republica Moldova, oferindu-le posibilitatea de a obține venituri sustenabile, de a diversifica culturile și de a contribui la protecția mediului.
Republica Moldova va semna astăzi, 27 iunie, Acordul de liber schimb cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană (EFTA).
Totodată, vor fi deschise noi perspective și oportunități pentru comerțul internațional.
Astfel, după semnarea Acordului vor fi eliminate sau reduse taxele vamale pentru exportul unor produse agricole din Republica Moldova.
De asemenea, odată cu intrarea în vigoare a Acordului, statele EFTA și Moldova vor elimina toate taxele vamale la importurile de produse industriale.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2022, valoarea importurilor și a exporturilor dintre Republica Moldova și statele EFTA a fost de 122,84 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 0,9% din totalul schimburilor comerciale realizate de țara noastră anul trecut.
„Ministerul Finanțelor are nevoie de timp”, a comunicat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care a explicat de ce nu va merge la discuții cu fermierii marți dimineață, scrie TV8.
„Am întâlniri în fiecare zi cu fermierii. Am avut o discuție cu președintele Asociației și am convenit ca întâlnirea să fie azi (27 iunie) la 17:00. Nu pot să vin în fața lor cu nimic. Ministerului de Finanțe îi trebuie timp pentru a ne arăta cifrele, mai exact să știm câți bani putem oferi către agricultori, sub forma celor cinci modalități pe care noi le-am propus. (…) Fermierii au dorit întrevederea la 11:00, dar eu nu am încă un răspuns. Trebuie să ofer cifre exacte către toți agricultorii, iar eu voi fi gata la ora 17:00”, afirmă Bolea.
Totodată, Bolea a menționat că nu cunoaște deocamdată suma care urmează să fie acordată fermierilor în calitate de ajutor.
Peste 4000 de comercianți cu amănuntul din Republica Moldova vor trece începând cu 1 iulie 2023 la o nouă formă de antreprenoriat – activitatea independentă – ca urmare a intrării în vigoare a unor modificări legislative.
Tranziția este obligatorie pentru deținătorii de patente care comercializează produse la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane sau autovehicule, menționează mded.gov.md.
Sunt vizați comercianții care vând produse, reforma însă nu-i include și pe prestatorii de servicii în bază de patentă de întreprinzător. Modificările din legislație au menirea să asigure condiții echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, dar și să contribuie la îmbunătățirea mecanismelor fiscale naționale.
Autoritățile au simplificat procedura de tranziție, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor.
Astfel, cei care trec la regimul fiscal de activitate independentă, o pot face în câțiva pași simpli:
procură aparatul de casă și control;
beneficiază de consultații tehnice și instruire privind utilizarea aparatelor;
depune o cerere la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat (SFS), în baza buletinului de identitate, sau online, prin intermediul portalului www.sfs.md, cu aplicarea semnăturii electronice;
sunt înregistrați în sistemul fiscal, chiar de la prima vizită;
beneficiază de compensarea costului de achiziție al aparatului de casă și control, dar și al altor investiții pentru reutilarea locului de muncă, în sumă de până la 10.000 lei.
Aparatele de casă moderne sunt ușor de folosit, fiind conectate automat la platforma de Monitorizare electronică a vânzărilor administrată de către SFS.
Astfel, persoana va fi scutită de prezentarea dării de seamă cu privire la impozitul pe venit și obligația de a ține evidența contabilă sau arhivă. Mai mult, va avea posibilitatea achitării impozitului pe venit la oficiul poștal, sucursalele băncilor, prin intermediul terminalelor de plată sau online.
„Calcularea impozitului pe venit se va realiza trimestrial – prin emiterea avizelor de plată până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune. Dispare obligația de a depune declarație cu privire la impozitul pe venit. Achitarea se va face de 4 ori pe an a impozitului în baza calculelor făcute de SFS, în funcție de vânzările înregistrate. Astfel, în primele 3 trimestre, va fi achitat doar 1% din vânzările efectuate, însă nu mai puțin de 750 de lei. În prima perioadă fiscală se permite micșorarea impozitului pe venit cu suma cheltuielilor aferente procurării aparatului de casă, cu excepţia persoanelor care au beneficiat de compensarea sumei aferente procurării echipamentului prin ODA”, menționează Ludmila Gradinari, inspector al Serviciului Fiscal de Stat:.
