Ce mărfuri a exportat Ucraina în Republica Moldova în 2022: seminţe, ulei şi lactate

0

Unul dintre argumentele celor patru state UE, care au impus interdicţii asupra importurilor de cereale, dar şi a unor produse agroalimentare din Ucraina, este dorinţa de a proteja piaţa internă de influxul de cereale mai ieftine.

În rol important l-au avut cifrele, fiecare ţară aducând numeroase date statistice care să demonstreze impactul negativ, notează Mold-street.

Agricultorii riscă să ajungă în faliment

Şi Republica Moldova nu a fost ocolită de un aflux de cereale şi produse agroalimentare mai ieftine din Ucraina, care ar fi afectat grav agricultorii din ţara noastră.

„Prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase a adus în pragul falimentului mii de producători agricoli mici și mijlocii, care au fost afectați anterior și de multiple crize de ordine climaterică, economică și geopolitică, neavând nici un suport din partea statului”, afirmă Forţa Fermierilor fără a prezenta alte date.

Organizaţia a cerut Ministerului Agriculturii să se „…conecteze urgent la negocierile autorităților din țările Europei de Est cu Ucraina și conducerea Uniunii Europene pe subiectul crizei prețurilor la producția agricolă și să depună toate eforturile necesare în vederea obținerii compensațiilor agricultorilor din Moldova sau limitărilor temporare a importurilor cerealelor și oleaginoaselor în țara noastră în sezonul agricol nou”.

Altfel spus, ca Moldova să adere la aceste măsuri restrictive sau să ceară bani pentru compensarea pierderilor.

Exporturile din Moldova în Ucraina au crescut de 7,8 ori

Adevărul este că Moldova permanent a importat cantităţi semnificative de produse agroalimentare din Ucraina.

Datele statistice oficiale arată că, anul trecut, importurile din Ucraina au crescut cu 28% şi au constituit circa 854 de milioane de dolari, ţara vecină fiind al patrulea partener comercial la acest capitol.

În aceeaşi perioadă, însă, importurile din România au crescut de două ori, din Rusia – cu 9%, iar din China – cu 14%.

O situaţie diferită atestăm la exporturile din Moldova în Ucraina: acestea au explodat anul trecut, înregistrând un salt de 7,8 ori, până la 720 de milioane de dolari. Pentru comparaţie, exporturile în România au crescut cu 49%, iar în Rusia s-au redus cu peste 31%.

Biroul Naţional de Statistică, însă, nu publică informaţia separată privind mărfurile importate/exportate pe fiecare ţară, deşi menţionează că, de exemplu, creşterea exporturilor de mărfuri moldoveneşti în Ucraina s-a datorat, în special, reexportului de produse petroliere (motorină), care a crescut de 54 de ori, comparativ cu 2021.

Ce importăm din Ucraina

În cazul importurilor din Ucraina, cele mai spectaculoase creşteri sunt la:

  • semințe și fructe oleaginoase – de 28,8 ori;
  • grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate – de 11,3 ori.

Ucrainenii dau cifre mai exacte. Astfel, anul trecut principala categorie de mărfuri exportată de Ucraina în Moldova au fost seminţele şi fructele oleaginoase – circa 76 de milioane de dolari, în creştere de 21 de ori faţă de 2021.

Dintre produsele agroalimentare exportate din Ucraina în Moldova se numără uleiul vegetal şi alte grăsimi – 57 de milioane de dolari (creştere de 2,4 ori), laptele şi produsele lactate – 48 de milioane de dolari (+26%), preparate pe bază de cereale – 28 milioane de dolari (- 9%), cereale – 20,6 milioane de dolari (creştere de 5,2 ori).

Menţionăm că, în cazul unor produse, precum lactatele, Moldova importă până la 50% din necesităţi, în timp ce ulei vegetal şi seminţe de floarea soarelui producem suficient.

Astfel că, dacă au şi fost importuri masive la unele categorii, acestea, cel mai probabil, au fost reexportate, pentru că o ieftinire a uleiului vegetal se atestă abia în ultimele două luni, iar a crupelor – de la finele anului trecut.

Bolea: Moldova va semna, până la 3 mai, acordul de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 55 de mln dolari pentru zootehnie

0

Republica Moldova va semna, până pe 3 mai curent, un acord de împrumut cu Banca Mondială (BM) în valoare de 55 de milioane de dolari, destinat redresării sectorului zootehnic al republicii, notează Infotag.

Viceprim-ministrul, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a anunţat acest lucru în cadrul unei emisiuni TV.

Referindu-se la situația din zootehnie, el a spus că, la situaţia din 1 ianuarie 2021, în acest sector existau doar 5,1 mii de vaci de lapte, iar acum numărul lor a crescut până la 14 mii.

