Lucrări la vița de vie recomandate înainte de înflorit

Sergiu Tutovan
-
3
Lucrări la vița de vie recomandate înainte de înflorit

În majoritatea zonelor țării vița de vie se află în faza înainte de înflorit, astfel că în câteva zile urmează să aibă loc înflorirea viței de vie.

Această perioadă este importantă nu doar datorită fenofazei de înflorire ce trebuie să decurgă în condiții favorabile pentru formarea unei recolte bune, ci și deoarece nu trebuie omisă perioada realizării unor lucrări ce vor contribui la obținerea unei recolte mai calitative de struguri de masă.

Atunci când vorbim despre lucrările importante de realizat înainte de înflorire, ne referim în primul rând la:

Normarea prealabilă a inflorescențelor

Normarea recoltei este un procedeu agrotehnic obligatoriu pentru soiurile de masă, unde este urmărită în special obținerea unei calități ireproșabile a strugurilor.

La soiurile ale căror greutate a strugurilor este de 200-400, cum ar fi Moldova, de obicei, se recomandă un strugure la doi lăstari.

La soiurile cu struguri mai mășcați, de circa 700-800 g, cum ar fi Arcadia, se recomandă un strugure la 3 lăstari. La fel, un strugure la 3 lăstari este recomandat la soiurile cu floarea funcțional feminină, cum ar fi Codreanca, pentru a evita mărgeluirea.

Majoritatea lăstarilor au câteva inflorescențe. Recomand înlăturarea inflorescenței de la vârful lăstarului, de obicei aceasta fiind mai slabă.

Rărirea inflorescențelor la vița de vie:

Înlăturarea inflorescenței în această perioadă este mai facilă, necesită mai puține brațe de muncă, iar inflorescențele ce trebuie înlăturate sunt mai ușor de identificat.

Înlăturarea inflorescenței după înflorire este mai dificilă, din cauza că frunzișul se îndesește.

Ulterior, în funcție de cum a decurs procesul de polenizare, se realizează definitivarea sarcinii butucului, în funcție de numărul lăstarului.

Reducerea numărului de inflorescențe se face în funcție de fertilitatea soiului pe care îl cultivați și de nivelul măsurilor agrotehnice aplicate în plantație.

Reducerea numărului de inflorescențe duce la sporirea în greutate a strugurilor (studiile arată o creștere de până la 30-40 %), dezvoltarea normală a boabelor și creșterea producției cu 10-15 %.

Detalii despre principiul realizării normării inflorescențelor la vița de vie pe acest link.

Ciupitul lăstarilor

Ciupitul lăstarilor provoacă apariția copileților și sporește suprafața foliară ce, ulterior, contribuie la restabilirea productivității și echilibrului vegetativ al butucilor viței de vie.

Ciupitul în pragul înfloritului face ca substanțele plastice produse de butuci să fie redirecționate de la creșterea vegetativă către organele generative, fapt care duce la o legare mai bună și mai calitativă a recoltei.

Se realizează ciupitul lăstarilor ce au depășit ultima sârmă a sistemului de suport. Această lucrare este recomandat a fi realizată în această perioadă, deoarece ulterior va fi mai anevoioasă și va genera mai multe pierderi.

Ciupitul lăstarilor la vița de vie:

Principiul general al ciupitului lăstarilor constă în înlăturarea vârfului de creştere a lăstarului (5-15 cm) cu scopul de formare a butucilor tineri (stimularea apariţiei copililor) sau favorizarea legatului bobiţelor.

Pentru o legare mai bună a bobiţelor, ciupitul se efectuează nemijlocit în pragul înfloritului.

Realizarea tratamentelor

Realizarea tratamentelor este o lucrare nu mai puțin importantă, iar momentul optim nu poate fi ratat. Riscul de dezvoltare a bolilor poate fi monitorizat cu ajutorul stațiilor meteo performante.

În general, se recomandă realizarea tratamentelor în momentul aruncării primei corole, perioadă popular numită aruncarea primelor căpăcele. Sunt recomandate preparatele sistemice și excluderea produselor pe bază de cupru și sulf, pentru a preveni posibilele probleme legate de fitotoxicitate.

Principalele tratamente realizate în această perioadă vizează controlul manei, făinării, includerea unui botriticid pentru controlul putregaiului și a unui insecticid pentru controlul moliilor viței de vie.

Detalii despre Pagube provocate de specia Lobesia botrana la vița de vie.

Important! În perioada înfloririi poate fi realizată orice operațiune tehnologică, inclusiv ciupitul lăstarilor, operațiunea contribuind la o mai bună polenizare.

Ulterior, în cazul unei perioade prelungite de înflorire, se recomandă repetarea tratamentelor cu produse ce conțin proquinazid (de exemplu Talendo 220-225 ml/ha), penconazol (Topas 100 EC 0,25-0,4 l/ha), cimoxanil (Cymbal, WG 0,25 l/ha) și alte substanțe active sistemice.

În cazul în care se planifică aplicarea erbicidelor, acestea se aplică astfel încât să se evite tratarea părților butucilor.

Ucraina a devansat Moldova la exportul de floarea-soarelui în UE

Tatiana Caraman
-
0
Ucraina a devansat Moldova la exportul de floarea-soarelui în UE

Ucraina este principalul furnizor pe piaţa UE de semințe, ulei şi şrot de floarea-soarelui pe piața europeană, notează Mold-street.

