Numărul beneficiarilor Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli se va majora. Raportul la proiectul de lege care prevede acest lucru a fost aprobat, astăzi, 7 iunie, de membrii Comisiei agricultură și industrie alimentară.
Inițiativa legislativă prevede majorarea numărului beneficiarilor Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli.
Acest lucru va rezulta din substituirea anului 2021 cu anul 2022 în ceea ce privește cuantumul taxei pe valoare adăugată acumulată în cont, care poate fi folosită de către producătorii agricoli pentru achitarea contribuțiilor la bugetul public național.
Proiectul de lege urmează a fi propus spre examinare în plenul Parlamentului.
Cabinetul de miniștri a decis crearea Instituției Publice „Centrul pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor”, care va fi responsabilă de menţinerea fondului genetic al animalelor și ameliorarea raselor existente.
În plus, instituția se va ocupa de crearea unor noi rase, tipuri, linii, crosuri și hibrizi de animale cu un înalt potențial productiv; precum și de implementarea însămânțărilor artificiale a bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor cu material seminal congelat, obţinut de la reproducători de o valoare genetică avansată.
Vasile Șarban, Secretarul de stat MAIA, a menționat, în cadrul ședinței de Guvern, că reforma va garanta o calitate sporită a producției animaliere.
„În ultimii ani, au crescut volumele de produse alimentare de origine animală importate, precum și prețul de import al acestora, în special al cărnii, produselor din carne, al laptelui și produselor lactate. Pentru a asigura securitatea alimentară, trebuie să mărim volumele de producție animalieră, prin majorarea numărului de animale întreținute în exploatațiile agricole, precum și prin creșterea valorii lor genetice.
Noua instituție va fi tocmai veriga de legătură între minister și crescătorii de animale, exploatațiile zootehnice de producere a laptelui și a cărnii. Urmărim ca sectorul zootehnic să aibă o dezvoltare durabilă, iar pentru aceasta este necesar să creștem potențialul productiv al animalelor”, a declarat Vasile Șarban.
De menționat că, instituția este creată în urma reorganizării prin transformare a Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor” din satul Maximovca, raionul Anenii Noi.
Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea beneficia de finanțări accesibile pentru implementarea proiectelor investiționale în cadrul Programului „373”, care a fost aprobat de Executiv.
Amintim că, programul prevede acordarea creditelor investiționale de către bănci, cu compensarea parțială a ratei dobânzii de către stat și garantarea, după caz, a creditelor cu garanții financiare.
Astfel, rata dobânzii la creditele în valută străină este de 3%, iar în lei – de 7%. Pentru creditele cu maturitatea de până la 7 ani, perioada maximă de grație este de 3 ani.
Diferența ratei dobânzii va fi acoperită prin intermediul Instituției Publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).
Finanțarea pentru activitățile prevăzute în cadrul Programului de stimulare a investițiilor inovaționale „373” se va realiza prin intermediul Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei (FACEM). Aceasta se va face în limitele bugetului de stat alocat pentru anul respectiv și prin asistența financiară externă.
„Prioritatea noastră este să creștem economia. În acest sens, sectorul IMM este unul vital, iar programul „373” este un ajutor substanțial pentru mediul de afaceri să se dezvolte și să creeze locuri noi de muncă”, a menționat viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministrul dezvoltării economice și digitalizării.
Proiectul prevede posibilitatea acordării unei garanții din Fondul de Garantare a Creditelor, dar care nu va depăși 40% din valoarea creditului solicitat.
Resursele financiare disponibile pentru implementarea Programului „373” constituie suma de 255,7 milioane de lei.
„Măsurile aprobate azi vor pune la dispoziția fermierilor (adăugător) aproximativ 300 milioane de lei, pe care fermierii îi pot folosi pentru a-și achitate taxele, impozitele”, a spus premierul Dorin Recean la ședința Guvernului din 7 iunie.
Decizia miniștrilor vine la o zi după ce discuțiile dintre fermieri și premierul Recean au eșuat.
Potrivit asociației „Forța Fermierilor”, care organizează protestele, la negocieri, prim-ministrul a formulat „promisiuni foarte generale, pentru o perioadă nedeterminată”, în timp ce majoritatea fermierilor ar risca să falimenteze în următoarele două-trei luni.