„În 1991, în Moldova existau 420.000 de vaci de lapte, iar acum, grație programului de refacere a efectivului, am reușit să creștem numărul de vacilor de lapte până la 14.000. Din țările care exportă produse lactate și carne, importăm acum carne și produse lactate, deși avem o bază foarte bună pentru procesarea cărnii și a laptelui”, a spus ministrul.

Amintim că, anterior Vladimir Bolea a specificat că, sectorul zootehnic este unul extrem de costisitor, dar dezvoltarea acestuia va permite Republicii Moldova să renunțe, parțial, la importurile masive de produse lactate și va asigura locuri noi de muncă.

7 sfaturi pentru a crește castraveți timpurii

0

Creșterea castraveților nu este anevoioasă, leguma fiind una dintre cele mai populare în rândul legumicultorilor. Totuși, pentru obținerea unor recolte bune, este foarte important să ținem cont de particularitățile de creștere și cerințele speciei, soiului sau hibridului ales.

În acest articol, discutăm despre principalele aspecte de luat în calcul la planificarea și obținerea unei recolte timpurii de castraveți.

1. Alegeți soiul sau hibridul potrivit

Succesul creșterii castraveților, ca și a altor culturi de legume, începe cu alegerea semințelor de calitate, adaptate condițiilor și care corespund cerințelor Dvs. Pentru a obține o recoltă timpurie de castraveți, sunt recomandați hibrizii partenocapici timpurii, ce pot fi cultivați cu succes în sere sau solarii.

Când cumpărați semințe, citiți cu atenție descrierea soiului sau hibridului și selectați-le pe cele care sunt potrivite pentru condițiile dvs. de creștere.

Orientativ, pentru a obține răsaduri, semințele de castraveți se seamănă cu circa o lună înainte de presupusa plantare.

Mai multe detalii despre Când se seamănă semințele pentru răsaduri de legume. Sfaturi.

2. Pregătiți semințele pentru semănat

Dacă semințele nu sunt acoperite cu un înveliș nutritiv sau nu sunt tratate cu un fungicid, acestea trebuie pregătite pentru semănat: înmuiați-le într-o soluție biofungicidă pentru a crește imunitatea răsadurilor viitoare.

Pentru a face acest lucru, puteți utiliza preparate pe bază de bacil de fân sau trichodermă, care sunt organice și la sigur nu vor produce daune viitoarelor plantule.

Pregătiți soluția conform instrucțiunilor și înmuiați semințele în ea timp de 30-60 de minute. După aceea, le puteți semăna sau puneți semințele într-un loc cald pentru germinare, învelite într-o cârpă umedă de bumbac.

La o temperatură de 25-27°C, semințele germinează în 2-3 zile. Cu cât temperatura aerului este mai scăzută, cu atât semințele vor germina un timp mai îndelungat.

Pentru a crește rezistența la frig a viitoarelor plante, semințele pot fi călite: după umflare, le puteți pune într-o cârpă umedă la un loc mai rece timp de 12 ore. Apoi le scoateți, iar după 10-12 ore, repetați.

3. Aveți grijă de calitatea solului utilizat

Castraveții sunt pretențioși față de sol și cresc bine în solul, care conține o cantitate mare de materie organică. Prin urmare, față de pregătirea solului trebuie să fiți foarte responsabili.

Pentru creșterea răsadurilor, puteți folosi amestecuri gata pregătite sau puteți pregăti singuri amestecul de sol, amestecând turbă dezoxidată și mraniță în proporții egale. Pentru a îmbunătăți permeabilitatea aerului și capacitatea de menținere a umidității substratului, este necesar să adăugați 10-15%: perlit, vermiculit.

Terenul pentru însămânțarea semințelor de castraveți trebuie să fie populat cu microorganisme benefice pentru a preveni dezvoltarea putregaiului rădăcinilor și a altor boli.

Umpleți recipientele pentru creșterea răsadurilor cu amestecul de sol pregătit și stropiți cu o soluție de trichoderma (aceasta se vinde în magazinele agro).

Solul din seră sau solar trebuie pregătit cu atenție. Dacă toamna nu s-au aplicat îngrășăminte organice, nu s-a împrăștiat gunoi de grajd, atunci primăvara în sol trebuie adăugat compost matur, biohumus sau îngrășăminte minerale complexe, care conțin un set de macro și microelemente necesare plantelor.

Primăvara, la creșterea temperaturilor, în special în cazul în care v-ați confruntat cu boli produse de ciuperci, este recomandat un tratament la sol cu produse ce conțin cupru: poate fi utilizată o soluție de 3% pe care o aplicăm la sol (zeama bordeleză). Cu aceasta pot fi tratați și stâlpii din seră sau alte părți ale serei pentru o protecție mai bună.

După săpare sau afânare, solul poate fi tratat și cu o soluție de preparat de trichodermă sau bacil de fân și apoi acoperit cu agrotextil pentru a se încălzi. Microorganismele benefice suprimă dezvoltarea ciupercilor și bacteriilor patogene, pot accelera descompunerea materiei organice și îmbunătățesc structura solului.