Astfel, în intervalul 1 iulie 2022 – 28 mai 2023, Uniunea Europeană a importat din Ucraina 1.808.056 tone de semințe de floarea-soarelui, o creștere considerabilă, de la 198.071 tone, în același interval al anului comercial precedent.

Moldova a pierdut poziţia întâi

Procentual, importurile din Ucraina ocupă 84,4% din totalul importurilor de pe piețele terțe, în timp ce, în anul comercial precedent, cota era de 27,9%.

Creşterea de circa 9 ori a furnizărilor din Ucraina a făcut că Republica Moldova, care anul trecut a avut o cotă de piață de 49%, cu o cantitate de 347.540 tone, să piardă poziţia de lider.

Astfel, în intervalul 1 iulie 2022 – 28 mai 2023, Republica Moldova este pe locul doi, cu 194.219 tone.

Pe următoarele locuri se află:

  • Argentina – 35.638 tone, față de 36.715 tone;
  • China – 35.400 tone vs. 35.455 tone;
  • Turcia – 26.782 tone vs. 32.248 tone.

Cei mai mari importatori de semințe de floarea-soarelui din afara UE sunt: Bulgaria – 82.077 tone, România – 487.146 tone și Ungaria – 329.602 tone.

Cantitatea totală cumpărată de UE, între 1 iulie 2022 – 28 mai 2023, este de 2.141.475 tone, mai mare cu 202% față de cantitatea din același interval al anului comercial precedent, 709.406 tone.

Ulei de floarea-soarelui mai puțin

Şi la ulei de floarea-soarelui cea mai mare cantitate provine din Ucraina, dar în acest an comercial este mai mică decât cantitatea din anul comercial precedent: 1.344.602 tone (88,7% din piață) vs 1.474.004 tone (82,7%) în anul trecut.

Acest fapt arată că, Ucraina era deja un furnizor important de ulei de floarea-soarelui pe piața europeană și dinainte de războiul declanșat de Rusia, în 24 februarie 2022.

Au scăzut de peste două ori importurile din Republica Moldova – 60.563 tone vs 141.063 tone, în timp ce din Serbia sunt 61.477 tone vs 71.808. Lanțul Alimentar observă că Serbia a devansat Moldova, chiar dacă a livrat o cantitate în scădere față de anul comercial precedent.

Cel mai mare importator european de ulei de floarea-soarelui este Polonia, cu 357.234 tone, urmată de Spania – 266.355 tone, și de Bulgaria – 205.356 tone. România a importat 52.014 tone, ocupând locul opt.

Uniunea Europeană a importat în total 1.515.386 t de ulei de floarea-soarelui, cu 15% mai puțin decât în același interval al anului comercial precedent – 1.782.047 tone.

Moldova a majorat de 6 ori exportul de şrot de floarea-soarelui

Ucraina se află pe primul loc și la categoria „șrot de floarea-soarelui” (pentru hrana animalelor), după ce vânzările pe piața europeană au crescut de la 723.549 tone (32,8%) la 1.096.280 tone (44,7%).

Ucraina a devansat Rusia, care în anul comercial precedent a livrat pe piața europeană 846.154 tone (38,3%). Rusia ocupă acum locul doi, cu 568.173 tone (23,1%).

Pe locul trei se află Argentina, cu 533.361 tone (21,7%), ușoară creștere față de anul trecut – 532.282 tone (24,1%). Pe locul patru, Republica Moldova, care a crescut de circa şase ori livrările: de la 19.049 tone (0,9%) la 108.741 tone (4,4%). Serbia a crescut, de asemenea, vânzările, de la 66.630 tone (3%) la 76.240 tone (3,1%).

Cel mai mare importator de șrot de floarea soarelui este Polonia – 558.155 tone, urmată de Olanda – 393.494 tone, și de Letonia – 323.627 tone. România a importat din afara UE 43.977 tone.

Uniunea Europeană a importat, între 1 iulie 2022 – 28 mai 2023, o cantitate totală de 2.454.604 tone de șrot de floarea- soarelui, cu 11% mai mult decât în același interval al anului trecut, 2.206.821 tone.

Maib invită producătorii autohtoni la conferința „Noi piețe de desfacere pentru produsele autohtone”

MAIB
-
0
Maib invită producătorii autohtoni la conferința „Noi piețe de desfacere pentru produsele autohtone”

Din apreciere pentru tot ce-i crescut acasă, în Republica Moldova, maib invită clienții și producătorii agricoli să participe la conferința practică cu genericul „Noi piețe de desfacere pentru produsele autohtone”.

Evenimentul își propune să ofere cunoștințe și instrumente utile pentru ca orice producător din țară să știe exact ce are de făcut pentru dezvoltarea afacerii la nivelul următor: să descopere piața europeană, să își comercializeze producția pe rafturile din rețelele locale și, desigur, să facă tranziția la comerțul electronic, pentru a oferi clienților comoditatea plăților cashless.

Conferința va avea loc în data de 14 iunie a.c., între ora 13:00 și 17:00, atât offline, cât și online. Speakeri ai conferinței vor fi reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ai Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, ai Asociației Businessului European, USAID FTA, reprezentanți ai rețelelor locale de supermarketuri, producători agricoli și nu doar, dar și membri ai top managementului maib.