Ce oferă regimul fiscal de activitate independentă?
perioadă de activitate nelimitată
plafon de vânzări majorat de 4 ori – până la 1,2 milioane lei anual
cel mai mic impozit pe venit din Europa – 1% din venitul din vânzări
transparența calității mărfurilor și a serviciilor – garantată consumatorilor prin eliberarea bonurilor fiscale
fără raportare și evidență contabilă – trebuie doar păstrate facturile fiscale de procurare a bunurilor, iar în cazul achiziționării bunurilor de la persoanele fizice, acestea urmează a fi înregistrate în Registrul de evidență a procurărilor, care va fi prezentat SFS la finalul perioadei de gestiune.
Mai multe informații despre activitatea independentă pot fi obținute pe site-ul www.sfs.md sau la Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat 080001525 (apel gratuit).
Comisia propune mobilizarea de fonduri suplimentare ale UE pentru fermierii europeni afectați de evenimente climatice nefavorabile, costuri ridicate de inputuri și diverse probleme legate de piață și comerț. Noul pachet de sprijin va consta în 330 de milioane de euro pentru 22 de state membre, scrie agrobiznes.ro.
În plus, statele membre au aprobat astăzi pachetul de sprijin de 100 de milioane de euro pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia prezentat pe 3 mai.
Mai multe alte măsuri, inclusiv posibilitatea unor plăți în avans mai mari, ar trebui să sprijine fermierii afectați de evenimente climatice nefavorabile.
Fermierii europeni din Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Suedia vor beneficia de acest sprijin excepțional de 330 de milioane de euro din bugetul PAC.
Țările pot completa acest sprijin al UE cu până la 200% cu fonduri naționale. Statele membre au împărtășit cu Comisia evaluări ale dificultăților cu care se confruntă sectoarele lor agricole respective. Măsura va fi votată de statele membre la o următoare reuniune a comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole.
Autoritățile naționale vor distribui ajutorul direct fermierilor pentru a-i compensa pentru pierderile economice datorate perturbărilor de pe piață, consecințelor prețurilor ridicate de intrare și prețurilor agricole în scădere rapidă și, acolo unde este relevant, pentru daunele cauzate de evenimentele climatice recente, în special acute în Peninsula Iberică și Italia.
Pachetul de sprijin de 100 de milioane de euro pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia aprobat astăzi de statele membre va aloca 9,77 milioane de euro Bulgariei, 15,93 milioane de euro Ungariei, 39,33 milioane de euro Poloniei, 29,73 milioane de euro României și 5,24 milioane de euro Slovaciei.
Fermierii din aceste cinci state membre se confruntă cu probleme legate de blocajele logistice urmare a importurilor mari de anumite produse agroalimentare din Ucraina. Măsurile excepționale și temporare preventive privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina au intrat în vigoare pe 2 mai și vor fi eliminate treptat până pe 15 septembrie 2023.
O Platformă de Coordonare Comună lucrează, de asemenea, la îmbunătățirea fluxului de comerț între Uniunea Europeană și Ucraina prin intermediul Căilor de Solidaritate.
Plățile pentru ambele pachete de sprijin ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2023. Statele membre vizate vor trebui să informeze Comisia despre detaliile implementării măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a calcula ajutorul, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acestuia și acțiunile întreprinse pentru a evita distorsiunea concurenței și supracompensarea.
În plus față de acest sprijin financiar direct, Comisia propune să permită plăți în avans mai mari din fondurile PAC. Până la 70% din plățile directe și 85% din plățile pentru dezvoltarea rurală legate de suprafață și animale ar putea fi disponibile pentru fermieri începând cu mijlocul lunii octombrie pentru a îmbunătăți situația lor de cash-flow.
Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a modifica Planurile lor Strategice PAC pentru a redirecționa fondurile PAC către investiții care restabilesc potențialul de producție urmare a distrugerii culturilor, pierderii de animale de fermă și deteriorării clădirilor, mașinilor și infrastructurii din cauza evenimentelor climatice nefavorabile.
Amendamentele introduse de guvernele naționale în acest cadru nu vor fi incluse în numărul maxim de amendamente permise. În mod similar, se acordă și flexibilitate în implementarea programelor sectoriale pentru vin și fructe și legume. Acest lucru permite beneficiarilor să își ajusteze mai bine măsurile la situația de piață actuală.