4. Mențineți temperatura potrivită

Castravetele este o cultură iubitoare de căldură, de aceea temperatura aerului și a solului trebuie monitorizate în mod constant. Până la apariția răsadurilor, recipientele trebuie păstrate într-un loc cald, la o temperatură de 24-26°C.

Ulterior, este necesar să asigurăm călirea răsadurilor pentru a nu le permite să se întindă. Pentru a face acest lucru, containerele cu culturi sunt plasate într-un loc mai răcoros timp de o săptămână, unde temperatura în timpul zilei este de 16-18°C, iar noaptea 15-16°C.

Apoi, temperatura se ridică la 20°C în timpul zilei (până la 23°C pe vreme însorită) și până la 17-18°C noaptea. Dacă răsadurile sunt amplasate lângă fereastră, verificați dacă nu e suprarăcit de fluxul de aer rece – acest lucru afectează negativ dezvoltarea sistemului radicular și duce adesea la putrezirea rădăcinilor.

Pe vreme înnorată, temperatura aerului din cameră ar trebui să fie cu câteva grade mai mică decât pe vreme însorită.

Răsadurile trebuie să fie călite cu 7-10 zile înainte de plantare. Acest lucru face posibilă obținerea de plante puternice rezistente la stres, care pot prinde rapid rădăcini după plantare și vor fi mai puțin susceptibile la boli.

Pe vreme însorită, trebuie să deschideți ferestrele sau să duceți plantele în seră/solar, obișnuindu-le treptat cu schimbările de temperatură și lumina soarelui.

Timpul petrecut în așa condiții în fiecare zi trebuie mărit, iar temperatura în timpul nopții trebuie scăzută cu câteva grade. Cu 2-3 zile înainte de plantare, răsadurile de castraveți pot fi lăsate acolo peste noapte, acoperite suplimentar cu agril.

Răsadurile de castraveți sunt plantate atunci, când solul la o adâncime de 10 cm se încălzește până la 14-15°C și nu mai există riscul înghețurilor de revenire. Plantarea răsadurilor în sol rece poate ucide plantele.

În nopțile reci, este indicat să acoperim castraveții cu agril, construind un cadru de arce.

Dacă răsadul este deja în creștere și suferă de lipsă de nutriție și spațiu și este prea devreme pentru a-l planta într-o seră, plantele pot fi transplantate în recipiente de plastic mai mari.

5. Creați un regim optim de lumină

Mulți hibrizi partenocarpici pot da roade la lumină slabă (2500-3000 lx). Prin urmare, astfel de plante se simt bine în sere sau solar.

Dar primăvara, când ziua este încă scurtă, răsadurile au nevoie de iluminare completă timp de 14-16 ore, altfel se vor întinde și vor crește slab. Prin urmare, pe vreme înnorată, răsadurile de castraveți trebuie să fie iluminate.

În general, nivelul optimal al iluminării în perioada de răsărire a plantelor este de 8000–9000 lx, iar în următoarele perioade de creștere este necesar ca intensitatea luminii să nu fie mai mică de 5000–6000 lx. Dacă intensitatea luminii este mai mică de 2000 lx răsadul se dezvoltă încet, sistemul radicular este slab dezvoltat.

Pentru a face acest lucru, puteți utiliza lămpi fluorescente de uz casnic (LBT) sau fito-lămpi speciale, ce consumă puțină energie electrică și emit lumină în intervalul de care au nevoie plantele.

Pentru o mai mare eficiență a lămpilor, puteți instala un ecran din folie reflectorizantă.

Intensitatea minimă de iluminare, care este necesară castraveților pentru înflorire și formarea roadei este de 2400 lk.

6. Irigarea și fertilizarea la timp

La fertilizarea răsadului de castraveți se folosesc îngrășăminte ușor solubile în apă, care se administrează odată cu irigarea sau îngrășăminte organice lichide, achiziționate din magazine.

Îngrășămintele pot fi utilizate separat sau pot fi pregătite soluțiile din câteva tipuri de îngrășăminte. Se recomandă de utilizat îngrășămintele care conțin azot în formă nitrică (NO3) și nu se vor folosi îngrășămintele cu concentrație mare de uree.

Concentația de elemente nutritive în soluția de fertilizare se controlează cu aparatele de măsurare a conductibilității electrice (EC), aceasta nu trebuie să depășească 2mS/cm. Valoarea EC de 0,75 mS/cm poate fi folosită fără niciun pericol.

Prima fertilizare se face la apariția primelor frunze adevărate și este repetată o dată pe săptămână până la plantare. În primele faze se administrează doze mai mici, în perioada de creștere cantitatea de fertilizant va crește, iar la călire doza se micșorează din nou.

De obicei, se utilizează 15-20 g de îngrășământ la 10 litri de apă sau conform instrucțiunilor de pe ambalaj.

La cantități mici de plante, pot fi preparate diferite infuzii de plante cu rol de fertilizant, macerate sau utilizat biohumus lichid.