Clienții maib care deja au dezvoltat proiecte în domeniu vor împărtăși din experiențele lor, etapele parcurse, dar și provocările întâmpinate. Totodată, conferința va include o rundă de întrebări și răspunsuri, participanții fiind îndemnați să abordeze aspectele care îi afectează și îi interesează cel mai mult.

Speakerii vor aborda o varietate de subiecte care derivă din tematica evenimentului, inclusiv:

  • Importanța dezvoltării producerii;
  • Statistici și macroeconomie;
  • Cadrul legislativ actual referitor la măsurile de sprijin;
  • Raftul european – standarde de aliniere și instrumente de accesare a exportului de produse autohtone;
  • Raftul local – instrumente de creștere a prezenței produselor autohtone în supermarketurile locale;
  • Raftul electronic – set de recomandări de implementare e-commerce.

De asemenea, în cadrul evenimentului va fi organizată o zonă B2B, unde producătorii își vor putea expune o dată în plus gratuit produsele. 

Conferința este gratuită, cu înregistrare prealabilă, și se va desfășura în format hibrid (prezență fizică sau online). Pentru înregistrare, click aici.

Unim eforturi – dezvoltăm afaceri.

USAID PCRR lansează Programul de granturi „MOLDOVA TURISTICĂ” – vezi condiții de participare

Luminita Crivoi
-
0
USAID PCRR lansează Programul de granturi „MOLDOVA TURISTICĂ” – vezi condiții de participare

Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova lansează Programul de granturi „MOLDOVA TURISTICĂ” pentru dezvoltarea portofoliului de infrastructură ospitalieră și produse turistice reziliente, durabile și competitive.

  • Data lansării: 6 iunie 2023
  • Data încheierii: 23 octombrie 2023 

Recepția dosarelor se va desfășura în trei etape:

  • Etapa 1: Până la 5 iulie 2023, ora 17.00; 
  • Etapa 2: Până la 15 august 2023, ora 17.00; 
  • Etapa 3: Până la 23 octombrie 2023, ora 17.00.

*Dosarele pot fi depuse oricând, conform etapelor descrise mai jos, dar nu mai târziu de 23 Octombrie, 2023 (sau până la epuizarea fondurilor). Solicitanții sunt încurajați să depună dosarul imediat, deoarece cererile vor fi examinate etapizat.

Data atelierului informativ cu prezență fizică: 14 iunie 2023, ora 10:00, Centrul Mediacor, str. Alexei Mateevici 60, Universitatea de Stat din Moldova (intrarea din strada A. Puskin)

Pentru înregistrare la atelierul informativ în format online, vă rugăm să accesați acest link.

Data limită pentru adresarea întrebărilor: 20 octombrie 2023 la adresa: [email protected].

Dosarul complet aici.

Proiectul USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova lansează un program de granturi cu genericul „MOLDOVA TURISTICĂ” pentru suport în dezvoltarea infrastructurii și facilităților de ospitalitate turistică, produselor și experiențelor turistice și a serviciilor și instrumentelor aferente, cu scopul de a dezvolta afaceri durabile, rezistente, inovatoare și competitive în industria turismului din Moldova.

Inițiativa de finanțare prin granturi oferite de USAID va fi promovată și implementată în cadrul parteneriatului strategic pentru dezvoltarea industriei turismului receptor și intern din Moldova, dintre Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM).

În contextul pandemiei și al crizei regionale de securitate, care au avut un impact negativ asupra afacerilor din industria turismului, dar în particular asupra pensiunilor rurale, sectorul turistic trebuie să se adapteze la noul context, să se reinventeze și să se relanseze cu noi perspective de creștere.

Totodată, sectorul turismului este important nu doar datorită veniturilor pe care le aduce țării, ci și pentru că promovează interconectarea între mai multe sectoare.

În acest sens, dezvoltarea afacerilor din turism trebuie să consolideze sinergiile intersectoriale dintre turism și alte sectoare, cum ar fi industria vitivinicolă, industria cultural-creativă, producția de artizanat și produse de autor, produsele agro-alimentare cu valoare adăugată, precum și unele aspecte socio-culturale, cum ar fi coeziunea socială, sporirea mândriei naționale și dezvoltarea incluzivă.

Circumstanțele respective au generat necesitate lansării Programul de granturi MOLDOVA TURISTICĂ, care își propune să intervină pe următoarele obiective strategice:

  1. Infrastructura de ospitalitate: Dezvoltarea infrastructurii de ospitalitate turistică în regiunile Moldovei. 
  2. Experiențe și produse turistice: Diversificarea ofertei turistice a Republicii Moldova prin dezvoltarea unor experiențe și produse turistice inovatoare și atractive pentru turiștii străini și locali. 
  3. Sustenabilitate și standarde de calitate: Încurajarea extinderii practicilor de sustenabilitate în sectorul turismului, inclusiv eficiența energetică, casele inteligente, implementarea practicilor durabile, precum și a standardelor de calitate credibile și recunoscute în domeniul turismului, etc.
  4. Inovare și digitalizare: Impulsionarea inovației, creativității și a digitalizării afacerilor din turism. 
  5. Impactul social și turismul incluziv: Promovarea turismului incluziv; implicarea și abilitarea tinerilor și a femeilor; protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și istoric al Moldovei; fortificarea coeziunii sociale, integrarea minorităților prin turism etc.