În condițiile crizelor care au afectat sectorul agrar, fermierii susțin că statul întârzie să le ramburseze TVA și că deficiențele ar putea fi corectate prin proiectul deputatului Trubca, avizat inițial negativ.
Proiectul de lege prevede:
Reducerea ponderii veniturilor din activități agricole în veniturile întreprinderii de la 95% la 75% pentru a fi eligibil în cadrul programului, extinzând numărul beneficiarilor de rambursarea TVA;
Modificarea valorii de pornire a sumei TVA pentru a determina suma care urmează să fie rambursată, ceea ce prelungește valabilitatea programului pentru încă un an;
Includerea în suma care urmează să fie rambursată valoarea impozitului funciar calculată pentru terenurile neevaluate. Acest lucru ar avea ca efect lărgirea domeniului de aplicare a scutirii, prin creșterea valorii acesteia.
Menționăm că, alte revendicări formulate de agricultorii protestatari sunt compensarea costurilor de producție, achitarea datoriilor pentru subvenții, interdicția importurilor de cereale ucrainene și exportul doar a producției moldovenești prin Portul Giurgiulești.
Fermele verticale devin tot mai populare, inclusiv în țara noastră, datorită sustenabilității și durabilității acestora. În fermele verticale, este profitabilă creşterea culturilor cu un ciclu de producţie scurt, cum ar fi verdețurile proaspete, microplantele, căpșunele, ș.a.
Marite Gailite, Asociația „Latvijas Darznieks” din Letonia, susține că fondatorii fermelor verticale comit o serie de greșeli care și duc la falimentarea afacerilor.
„Cea mai mare greșeală pe care o fac producătorii care înființează ferme verticale este faptul că aceste persoane vin din domeniul tehnic, altfel spus „sunt oameni cu mâini de aur care își doresc să creeze ceva” ce, într-un final, să genereze și un profit. Și aceasta nu este neapărat rău, doar că ei puțin sau deloc cunosc cum se dezvoltă plantele, ceea ce de fapt este esențial pentru o fermă verticală. Cu atât mai mult cu cât, investițiile în astfel de tehnologii sunt destul de mari. În plus, acești producători aleg din start să dezvolte ferme verticale pe suprafețe mari, dar falimentează destul de rapid”.
Marite Gailite a mai adăugat că cel mai recomandat ar fi ca producătorii să înființeze ferme verticale pe suprafețe mici, ca și cum ar fi pentru propriul consum, unde să crească microverdețuri sau căpșun, deși în această situație există anumite momente asupra cărora este necesar de atras o atenție sporită.
„Creșterea microplantelor oferă posibilitatea de a avea un venit rapid, iar ulterior acesta poate fi reinvestit și în extinderea suprafețelor, inclusiv în aplicarea celor mai moderne tehnologii, deoarece fermele verticale sunt în mare parte automatizate. Totodată, este important ca producătorii care aleg o astfel de tehnologie să se concentreze inclusiv spre piața de desfacere, ce așteptări sau solicitări sunt.
Nu există nicio justificare să construiești o fermă verticală mare, undeva la o margine de oraș, iar ulterior să distribui câte trei kg de produs pe la fiecare supermarket sau market. În acest caz, investițiile și cheltuielile nu sunt argumentate. E cu totul altfel în cazul în care avem o fermă verticală într-o zonă din oraș, unde te cunoști cu marea majoritate de locuitori și atunci este cu mult mai ușor să-ți comercializezi produsul. În plus, rețelele de socializare sunt o metodă foarte bună pentru a vinde mai ușor”.
Experta a atras atenția asupra faptului că microclima (umiditatea, temperatura, pătrunderea luminii) în întreaga fermă trebuie să fie aceeași – atât pe rafturile superioare, cât și pe cele inferioare.
Totodată, rafturile ar trebui să fie ergonomice și recoltarea să fie automatizată. Potrivit ei, o fermă verticală ar trebui să fie, în primul rând, confortabilă pentru plante, dar și pentru oamenii care lucrează la ea.
După cum a comunicat Vasile Pojoga, Manager de proiect FARM, în țara noastră, fermele verticale sunt specializate, în principal, pe cultura de salată.