Castraveții sunt foarte pretențioși față de umiditatea solului și a aerului și au nevoie de o cantitate regulată și suficientă de apă.

Frecvența udărilor depinde de compoziția solului și de temperatura aerului. Cu o lipsă de umiditate, castraveții suferă stres, se dezvoltă slab, iar fructele unor soiuri pot fi amare, deoarece acumulează cucurbitacină.

Este foarte important ca solul sa fie umezit in timpul irigării la o adâncime de circa 20 cm. Pentru a reține umezeala în sol este indicată mulcirea plantelor cu fan, paie sau rumeguș putrezit.

Castraveții trebuie udați numai cu apă caldă, a cărei temperatură este de 20-22°C. Pe vreme rece sau înnorată, udarea trebuie limitată pentru a preveni dezvoltarea putregaiului rădăcinilor.

Mai multe detalii despre Irigarea castraveților. Sfaturi pentru o recoltă bună.

7. Formați corect tulpina plantelor

Pentru ca toate forțele plantei să meargă la formarea fructelor, și nu a masei verzi, ciupiți lăstarii laterali. Metoda de ciupire a plantelor de castraveți depinde de varietate și de condițiile de creștere.

Ciupirea constă în îndepărtarea vârfului de creștere a lăstarilor laterali după ce au format 1–2 fructe. Ciupitul se aplică, în special, la castraveții cu fructul mic, cel puțin odată pe săptămână.

Dacă lucrarea nu se face la timp, planta crește foarte mult vegetativ, circulația aerului la nivelul plantei este rea, ceea ce favorizează atacul de boli și dăunători, producția scade.

Lăstarii și fructele pe porțiunea de 30–50 cm de la baza plantei se înlătură. În general, toate florile formate până la 3 internoduri pe tulpina centrală se înlătură. În caz contrar, ele formează fructe deformate și slabe.

Până la jumătate de înălțime a tulpinii plantelor de castraveți se ciupesc lăstarii laterali, lăsând 2 castraveți cu două frunze, mai sus se lasă 3 castraveți cu trei frunze. Tulpina principală se va cârni cînd va depăși spalierul de susținere și se ciupește vârful la 80–100 cm de la suprafața solului.

Este foarte important fixarea plantelor pe sfoară când vârful de creștere ajunge la sârma de sus a sistemului de susținere.

În timpul sezonului, merită să inspectați periodic frunzele de castraveți pentru boli și dăunători. Dacă observați musculițe albe, tripși sau urme de acarieni, ceea ce este foarte frecvent în sere, realizați tratamente.

V-ar putea fi util articolul Pete pe frunzele castraveților – cauze și tratament.

Nu uitați să colectați castraveții în mod regulat, împiedicându-i să crească excesiv. În caz contrar, toate forțele plantei vor fi îndreptate spre creșterea fructelor mari, iar formarea de noi ovare va decurge foarte lent.

Citiți și De ce se îngălbenesc și se usucă castraveții abia formați – vezi 7 motive.

Transformați notificările în vânzări cu AgricolaHub

0

În social media, în aplicațiile mobile, pe site-urile cu anunțuri – notificările au un rol crucial. Ele sunt un „punct de contact” ce apropie afacerea dvs. de un potențial cumpărător și invers,
o ocazie de interacțiune a clienților finali cu produsele vendorilor noștri.

Pe AgricolaHub, notificările sunt o modalitate eficientă de a ajuta vendorii să ia legătura rapid și ușor cu consumatorii lor. Și afacerea dvs. poate transforma notificările în clienți.  

Cum are loc acest proces pe AgricolaHub?

În prezent, vânzătorii de pe platforma AgricolaHub primesc notificări gratuite atunci când utilizatorii îi contactează sau încep procese de negociere a prețului sau alte discuții legate de produs.

Clienții primesc notificări referitoare la disponibilitatea produselor în stoc, reduceri de prețuri și mesaje de la vânzători prin intermediul mailurilor și al platformei AgricolaHub. Aceste notificări îmbunătățesc comunicarea între clienți și vânzători, facilitează procesul de cumpărare.

Beneficiile notificărilor pe AgricolaHub

Notificările aduc numeroase beneficii pentru afaceri, atât pe termen scurt și mediu, cât și pe termen lung. Pe termen scurt, notificările îmbunătățesc comunicarea cu clienții, ceea ce duce la o creștere a vânzărilor și veniturilor.

De asemenea, notificările ajută la reducerea timpului necesar pentru a răspunde la întrebări și cereri, îmbunătățind astfel satisfacția clienților și reputația afacerii.

Pe termen mediu, notificările ajută la construirea unei baze de clienți loiali și implicați, ceea ce duce la o creștere a veniturilor recurente și la o reducere a costurilor de achiziție a clienților noi.

De asemenea, notificările ajută la colectarea feedback-ului de la clienți, îmbunătățind astfel produsele și serviciile și creșterea satisfacției clienților.