Bugetul total al Programului de granturi MOLDOVA TURISTICĂ este de 25,000,000 MDL. Se anticipează oferirea suportului financiar nerambursabil pentru aprox. 40-45 de IMM-uri din domeniul turismului. Durata implementării oricărui grant acordat în cadrul acestei program nu va fi mai mare de 24 de luni.

Igor Grigoriev: Moldova nu ar trebui să se alăture interdicțiilor europene, cerealele ucrainene doar tranzitează țara

Tatiana Caraman
-
0
Igor Grigoriev: Moldova nu ar trebui să se alăture interdicțiilor europene, cerealele ucrainene doar tranzitează țara

Potrivit lui Igor Grigoriev, Republica Moldova nu ar trebui să se alăture interdicției de import a produselor cerealiere ucrainene, întrucât această decizie ar determina Kievul să aplice sancțiuni produselor moldovenești, notează IPN.

Uniunea Europeană a decis menținerea interdicției de import a produselor cerealiere din Ucraina până la data de 15 septembrie.

Decizia a fost luată după ce la începutul lunii mai Uniunea Europeană a impus restricţii pentru importurile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui provenite din Ucraina, astfel diminuând oferta în exces de cereale în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.

„Uniunea Europeană a prelungit interdicția de export a producției cerealiere din Ucraina în cinci state: Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia. Această măsură ține de acțiunea celor cinci state de a scoate din depozitele lor interne produsele cerealiere. Deoarece de la începutul războiului, aceste state au importat masiv produse cerealiere din Ucraina, deoarece sunt țări procesatoare foarte mari. Astfel, se procesa marfa ucraineană, care era la un preț foarte mic, pentru că ucrainenii scoteau marfa din țara la prețuri foarte mici, prețuri care n-au fost niciodată în zona Mării Nerge și a bazinului dunărean. Când agricultorii din statele respective s-au revoltat că au stocuri, Uniunea Europeană a fost nevoită să intervină cu astfel de interdicții”, a explicat Igor Grigoriev, în cadrul unei emisiunii.

Potrivit lui Igor Grigoriev, Guvernul de la Chișinău nu ar trebui să se alăture interdicțiilor europene întrucât cerealele ucrainene doar tranzitează Republica Moldova.

„Lucrul acesta deloc nu afectează Republica Moldova. Niciodată Republica Moldova n-a fost importator masiv de produse cerealiere. Fie până la război, fie după începutul războiului. Doar că de la declanșarea războiului, agenții noștri economici, care fac business din intermediere, au intermediat mai multe tranzacții cu producție cerealieră ucraineană. Produsele cerealiere doar au tranzitat țara, dar aceste tranzacții nu se consideră tranzacții de import”, a mai explicat Igor Grigoriev.

De asemenea, potrivit lui Grigoriev, interzicerea importurilor produselor cerealiere ucrainene ar avea consecințe politice în relația Chișinău-Kiev și ar afecta economic producătorii de fructe și legume, care-și exportă produsele în Ucraina.

„Dacă Republica Moldova s-ar alătura acestor sancțiuni, asta ar afecta cooperarea cu Kievul direct, politic și economic. La ședințele cu premierul Recean erau prezenți și reprezentanții Moldova-Fruct. Ei au menționat că, dacă Ucraina va aplica, în oglindă, astfel de interdicții, primii vor fi afectați producătorii de fructe și legume. În condițiile războiului, exportul fructelor și legumelor în Ucraina a crescut, iar producătorii noștri au de beneficiat de pe urma acestor tranzacții”, a mai spus ex-președintele Asociației „Agrocereale”.

Totodată, acesta consideră că, Republica Moldova nu are nevoie astăzi de proteste în domeniul agriculturii, ci de cooperare și platforme de dialog.

Anterior, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că va organiza, în Piața Marii Adunări Naționale, un protest non-stop în perioada 7-30 iunie. Potrivit unei declarații depuse la Primăria Chișinău, la protest va fi adusă și tehnică agricolă.

Fertilizarea viței de vie. Cum recunoaștem carențele?

Alfred Ștefan
-
0
Fertilizarea viței de vie. Cum recunoaștem carențele?

Principalele elemente nutritive folosite în procesul de fertilizare sunt azotul/nitrogenul (N), fosforul (P) și potasiu/kaliu (K) din ale căror inițiale provine celebra prescurtare NPK, care este îngrășământul la baza majorității producției agricole.

Cele mai des întâlnite carențe la vița de vie sunt cele provocate de: potasiu, azot, magneziu, bor, fier și mangan.

La administrarea îngrășămintelor chimice, îndeosebi a celor de bază ( N, P2O5 și  K2O) este necesar să asigurăm o armonie în creșterea vegetativă (favorizată de azot) și maturarea boabelor, în care rolul principal îl au potasiul și fosforul la care optimul este considerat apropiat de valorile N=1; P2O5=1,5 și  K2O =2,5-3,0.

Azotul (N) reprezintă 78% din atmosfera terestră, iar masa de aer de deasupra unui hectar cântărește 78 de milioane de kg de azot, aflat însă într-o stare elementară, motiv pentru care poate fi folosit ca îngrășământ doar în urma introducerii sale în unele combinații chimice sau biologice. 

