Bolea: Vârsta medie a agricultorilor în Moldova – 53 de ani, doar 1 din 10 are moștenitori

Tatiana Caraman
-
1
Bolea: Vârsta medie a agricultorilor în Moldova – 53 de ani, doar 1 din 10 are moștenitori

Vârsta medie a celor care se ocupă cu afaceri agricole este de 53 de ani și doar una din zece persoane are moștenitori care vor continua afacerea.

O spune Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, potrivit căruia, în următorii 10 ani, este necesară o schimbare majoră în forța de muncă din sectorul agricol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV.

Bolea a subliniat că, activitățile agricole ar putea genera venituri semnificative dacă se ține cont de anumite lucruri.

„Este o problemă foarte mare. Oamenii noștri trebuie să înțeleagă că Moldova este o țară agrară. Nu putem fi săraci, producem produse pe care oamenii le consumă de trei ori pe zi. Dacă includem factorul economic și comerțul în activitățile noastre agricole, atunci cred că vom avea o mulțime de oameni cu venituri mari în agricultura noastră”, a spus Vladimir Bolea.

Totodată, ministrul a specificat că, cea mai mare parte din producția agricolă din Moldova este destinată exportului, aproximativ 65-70%.

Îngrășăminte verzi pentru grădină – 6 plante ce pot fi semănate primăvara pentru a „hrăni” solul

Luminita Crivoi
-
0
Îngrășăminte verzi pentru grădină – 6 plante ce pot fi semănate primăvara pentru a „hrăni” solul

Îngrășămintele verzi au un rol important de a îmbogăți solul cu azot și contribui la formarea materiei organice, deoarece leguminoasele, cruciferele și cerealele, precum și amestecurile cu alte plante acționează bine ca îngrășământ verde.

Îngrășămintele verzi îmbunătățesc starea solului, dar nu toate pot fi semănate în solul rece primăvara.

Din punct de vedere practic, semănatul de primăvară al îngrășămintelor verzi este mai productiv decât semănatul de vară. Odată cu încălzirea timpului, plantele încep să crească activ, le este confortabil să se dezvolte primăvara, în condițiile în care solul conține suficientă umiditate, iar soarele nu a uscat încă pământul.

Totuși, aici este important să luăm în calcul durata de timp necesară până la formarea masei vegetale suficiente și și plantarea noii culturi.

Îngrășămintele verzi semănate primăvara protejează solul de intemperii, îmbunătățesc circulația aerului și apei și nu permit spălarea substanțelor utile.

Îngrășămintele verzi îmbogățesc solul cu azot și oxigen și, de asemenea, împiedică creșterea buruienilor. În plus, plantele introduse în sol pot modifica compoziția și aciditatea solurilor, iar unele dintre ele chiar ajută la combaterea dăunătorilor periculoși.

Îngrășăminte verzi ce se recomandă a fi semănate primăvara sunt: hrişca, mazărea, lupinul, ovăzul, muştarul, facelia.

Nu există un îngrășământ verde universal care ar fi ideal pentru absolut toate culturile. Deci, fiecare cultură plantată în parcele are nevoie de propriul îngrășământ verde, care își va îndeplini funcția.

Pregătirea terenului pentru semănarea îngrășămintelor verzi

Unele specii de îngrășăminte verzi pot fi semănate la începutul primăverii, de îndată ce zăpada se topește și solul se dezgheață. În seră, îngrășămintele verzi încep să fie semănate cu 6 săptămâni înainte de data estimată de plantare a răsadurilor.

Solul din zona în care ar trebui să fie semănate sideratele trebuie mai întâi curățat de resturi și buruieni, apoi afânat.

Există două moduri de a semăna îngrășăminte verzi primăvara: în rânduri sau semănat continuu. Pentru ca semințele mici să încolțească mai uniform (nu numai primăvara, ci și în orice altă perioadă a anului), se recomandă amestecarea lor cu o cantitate mică de nisip.

Îngrășămintele verzi trebuie încorporate în sol

Încorporarea în sol a masei verzi de plante îmbunătățește starea solului, permeabilitatea pentru apă și contribuie la activarea proceselor microbiologice.

Se recomandă încorporarea îngrășămintelor verzi în sol cu 1-2 săptămâni înainte de plantarea plantelor principale.

Plantele trebuie tăiate sau cosite înainte să apară muguri florali pe ele. Dacă acest lucru nu se face la timp, vor dezvolta un sistem radicular puternic, tulpinile plantelor se vor maturiza, iar semințele se vor coace și se vor împrăștia peste tot lotul. Drept urmare, în loc să ajutați solul, veți avea o nouă problemă – buruienile.