Înregistrați-vă acum pe AgricolaHub  

Transformați notificările în vânzări. În plus, veți fi mereu la curent cu produsele disponibile, promoțiile și mesajele de la cumpărători.

Înregistrarea este rapidă și ușoară și vă mai aduce următoarele avantaje: plasarea gratuită a anunțurilor, veți face parte dintr-o comunitate agricolă, aveți acces la parteneri și clienți. Click aici să deschideți un cont. 

Care sunt principalele prevederi ale reformei SRL, anunțată de Guvern

0

Activitatea societăților cu răspundere limitată (SRL) din Republica Moldova va fi reglementată de un nou cadrul legal. Viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a anunțat astăzi, 20 aprilie, „Reforma SRL”, notează Mold-street.

Aceasta prevede inovații în cadrul legal, noi posibilități în procesul decizional, mai multe drepturi pentru asociați, precum și simplificarea mai multor proceduri.

Pentru modificarea acestei legi, a fost constituit grupul de lucru, format din reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerului Justiției, Consiliului Economic și asociațiilor precum AmCham, EBA, FIA și AIM.

Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba a susținut un briefing de presă, în cadrul căruia a explicat ce modificări vor avea loc ca urmare a aprobării reformei SRL.

Reforma prevede inovații în cadrul legal, care vor facilita mai multe proceduri în cadrul societăților cu răspundere limitată:

  • Transpunerea normelor UE, care pun în aplicare idei de anti-discriminare. Drepturile asociaților nu vor mai depinde de investiția lor în SRL.
  • Retragerea asociatului minoritar, care are mai puțin de 50% din capitalul social va fi posibilă fără acordul celorlalți asociați.
  • Introducerea noțiunii de „Proporție neproporțională”, care va permite distribuirea profitului indiferent de cota-parte.
  • Mai multă transparență pentru investitori, care vor avea acces la extrasul desfășurat al SRL-ului. 

„Vom oferi mai multă libertate pentru creștere și dezvoltare. Astfel, vor fi mai puține interdicții la nivel de lege. Sunt preconizate schimbări majore, prin intermediul cărora toate procesele de gestionare a societăților cu răspundere limitată vor fi mai simple și mai clare tuturor părților implicate”, a afirmat Dumitru Alaiba. 

Totodată, sunt prevăzute noi posibilități în procesul decizional: 

  • Pragul maxim a numărului de asociați de 50 de persoane va fi exclus.
  • Extrasul ASP va deveni singurul act constitutiv, iar Registrul de stat – principală sursă de informare oficială.
  • Capitalul social va avea mai multe posibilități de formare. 

De asemenea, asociații vor avea mai multe drepturi

  • Asociatul va avea acces mai larg la informația și documentația societății și dreptul de a fi reprezentat de administrator.
  • Deciziile vor fi adoptate cu 2/3 din voturi, ci nu 3/4.

Și, la final, vor fi simplificate mai multe proceduri:

  • Instrumente electronice vor fi utilizate pentru păstrarea documentelor societății, depunerea actelor pentru înregistrare și procedurile în cadrul adunărilor asociaților.
  • Va fi posibil ca adunările asociaților să aibă loc la distanță la distanță și fără proceduri de convocare.

Această reformă va oferi mai multă libertate pentru creștere și dezvoltare, venind cu puține interdicții la nivel de lege, susţine MDED.

De notat că, anterior au fost promise și inițiate și alte reforme, care să simplifice activitatea economică.

Criza cerealelor ucrainene. UE vrea să permită doar tranzitul, cu transport sigilat sau cu GPS

0

Pentru a rezolva criza cerealelor din Ucraina şi problema fermierilor din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, Comisia Europeană va cere celor cinci state afectate de aceste importuri să permită doar tranzitul de cereale către alte țări, fără desfacerea produselor pe teritoriul lor, notează Mold-street.

Planul discutat la Bruxelles restrânge aria produselor pentru care va exista un acord la grâu, porumb, rapiță și floarea- soarelui și limitează perioada până la 30 iunie, potrivit unor surse citate de Europa Liberă.

Miniștrii responsabili pentru comerțul celor cinci țări UE, care au interzis complet sau parțial transportul cerealelor ucrainene, se vor întâlni cu oficialii ucraineni la Bruxelles, pentru a dezbate soluția propusă de Comisia Europeană.

Totodată, autoritățile europene vor propune ca transporturile să fie ori sigilate, ori monitorizate prin GPS, pentru a putea demonstra că produsele nu au fost desfăcute în timpul tranzitului și nu au afectat piețele locale din statele pe unde au trecut.

Măsura poate fi implementată în decurs de 24 de ore, odată ce instituțiile europene vor obține acordul Ucrainei, se arată într-un document.

Produsele vizate sunt mai puține decât cele de pe lista celor interzise de guvernul polonez pe 15 aprilie, listă care viza și făina, ouăle sau carnea de găină.