În prezent, salata verde și microplantele din fermele verticale se vând în lanțurile de retail (80%) și HoReCa (20% din vânzări). Vânzările de microplante sunt radical diferite: supermarketuri – 20%, HoReCa – 80%.
Fermierul Valentin Tomiță de aproape un deceniu cultivă legume în teren protejat. Serele de tip bloc se întind pe o suprafață de circa jumătate de hectar, asigurându-i producția timpurie.
Fiind orientat spre obținerea unor recolte de calitate și identificarea produselor cu o eficiență bună, dar impact redus asupra mediului, în toamna 2022 a inițiat colaborarea cu Diolsem.
Astfel, la fiecare etapă de creștere a legumelor a fost ghidat de specialiștii companiei Diolsem, utilizând produse atât pentru protecția plantelor, cât și pentru stimularea creșterii și dezvoltării acestora.
„Din prima etapă, după aplicarea produselor Epin și Algostim, am apreciat mult rezultatele pe care le-am obținut, efectul fiind vizibil imediat cu răsărirea plantulelor. Am avut un start foarte bun și o răsărire uniformă, de neegalat. Astfel, am continuat colaborarea cu Diolsem la fiecare etapă de creștere și dezvoltare a plantelor”, povestește Valentin Tomiță.
Legumicultorul s-a ghidat după următoarea schemă de aplicare a produselor, recomandată de echipa Diolsem:
A realizat tratarea semințelor înainte de semănat cu Algostim – îngrăşământ mineral specializat, îmbogățit cu B, Mn şi Zn, dar şi cu o cantitate sporită de extract de alge marine Ascophyllum Nodosum și Epin – ce conține hormoni vegetali naturali.
În etapa de plantare a răsadurilor, fermierul s-a confruntat cu o provocare neașteptată – frig și îngheț. Agronomii Diolsem au reacționat rapid, recomandând următoarele produse:
În perioada de creștere a răsadului a aplicat din nou produsul Algostim pentru a favoriza creșterea, iar la două săptămâni după plantarea răsadului, a realizat o fertilizare cu Fertilux Professional Universal – fertilizant solubil cu macro și microelemente pentru aplicare foliară.
Totodată, pe parcursul creșterii și dezvoltării plantelor, concomitent cu fertigarea a fost administrat Gumat de Caliu – o suspensie concentrată obținută din leonardită foarte bogată în humus (humat de potasiu) cu norma de 150 ml/tona de apă. Fertilizarea repetându-se la 10-12 zile.
Odată cu apariția primelor inflorescențe, pentru stimularea legăriii fructelor, a fost aplicat produsul Polen – îngrăşământ cu un conţinut înalt de microelemente, care induce partenocarpia la unele plante.
Pentru a preveni dezvoltarea bolilor, a aplicat produse pe bază de oxiclorură de cupru – Cuprex 350 SC, realizând trei tratamente la interval de 7-10 zile, în funcție de condiții.
Apoi, în momentul în care fructele au intrat în pârgă, a repetat fertilizarea cu Fertilux Professional Universal și Algostim – ce conține 3,7% bor/litru, asigurând plantele cu acest element necesar.
„Cooperarea cu Diolsem s-a dovedit a fi un factor decisiv în obținerea unei recolte de succes. Rezultatele acestei colaborări au depășit toate așteptările. Acum, sunt în perioada de recoltare a roșiilor”, spune Valentin Tomiță.
În perioada 7-30 iunie 2023 sute de fermieri din Republica Moldova participă la proteste în raioanele țării, ulterior planificându-se deplasarea către Chișinău, dacă nu vor fi realizate revendicările acestora.
Confirmarea protestelor a fost făcută pe 6 iunie după ultima discuție a asociației Forța Fermierilor cu prim-ministru, care, potrivit asociației, nu s-a soldat cu rezultat palpabil pentru agricultori.
Amintim că, cele cinci revendicări solicitate de către fermierii care urmează să participe la protest țin de:
Alocarea nu mai târziu de 1 august 2023 a compensațiilor costurilor de producere fermierilor mici și mijlocii în valoarea de cel puțin 3000 lei per hectar la culturile agricole de primă grupă (grâu, orz, rapiță, etc.);
Restricționarea temporară prin decizia CSE a importului grâului, porumbului, rapiței și floarea-soarelui în Republica Moldova din Ucraina, în condițiile în care Comisia Europeană a prelungit această restricție pentru țările din Europa de Est până pe 15 septembrie.