Nivelul optim al conținutului de azot din sol este considerat a fi de 5-10 mg NO3 la 100 de grame de sol uscat.

Insuficiența azotului se întâlnește la solurile sărace în materie organică, mai ales în humus, așa cum întâlnim la solurile nisipoase, dar și la solurile cu un pH acid (sub 5,5 pH) și are cea mai mare influență asupra sensibilizării vițelor la atacul bolilor și dăunătorilor.

Carența de azot determină plantelor o creștere slabă și un ritm de dezvoltare lent (crește riscul invaziv de dezvoltare al populațiilor de acarieni), lăstarii au o poziție erectă și prezintă internoduri subțiri, de culoare galbenă (deseori confundată cu cloroza ferică).

Excesul de azot determină plantele la creșteri luxuriante, sporind umiditatea relativă a aerului din interiorul foliajului butucilor (se impun lucrări în verde: înlăturarea lăstarilor nefertili, desfrunzit, cârnit 2-3 lucrări).

Detalii despre Defolierea, cârnitul lăstarilor și cizelarea strugurilor la vița de vie – lucrări recomandate în această perioadă.

Pe lângă îngrășămintele chimice, aportul de azot se poate efectua prin fertilizările cu îngrășăminte organice (gunoi de grajd, compost, mraniță), prin utilizarea îngrășămintelor verzi, acătuite din plante leguminoase care sintetizează azotul din atmosferă. În plus, subsolajul, drenajul și mulcirea solului prezintă efecte favorabile. 

Ca element de noutate, sintetizarea bacteriei naturale Methylobacterium symbioticum SB23, ce este o bacterie cu acțiune imediată după aplicare, intră prin stomate și colonizează planta convertind azotul atmosferic în formă amoniacală utilizată de către plantă în procesele biologice, crescând potențialul de producție prin aprovizionarea continuă cu azot a plantelor, fără a avea pierderi prin levigare sau denitrificare.

Bacteria se hrănește cu metanol emis de plantă și se răspândește prin plantă cu ajutorul metaboliților. Prin această metodă de corectare a aportului de azot în plantă, s-a observat o creștere a conținutului de azot din must, aport destul de important în procesul de fermentare.

Methylobacterium symbioticum se regăsește în biostimulatorul BlueN™ și UtrishaTM N, produsele aparținând companiei Corteva Agriscience.

Rolul fosforului (P) în metabolismul viței de vie prezintă un rol important de regulator al procesului respirator și transportor de energie, contribuind favorabil la absorția mai multor elemente nutritive, formarea și legarea florilor, reducerea și evitarea fenomenelor fiziologice, de meiere/mărgeluire, inducerea precocității maturării strugurilor și a lăstarilor, sporind producția de struguri și ajutând la sinteza nucleoproteidelor, lecitinei și glucidelor, fiind și nutrientul de bază în procesul de formare și descompunere a zaharurilor.

Conținutul de fosfor din sol variază între 0,023% și 0,093% (în echivalență 0,7-2,8 t/ha fosfor, respectiv 1,6-6,4 t/ha P2O5), cu 2/3 sub formă organică și 1/3 sub formă anorganică.

Conținutul optim în fosfor al frunzelor viței de vie este considerat a fi în limitele de 0,15-0,20 %, iar în sol de 10-20 mg P2O5 la 100 g sol uscat.

Carența de fosfor se manifestă prin o alungire a pedunculilor, iar corolele/scufițele nu se desprind, ci rămân lipite, determinând apariția fenomenului de meiere.

Frunzele au un aspect de colorare a marginilor, la început în brun-roșiatic, iar apoi au o tendință de înnegrire, după care se răsucesc în sus. Manifestarea acestor simptome este acropetală (de la baza spre vârful lăstarilor) cu o cădere prematură a frunzelor bazale. 

Butucii cu carență de fosfor fructifică puțin și au o maturare târzie a strugurilor, iar semințele rămân mici, turtite și moi.

Pentru a preveni carențele de fosfor încă de la pregătirea terenului înaintea plantării, prin desfundare, se aplică fertilizarea de bază cu îngrășăminte fosfatice.

Potasiul (K) este considerat a fi cel mai benefic element chimic sub aspectul influenței asupra rezistenței vițelor la atacul bolilor și dăunătorilor, datorită activării enzimelor cu rol de sinteză al substanțelor, având o greutate moleculară mare, așa cum sunt proteinele și carbohidrații (celuloză și amidon), încât patogenii (Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botrytis cinerea) găsesc greu substanțele cu greutate moleculară mică (aminoacizii, zaharurile, amide solubile) de care au nevoie pentru metabolizare.

Potasiul are un rol benefic și asupra bacteriilor ce pătrund în vițe prin răni (eutypa, esca). Nivelul optim de aprovizionare al solului este de 30-40 mg K2O la 100 g sol uscat pentru vița de vie.

Carența de potasiu se manifestă prin pete necrotice (îngălbenite) de la pintenii/dinții frunzelor și înaintează treptat, prin nervuri către mijlocul frunzei și spre punctul de prindere al pețiolului.

Manifestarea carenței de potasiu este dată și de fragilitatea lăstarilor la rupere de către vânt, maturitatea boabelor neuniformă, iar vinurile rămân slab alcoolice, fără aroma specifică soiului cultivat.