Autoritățile de la Bruxelles doresc ca, odată cu adoptarea acestei măsuri de urgență la nivel european, statele est-europene să renunțe la măsurile care interziceau tranzitul cerealelor.

Regulile europene nu le permit statelor membre să ia astfel de decizii pe cont propriu, pentru că țin de Politica Comercială Comună. Instituțiile de la Bruxelles pot, însă, să amelioreze situațiile excepționale precum cea din prezent prin hotărâri de urgență.

Unele măsuri, precum cele care reglementează flora și fauna marină, nu țin cont de granițe, așa că trebuie coordonate central, amintește Comisia.

Domenii legiferate exclusiv de UE sunt uniunea vamală, politica monetară pentru țările care folosesc moneda unică Euro, comerțul și acordurile internaționale și normele de concurență pe piața unică.

Amintim că, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria au introdus deja restricții de import și tranzit pentru cerealele din Ucraina, iar România examina un sistem de monitorizare mai strictă a importurilor și tranzitului.

Bolea: Vârsta medie a agricultorilor în Moldova – 53 de ani, doar 1 din 10 are moștenitori

1

Vârsta medie a celor care se ocupă cu afaceri agricole este de 53 de ani și doar una din zece persoane are moștenitori care vor continua afacerea.

O spune Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, potrivit căruia, în următorii 10 ani, este necesară o schimbare majoră în forța de muncă din sectorul agricol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV.

Bolea a subliniat că, activitățile agricole ar putea genera venituri semnificative dacă se ține cont de anumite lucruri.

„Este o problemă foarte mare. Oamenii noștri trebuie să înțeleagă că Moldova este o țară agrară. Nu putem fi săraci, producem produse pe care oamenii le consumă de trei ori pe zi. Dacă includem factorul economic și comerțul în activitățile noastre agricole, atunci cred că vom avea o mulțime de oameni cu venituri mari în agricultura noastră”, a spus Vladimir Bolea.

Totodată, ministrul a specificat că, cea mai mare parte din producția agricolă din Moldova este destinată exportului, aproximativ 65-70%.

Îngrășăminte verzi pentru grădină – 6 plante ce pot fi semănate primăvara pentru a „hrăni” solul

0

Îngrășămintele verzi au un rol important de a îmbogăți solul cu azot și contribui la formarea materiei organice, deoarece leguminoasele, cruciferele și cerealele, precum și amestecurile cu alte plante acționează bine ca îngrășământ verde.

Îngrășămintele verzi îmbunătățesc starea solului, dar nu toate pot fi semănate în solul rece primăvara.

Din punct de vedere practic, semănatul de primăvară al îngrășămintelor verzi este mai productiv decât semănatul de vară. Odată cu încălzirea timpului, plantele încep să crească activ, le este confortabil să se dezvolte primăvara, în condițiile în care solul conține suficientă umiditate, iar soarele nu a uscat încă pământul.

Totuși, aici este important să luăm în calcul durata de timp necesară până la formarea masei vegetale suficiente și și plantarea noii culturi.

Îngrășămintele verzi semănate primăvara protejează solul de intemperii, îmbunătățesc circulația aerului și apei și nu permit spălarea substanțelor utile.

Îngrășămintele verzi îmbogățesc solul cu azot și oxigen și, de asemenea, împiedică creșterea buruienilor. În plus, plantele introduse în sol pot modifica compoziția și aciditatea solurilor, iar unele dintre ele chiar ajută la combaterea dăunătorilor periculoși.

Îngrășăminte verzi ce se recomandă a fi semănate primăvara sunt: hrişca, mazărea, lupinul, ovăzul, muştarul, facelia.

Nu există un îngrășământ verde universal care ar fi ideal pentru absolut toate culturile. Deci, fiecare cultură plantată în parcele are nevoie de propriul îngrășământ verde, care își va îndeplini funcția.

Pregătirea terenului pentru semănarea îngrășămintelor verzi

Unele specii de îngrășăminte verzi pot fi semănate la începutul primăverii, de îndată ce zăpada se topește și solul se dezgheață. În seră, îngrășămintele verzi încep să fie semănate cu 6 săptămâni înainte de data estimată de plantare a răsadurilor.

Solul din zona în care ar trebui să fie semănate sideratele trebuie mai întâi curățat de resturi și buruieni, apoi afânat.

Există două moduri de a semăna îngrășăminte verzi primăvara: în rânduri sau semănat continuu. Pentru ca semințele mici să încolțească mai uniform (nu numai primăvara, ci și în orice altă perioadă a anului), se recomandă amestecarea lor cu o cantitate mică de nisip.

Îngrășămintele verzi trebuie încorporate în sol

Încorporarea în sol a masei verzi de plante îmbunătățește starea solului, permeabilitatea pentru apă și contribuie la activarea proceselor microbiologice.

Se recomandă încorporarea îngrășămintelor verzi în sol cu 1-2 săptămâni înainte de plantarea plantelor principale.