Obligarea Portului Giurgiulești în perioada 1 iulie-31 decembrie 2023 să exporte doar producția agricolă de origine moldovenească;
Achitarea până la 1 iulie 2023 a tuturor datoriilor pentru subvențiile pentru anul 2022;
Modificarea (cu intrare în vigoare până la 10 iunie 2023) a legii cu privire la Programul de rambursare a TVA, astfel încât să fie prelungit acest program până la finele anului și extins numărul de beneficiari și sumele achitate.
Un voluntar american va acorda, în perioada 8-23 iunie, asistență companiilor vinicole autohtone în asimilarea celor mai avansate practici de marketing în cadrul Programului USAID „Farmer-to-Farmer”, implementat de CNFA Moldova.
Este vorba despre Matt Novak, care a mai vizitat țara noastră în ultimii doi ani. Actuala misiune se va axa, în principal, pe elaborarea unor planuri de comercializare a vinului ecologic și pe practicile organice de combatere a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie.
Agenda vizitei include și organizarea unui seminar privind cele mai eficiente tehnici de marketing, precum și asistarea reprezentanților Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare în producerea vinurilor ecologice.
Pe durata aflării sale în țara noastră, Matt Novak are prevăzute și o serie de vizite în plantațiile de viță-de-vie, la vinării, târguri specializate, dar și întâlniri cu producători, asociații de fermieri și reprezentanți ai unor proiecte de dezvoltare.
Chiar dacă Republica Moldova dispune de bogate tradiții în domeniul vinificației, iar în ultimii ani popularitatea vinului ecologic este în creștere, doar trei companii vinicole moldovenești au obținut până acum certificarea ecologică a acestui produs.
Cotaţia grâului a crescut marţi după escaladarea luptelor dintre Rusia şi Ucraina, inclusiv prin distrugerea barajului hidroelectric de la Nova Kahovka, în sudul Ucrainei, şi avarierea unei conducte care transporta amoniac, pe care Rusia o consideră crucială în discuţiile pentru continuarea livrărilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, transmite Bloomberg, scrie agrobiznes.ro.
Ucraina susţine că Rusia a aruncat în aer un baraj hidroelectric în sudul Ucrainei, ceea ce a eliberat un torent de apă care ameninţă viaţa locuitorilor din regiune şi complică situaţia câmpului de luptă care separă cele două armate de-a lungul râului Nipru.
Barajul hidroelectric de la Nova Kahovka este la o oarecare distanţă de cele trei porturi ucrainene incluse în acordul internaţional privind exporturile de cereale ucrainene însă inundaţiile reprezintă un risc important pentru oameni, transport şi logistică.
Distrugerea barajului „pare o mare escaladare cu consecinţe negative şi un risc uriaş pentru situaţia generală”, susţine Andrey Sizov, director la firma de consultanţă agricolă SovEcon.
„Acesta ar putea fi doar începutul unei perioade de creştere a preţurilor”, este de părere Sizov.
Marţi la bursa de cereale de la Chicago cotaţiile futures la grâu au crescut cu până la 3%, după ce anterior au atins cel mai redus nivel din ultimele 30 de luni. Cotaţia porumbului a crescut cu peste 1%.
Peste 80 de localităţi precum şi oraşul Herson sunt amplasate în zona inundabilă, „ceea ce ar putea provoca sute de mii de victime”, susţine vice-ministrul ucrainean al Dezvoltării, Mustafa Nayyem.
Potrivit acestuia, hidrocentrala construită în 1956 oferă electricitate pentru peste trei milioane de locuitori şi este o „componentă crucială a infrastructurii energetice a Ucrainei”.
Separat, Ucraina a anunţat că o conductă de amoniac a fost avariată în urma bombardamentelor ruseşti în regiunea Harkov din apropierea graniţei dintre cele două ţări.
Rusia consideră că această conductă, care a fost închisă în timpul războiului, drept crucială în cadrul discuţiile pentru continuarea livrărilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră.