O cantitate de cca 1 % K2O din frunze denotă o aprovizionare bună și sub 0,6 % este înregistrată carența de K2O. Consumul de K2O pentru fiecare tonă de struguri este de 5- 15,2 kg potasiu, în funcție de soiul cultivat.

Carența de magneziu (Mg) se manifestă prin decolorări galben-auriu (soiuri struguri albi), roșie-violacee (struguri roșii) ale frunzei, între nervurile principale, pornind de la marginile frunzelor și avansând treptat către pețiol cu aspectul de „tigrare” sau de „degete”.

Această carență afectează procesul normal de fotosinteză, de formare al pentozelor și al aldehidelor fosfoglicerice. Corecțiile de magneziu se recomandă a fi aplicate odată cu încorporarea îngrăsămintelor chimice pe bază de sulfat de magneziu (kiseritul).

Din cauza mobilității mari a magneziului în sol, este recomandată fertilizarea anuală.

Carența de calciu (Ca) se manifestă prin îngălbenirea frunzelor de la vârful lăstarilor față de frunzele bazale ce rămân verzi și dimensiunea frunzelor rămâne mică, iar o carență pronunțată de calciu duce la necrozarea marginilor frunzelor. 

Favorizarea carenței de calciu este dată de pH-ul acid al solului, în special pe solurile turboase, precum și cele nisipoase, permeabile, însă și excesul de azot, potasiu, magneziu, bor și aluminiu o favorizează.

La solurile cu pH sub 6 se recomandă aplicarea de amendamente prin administrarea carbonatului de calciu sau a marnei.

Foliar pot fi aplicate îngrășămintele pe bază de alge marine Ascophillum nodosum care conține mai multe microelemente (Fe, B, Cu, MN, Zn), vitamine și hormonivegetali (gibereline, oxine, citochinine).

Carența de fier (Fe) se manifestă prin cloroza ferică, caracterizată prin îngălbenirea frunzelor și lăstarilor viței de vie, ca urmare a neasimilării fierului din sol prin blocarea acestuia, urmare a conținutului foarte mare de calcar din sol.

Alegerea portaltoaielor rezistente la solurile cu un conținut ridicat de calciu este o soluție viabilă pentru noile plantații înființate.

Primăvara devreme se pot aplica tratamente asupra foliajului prin pulverizare sub presiune cu soluții de 0,7 % sulfat de fier + 0,1 acid citric sau produse foliare specifice corectării carențelor de fier.

V-ar putea fi util și articolul despre Erinoza (bășicarea) viței de vie – când se fac tratamente pentru combaterea acarienilor eriofizi.

Femeile în Agricultură se strâng pentru a doua ediție a Galei Pria în Chișinău

Agrobiznes
-
0
Femeile în Agricultură se strâng pentru a doua ediție a Galei Pria în Chișinău

PRIAevents și AIPA, în parteneriat cu FinComBank, Kaufland Moldova, FNF, SMART CREDIT și FEODAL, anunță organizarea celei de-a doua ediții a Pria Gala Femeilor în Agricultură în Republica Moldova. Evenimentul va avea loc la Tekwill în Chișinău, pe data de 20 iunie 2023, începând cu ora 9:30.

Evenimentul își propune să aducă un omagiu femeilor care contribuie semnificativ la sectorul agricol din Republica Moldova și să le ofere o platformă de prezentare, vânzare și degustare.

Invitația este extinsă tuturor doamnelor active în agricultură care doresc să aibă un stand în cadrul evenimentului. Pentru participare, este necesară o înregistrare prealabilă.

De asemenea, cei care doresc să nominalizeze o femeie activă în agricultură sunt rugați să trimită propunerea lor la adresa de email [email protected].

Evenimentul va aduna un panel de experți din agricultură, autorități și companii conexe, care vor dezbate teme importante ale momentului și vor căuta soluții optime pentru dezvoltarea sectorului agricol și a afacerilor femeilor în agricultură.

Pentru înscriere gratuită, cei interesați sunt rugați să trimită un email la adresa [email protected] sau să completeze formularul online.

În cadrul evenimentului vor fi abordate o serie de teme relevante pentru agricultura moldovenească, inclusiv dezvoltarea afacerilor, finanțarea în agricultură, digitalizarea sectorului și multe altele.

Potențialii parteneri interesați de promovare, care doresc să aibă un stand cu degustare și vânzare, sunt invitați să contacteze organizatorii prin email pentru mai multe detalii.

Fertilizarea foliară la porumb cu îngrăşământul Agroleaf Power

ICL Specialty Fertilizer
-
0
Fertilizarea foliară la porumb cu îngrăşământul Agroleaf Power

Fertilizarea foliară aplicată în etapa corectă a vegetației este cel mai rapid și eficient mod dea asigura nutrienții care sunt ușor de asimilat de către plantă. Pentru îmbunătățirea stării nutriționale a culturilor, este necesar să utilizați produse adecvate specifice pentru cultura respectivă.

Pentru a avea parte de cele mai bune rezultate în cazul culturii de  porumb, citiți cu atenție informațiile și recomandările furnizate de ICL.

Utilizarea îngrășământului foliar Agroleaf Power în fazele corespunzătoare de dezvoltare elimină efectele negative ale lipsei de macro- și microelemente.