Plantele trebuie tăiate sau cosite înainte să apară muguri florali pe ele. Dacă acest lucru nu se face la timp, vor dezvolta un sistem radicular puternic, tulpinile plantelor se vor maturiza, iar semințele se vor coace și se vor împrăștia peste tot lotul. Drept urmare, în loc să ajutați solul, veți avea o nouă problemă – buruienile.

Îngrășăminte verzi utile în grădină

Astăzi, în magazinele specializate, pot fi găsite atât semințe ale unei singure specii, cât și amestecuri speciale de îngrășăminte verzi (de exemplu, leguminoase-cereale, măzăriche-ovăz). Totul depinde de tipul de sol, de cultura plantată și de rezultatul pe care doriți să-l obțineți.

Muștarul alb (Sinapis alba) 

Muștarul este una dintre cele mai populare culturi de îngrășăminte verzi pentru semănatul de primăvară. Planta nu se teme de îngheț. Terenurile umede, acide nu sunt potrivite pentru muștarul alb.

Perioada de la semănat până la maturitatea tehnică este de 1,5-2 luni. Muștarul formează rapid verdeață luxuriantă și oferă umbră ușoară plantelor cultivate, înecând creșterea buruienilor.

Acest îngrășământ verde afânează solul, iar sulful conținut în secrețiile rădăcinilor respinge larvele gândacilor, coropișnițelor și altor dăunători. În plus, muștarul protejează plantele de incidența bolilor cum ar fi fuzarioza.

Ovăzul

Cel mai vechi și răspândit dintre toate îngrășămintele verzi graminee este considerat ovăzul. Tulpinile sale conțin o mulțime de proteine ​​valoroase. Această plantă este prețuită pentru un conținut înalt de azot, fosfor și potasiu.

Ovăzul ca îngrășământ verde este mai ales recomandat pentru solurile argiloase vâscoase: cu rădăcinile sale puternice, este capabil să afâneze solul dens.

Este important faptul, că tulpinile ovăzului se află foarte aproape una de cealaltă, protejând astfel cultura principală de invazia buruienilor. În plus, ovăzul este complet nepretențios și crește peste tot, fie că este vorba de cernoziom, fie de sol nisipos.

Lupinul

Lupinul este considerat unul dintre cele mai bune îngrășăminte verzi pentru plantarea în primăvară. Deoarece este capabil să restabilească fertilitatea oricărui sol, este adesea folosit pentru cultivarea zonelor abandonate.

La fel ca majoritatea îngrășămintelor verzi, lupinul începe să fie semănat cu două luni înainte de plantarea legumelor sau după recoltare, în august-septembrie.

Această plantă preferă solurile ușoare, acide, dar poate crește și în soluri nisipoase și lutoase. Sistemul radicular puternic al lupinului este capabil să extragă nutrienți din adâncurile solului, afânându-l și drenându-l astfel profund.

Hrişca

Această cultură este nepretențioasă, crește bine pe soluri epuizate și acide. Mulți au apreciat acest îngrășământ verde pentru faptul că îmbogățește solul cu fosfor și potasiu și, de asemenea, îngreunează creșterea buruienilor, inclusiv principalul inamic al tuturor grădinarilor – paragina.

Dar există o mică nuanță: hrișca este o cultură iubitoare de căldură, așa că este semănată nu mai devreme de începutul lunii mai (înainte de a planta cartofi târzii sau culturi rădăcinoase cu coacere târzie).

După tăiere și mărunțire, o parte din masa verde de hrișcă este adăugată în sol, iar o parte este lăsată la suprafață ca mulci.

Facelia

Facelia este un protector de încredere împotriva paraziților de sol pentru cartof, morcov, sfeclă și alte plante rădăcinoase. Acest îngrășământ verde este folosit nu numai pentru a îmbunătăți calitatea solului, ci și pentru a proteja cultura principală de insecte dăunătoare, buruieni și, de asemenea, pentru a opri eroziunea solului.

Timpul de semănat al faceliei depinde de condițiile meteorologice. În regiunile calde, semințele încep să fie semănate încă din februarie. Dacă iarna în regiune este rece și prelungită, atunci semănatul poate fi început nu mai devreme de sfârșitul lunii martie, asigurându-vă că înghețuri nu vor fi înregistrate.

Citește și despre Cum protejăm legumele de boli și dăunători în sistem ecologic – 5 reguli importante.

Mazăre

Mazărea aparține îngrășămintelor verzi leguminoase, a căror sarcină principală este de a restabili fertilitatea solului. În primul rând, acest lucru se aplică acelor parcele pe care se cultivă aceleași culturi în fiecare an.

În cele mai multe cazuri, mazărea este semănată primăvara sau la sfârșitul verii, după recoltare. Această plantă este capabilă să formeze masa verde necesară în 1,5 luni, datorită căreia parcela va fi protejată de supraîncălzire și uscare.

Mazărea crește bine în soluri neutre, bine drenate. Această cultură este capabilă să suporte un ușor val de frig, dar va fi afectată de îngheț.

Cum să seamănă îngrășământul verde:

Îngrășăminte verzi pentru cartof

De regulă, primăvara, un amestec de facelia, ovăz și muștar alb este folosit ca îngrășământ verde pentru cartof. Câteva săptămâni sunt suficiente pentru ca aceste plante să crească o masă verde decentă.

Cu două săptămâni înainte de plantarea cartofilor, masa de deasupra solului este tăiată și încorporată în sol. După recoltarea culturii, locul trebuie să fie din nou semănat cu îngrășăminte verzi.

Îngrășăminte verzi pentru tomate

Atunci când alegeți îngrășămintele verzi pentru tomate, experții recomandă să luați în considerare mai mulți factori simultan:

  • compatibilitatea plantelor,
  • compoziția solului,
  • caracteristicile climatice ale regiunii.

Cele mai optime pentru tomate sunt lupinul, muștarul, facelia, ovăzul. Activitățile de semănat și creștere trebuie să înceapă cu câteva săptămâni înainte de plantarea tomatelor.

De îndată ce îngrășămintele verzi ajung la înălțimea de 20-30 cm, trebuie tăiate și încorporate în sol. De regulă, acest lucru se întâmplă cu 14 zile înainte de plantarea culturii principale.

Totodată, pot fi semănate fâșii de îngrășăminte verzi și cultura principală.

Cu o utilizare adecvată, îngrășământul verde este capabil să restabilească structura și caracteristicile de calitate ale parcelelor cele mai epuizate în doar câteva sezoane.

V-ar putea plăcea și articolul despre 5 flori ce trebuie cultivate în grădină pentru a ține dăunătorii plantelor la distanță.

Soiuri de prun european potrivite pentru livezi ecologice

0

Producția ecologică de prune este afectată de o varietate de factori: caracteristicile necomerciale ale soiului (aromă, conținut de substanțe solubile, aderența sâmburelui), capacitate slabă de păstrare, calibru mic și rezistență redusă la boli fungice și virusul vărsatul prunului, numit și Sharka.

O măsură preventivă eficientă este alegerea soiurilor de prun adaptate, cu o toleranță bună la principalele probleme, cum ar fi bolile.

Selectarea celor mai potrivite soiuri de prun va oferi o recoltă stabilă de fructe de calitate înaltă și cu aromă bună, recoltate în perioade prelungite din august până în noiembrie, fiind destinate consumului în stare proaspătă.

Recomandări practice

• Soiuri de prun european de înaltă calitate, potrivite pentru producere ecologică:

  1. Maturare foarte timpurie: Ruth Gersteter.
  2. Maturare timpurie: Katinka.
  3. Maturare medie-timpurie: Čačanska lepotica, Franzi, Opal.
  4. Maturare medie-târzie: Jojo, Toptaste, Čačanska rodna, Gabrovska.
  5. Maturare târzie: Jofela, Joganta, Moni, Haganta, Stanley.
  6. Maturare foarte târzie: Presenta, Jolina.

Combinați soiurile cu rezistență prin hipersensibilitate la vărsatul prunului (Jojo, Jofela, Joganta, Jolina, Moni) cu portaltoaie cu rezistență prin hipersensibilitate la acest virus (Docera 6, Dospina 235) pentru a preveni infecția.

*Hipersensibilitate: Avantajul reacției hipersensibile constă în faptul că virusurile din drajonii sau lăstarii infectați vor fi izolate și distruse și nu vor migra mai departe în pom. Deși drajonii infectați se vor usca, pomul va rămâne sănătos și liber de vărsatul prunelor.

Împreună cu consultanții locali, verificați perioada de maturare a soiurilor descrise și dacă acestea se potrivesc condițiilor dumneavoastră climaterice.

  • Urmăriți o perioadă lungă de maturare, producție înaltă și regulată, calibrul și calitatea fructelor.
  • Extindeți perioada de recoltare prin introducerea soiurilor noi ce se coc de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii octombrie.
  • Soiurile autofertile și parțial autofertile oferă producții mai regulate și sunt polenizatori foarte buni pentru alte soiuri.
  • Majoritatea noilor soiuri cu prune de dimensiuni mari au gust și calitate excelentă a fructelor, cu un conținut de zahăr mai mare de 21°Brix.
  • Consumatorii preferă soiurile noi cu prune cu pulpă atractivă galbenă/portocalie și cu desprindere ușoară de sâmbure.
  • Soiurile de prun cu fructe de dimensiuni mari și de calitate înaltă pot duce la costuri mai rezonabile ale forței de muncă și cresc veniturile din plantațiile ecologice înființate.

Informații suplimentare

Lectură suplimentară:

Pagini web:

Aceste recomandări au fost realizate în cadrul unui parteneriat dintre Proiectul USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) și Biofruinet.