Fertilizarea porumbului

Solul ideal pentru porumb este bine drenat și fertil, având un pH de 6,0-6,8. Ca regulă generală, semănați porumbul timpuriu în soluri ușoare și porumbul târziu în soluri mai grele, atunci când există o opțiune.

Solurile ușoare se încălzesc mai repede decât solurile grele, astfel încât semințele să germineze mai ușor.

Temperatură

Porumbul este o cultură de sezon cald. Creșterea porumbului este optimă atunci când temperaturile solului sunt de aproximativ 29 până la 32 ̊C.

Condițiile reci din timpul semănatului impun un stres semnificativ asupra răsăririi porumbului și sănătății plantelor răsărite. Semințele de porumb sunt deosebit de sensibile la stresul provocat de frig în timpul imbibiției.

Macronutrienți

Ar trebui să se facă o recomandare generală pe baza absorbției de nutrienți și a randamentului așteptat. Ulterior, ar trebui să se aplice o corecție a nutrienților, pe baza analizei solului, a culturii anterioare, a aplicării gunoiului de grajd și a eventualelor pierderi de nutrienți (în special pentru azot).

Pierderile de azot sunt reduse semnificativ atunci când se utilizează îngrășăminte cu eliberare controlată. Creșterea plantei între stadiul V6 (a 6-a frunză) și VT (ciucure) este bine cunoscută ca fiind o perioadă de creștere rapidă a porumbului.

Majoritatea nutrienților sunt absorbiți rapid în această perioadă. Pentru a asigura randamente optime, este esențială o aprovizionare constantă și suficientă cu nutrienți în această perioadă.

Îngrășămintele pe bază de P și K se aplică, de obicei, înainte sau în momentul însămânțării (localizat), în timp ce doza totală de azot trebuie împărțită în mai multe aplicații, în special atunci când se folosesc îngrășăminte convenționale cu N.

Dacă se utilizează îngrășăminte cu eliberare controlată, atunci doza totală de azot poate fi furnizată într-o singură aplicare la însămânțare. Cu toate acestea, tot azotul ar trebui să fie disponibil pentru plantă până la R1 (mătase de porumb) și R2 (blister).

În acest moment, cultura de porumb se află în stadiul de reproducere și își va concentra energia în translocarea azotului aflat deja în frunze și tulpină în spicul în curs de dezvoltare.

În cazul în care cultura este irigată, o tehnică eficientă de administrare este, de asemenea, 50-60% pre-semănat, plus restul prin sistemul de irigare.

Metoda de aplicare a nutrienților este un subiect care ține de caracteristicile solului (nivelul de nutrienți al acestuia, textura, capacitatea ridicată/redusă de fixare a P).

Fertilizare foliară a porumbului

V-ar putea plăcea și articolul despre Fertilizarea la ceapă cu îngrăşământul foliar Agroleaf Power.

Pentru mai multe detalii:

Premii pentru vinificatori, degustări specializate pentru vizitatori și program artistic de excepție, la festivalul „DeVin&DeGust”

Elena Balamatiuc
-
0
Premii pentru vinificatori, degustări specializate pentru vizitatori și program artistic de excepție, la festivalul „DeVin&DeGust”

Munca asiduă, dăruirea, perseverența și eforturile continue pe care le depun vinificatorii din țară pentru a dezvolta sectorul vitivinicol și pentru a-l promova peste hotarele țării au fost susținute cu distincții și medalii! Agrobiznes a fost partener media al evenimentului.

În cadrul festivalului „DeVin&DeGust”, vinificatorii și producătorii din țară au fost apreciați cu diplome pentru munca depusă în dezvoltarea acestei industrii, iar consumatori și toți cei interesați de domeniul vitivinicol au cunoscut savoarea produsului mândriei naționale, descoperind vinurile cu însemne de calitate din regiunile cu Indicație Geografică Protejată.

Elizevata Breahnă, director interimar ONVV:

„Pentru al doilea an consecutiv, ne dăm întâlnire pe strada Pietonală „Eugen Doga” din capitală pentru a cunoaște Vinul Moldovei, vinificatorii, dar și vinurile cu Indicație Geografică Protejată – un garant al calității înalte. „DeVin&DeGust” este o manifestare unică dedicată vinurilor, gastronomiei și culturii vibrante specifice fiecărei zone a țării, în special celor 3 regiuni delimitate care poartă cu mândrie însemnul de Indicație Geografică Protejată: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”.

Acestea sunt nu doar un simbol al originii și calității vinurilor noastre, ci și o dovadă clară că muncim cu toții pentru a ne reconfirma locul alături de regiunile vinicole consacrate. Mai mult, acest sigiliu ne încununează munca și dedicarea industriei și totodată, sunt un tribut adus pământului nostru roditor, mâinilor harnice care lucrează via și sufletelor care pun dragoste și măiestrie în fiecare sticlă de vin.”

Sergiu Gherciu, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:

„Suntem conștienți de importanța viticulturii și vinificației în economia noastră, dar și pentru identitatea noastră culturală. Prin intermediul acestui festival, putem pune în valoare munca și meșteșugăritul viticultorilor noștri, dar și frumusețea peisajului vitivinicol din zonele cu Indicație Geografică Protejată. Apreciem contribuția fiecărui producător, care cu pasiunea și dedicație a reușit să creeze vinuri de excepție, aducând astfel un plus de valoare sectorului vitivinicol al țării noastre.”

Laura Hruby, Charge d’Affaires, Ambasada SUA în Moldova:

„Oferim sprijin industriei vitivinicole din Republica Moldova începând din anul 2005. În pofida numeroasele provocări cu care s-a confrunta industria vitivinicolă a Moldovei, SUA rămâne a fi un aliat ferm al Republicii Moldova, sprijinind activ sectorul vitivinicol în diversificarea piețelor de la cele tradiționale spre alte piețe. Prin intermediul asistenței oferite de USAID sectorul a trecut cu succes de la exportul vinului în vrag la exportul de vin îmbuteliat de înaltă calitate spre piețe precum Uniunea Europeană, inclusiv România, Marea Britanie, Țările de Jos, Japonia și altele.”

În cadrul evenimentului, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu cei ai Oficiului Național al Viei și Vinului au înmânat premii pentru performanțe în sector și pentru producerea vinurilor cu Indicație Geografică Protejată (IGP) vinificatorilor și vinăriilor implicate în dezvoltarea și promovarea sectorului, dar și a vinului cu însemne de calitate.

Vinăriei „Cricova” i-a fost oferită diplomă de recunoștință „Vinul Moldovei. O Legendă Vie” pentru cea mai bună vinărie din regiunea IGP „Codru”.

Pentru zona cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian”, cea mai bună vinărie a fost desemnată „Fautor”. Iar Vinăria „Purcari” a fost apreciată ca cea mai bună vinărie din regiunea cu IGP „Ștefan Vodă”.

În cadrul evenimentului au fost oferite și diplome de recunoștință pentru performanță în dezvoltarea și extinderea piețelor de desfacere a vinurilor cu Indicație Geografică Protejată „Codru” – vinăriei „DOINA VIN SRL”.

Pentru performanțe remarcabile a vinurilor cu Indicație Geografică Protejată „Ștefan Vodă”, diplomă de recunoștință i-a fost oferită vinăriei „Sălcuța”, iar „Gitana Winery” a fost apreciată cu diplomă de recunoștință pentru performanță și extinderea pieței de desfacere a vinurilor cu IGP „Valul lui Traian”.

De asemenea, pentru a susține dezvoltarea domeniului vitivinicol, vinăriei „Domeniu la Prut SRL” i-a fost înmânată diploma de încurajare pentru producerea primelor vinuri cu Indicație Geografică Protejată „Codru”.

De aceeași mențiune s-a învrednicit și vinăria „Suvorov Winery SRL”, pentru producerea vinurilor din IGP „Ștefan Vodă”, iar vinăria „Domeniile Cuza” a fost susținută cu diplomă de recunoștință pentru producerea primelor vinuri cu IGP „Valul lui Traian”.

Un accent deosebit a fost pus și pe aportul la dezvoltarea Indicațiilor Geografice Protejate a produselor vitivinicole în Republica Moldova. La această categorie, diplome de recunoștință au fost oferite vinificatorilor și amicilor Vinului Moldovei Leonora Obadă și Viorel Golovatiuc.

Specificul vinurilor cu IGP, la „DeVin&DeGust”

În prima zi a festivalului, la eveniment au participat peste 28 de vinării, care produc vinuri cu IGP din cele 3 regiuni delimitate ale Moldovei: „Codru”, „Ștefan Vodă” și „Valul lui Traian”.

Vizitatorii au avut posibilitatea să cunoască istoriile specifice zonelor, dar și poveștile oamenilor care produc vinuri cu IGP din cele trei regiuni.

Cei curioși au participat la tradiționala Școala Vinului, care s-a desfășurat cu un program plin de activități, inclusiv  masterclass-uri și degustări ghidate ținute de somelieri și degustători certificați.

La fel, oaspeții au cunoscut și regulile de degustarea și de evaluarea corectă a unui vin, dar și asocierea cu bucate specifice gastronomiei locale.

Festivalul a continuat cu un program artistic, unde au participat cântăreața Silvia Zagoreanu, Ansamblului de Lăutari „Plăieșii”, a ansamblului de lăutari din orașul Ungheni”, dar și Ansamblul „Alină-te dor” din Dănceni. Prima zi a evenimentului s-a încheit cu un concert susținut de Tania Cerga Andrei Glavan, Pasha Parfeni și DJ Marcus Lawyer.

În cea de-a doua zi a festivalului, în data de 4 iunie, oaspeții au avut parte de un program la fel de intens. De la deschidere, de la ora 12:00, timp de aproape 2 ore, pe scenă a evoluat ansamblul „Datina Nouă” din Ruseștii noi.

Iar de la 14:30 și 16:15, oaspeții s-au bucurat de muzica Ansamblului „Haiducii” din Anenii Noi și respectiv, colectivului artistic din Ștefan Vodă.  Amicii vinului au avut ocazia să meargă la Școala Vinului, care a ținut 2 degustări comparative ale celor 3 zone IGP la orele 13:45 și 15:30. Iar seara s-a încheiat cu un program artistic cu participarea X.O.Band și Ethno Republic.

Festivalul „DeVin&DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Asociațiile Producătorilor de Vinuri cu IGP „CODRU”, „ȘTEFAN VODĂ” și „VALUL LUI TRAIAN”, alături de partenerul strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală.

1...323324325...1.993Pagina 324 din 1.993