Îngrășăminte verzi utile în grădină

Astăzi, în magazinele specializate, pot fi găsite atât semințe ale unei singure specii, cât și amestecuri speciale de îngrășăminte verzi (de exemplu, leguminoase-cereale, măzăriche-ovăz). Totul depinde de tipul de sol, de cultura plantată și de rezultatul pe care doriți să-l obțineți.

Muștarul alb (Sinapis alba) 

Muștarul este una dintre cele mai populare culturi de îngrășăminte verzi pentru semănatul de primăvară. Planta nu se teme de îngheț. Terenurile umede, acide nu sunt potrivite pentru muștarul alb.

Perioada de la semănat până la maturitatea tehnică este de 1,5-2 luni. Muștarul formează rapid verdeață luxuriantă și oferă umbră ușoară plantelor cultivate, înecând creșterea buruienilor.

Acest îngrășământ verde afânează solul, iar sulful conținut în secrețiile rădăcinilor respinge larvele gândacilor, coropișnițelor și altor dăunători. În plus, muștarul protejează plantele de incidența bolilor cum ar fi fuzarioza.

Ovăzul

Cel mai vechi și răspândit dintre toate îngrășămintele verzi graminee este considerat ovăzul. Tulpinile sale conțin o mulțime de proteine ​​valoroase. Această plantă este prețuită pentru un conținut înalt de azot, fosfor și potasiu.

Ovăzul ca îngrășământ verde este mai ales recomandat pentru solurile argiloase vâscoase: cu rădăcinile sale puternice, este capabil să afâneze solul dens.

Este important faptul, că tulpinile ovăzului se află foarte aproape una de cealaltă, protejând astfel cultura principală de invazia buruienilor. În plus, ovăzul este complet nepretențios și crește peste tot, fie că este vorba de cernoziom, fie de sol nisipos.

Lupinul

Lupinul este considerat unul dintre cele mai bune îngrășăminte verzi pentru plantarea în primăvară. Deoarece este capabil să restabilească fertilitatea oricărui sol, este adesea folosit pentru cultivarea zonelor abandonate.

La fel ca majoritatea îngrășămintelor verzi, lupinul începe să fie semănat cu două luni înainte de plantarea legumelor sau după recoltare, în august-septembrie.

Această plantă preferă solurile ușoare, acide, dar poate crește și în soluri nisipoase și lutoase. Sistemul radicular puternic al lupinului este capabil să extragă nutrienți din adâncurile solului, afânându-l și drenându-l astfel profund.

Hrişca

Această cultură este nepretențioasă, crește bine pe soluri epuizate și acide. Mulți au apreciat acest îngrășământ verde pentru faptul că îmbogățește solul cu fosfor și potasiu și, de asemenea, îngreunează creșterea buruienilor, inclusiv principalul inamic al tuturor grădinarilor – paragina.

Dar există o mică nuanță: hrișca este o cultură iubitoare de căldură, așa că este semănată nu mai devreme de începutul lunii mai (înainte de a planta cartofi târzii sau culturi rădăcinoase cu coacere târzie).

După tăiere și mărunțire, o parte din masa verde de hrișcă este adăugată în sol, iar o parte este lăsată la suprafață ca mulci.

Facelia

Facelia este un protector de încredere împotriva paraziților de sol pentru cartof, morcov, sfeclă și alte plante rădăcinoase. Acest îngrășământ verde este folosit nu numai pentru a îmbunătăți calitatea solului, ci și pentru a proteja cultura principală de insecte dăunătoare, buruieni și, de asemenea, pentru a opri eroziunea solului.

Timpul de semănat al faceliei depinde de condițiile meteorologice. În regiunile calde, semințele încep să fie semănate încă din februarie. Dacă iarna în regiune este rece și prelungită, atunci semănatul poate fi început nu mai devreme de sfârșitul lunii martie, asigurându-vă că înghețuri nu vor fi înregistrate.

Citește și despre Cum protejăm legumele de boli și dăunători în sistem ecologic – 5 reguli importante.

Mazăre

Mazărea aparține îngrășămintelor verzi leguminoase, a căror sarcină principală este de a restabili fertilitatea solului. În primul rând, acest lucru se aplică acelor parcele pe care se cultivă aceleași culturi în fiecare an.

În cele mai multe cazuri, mazărea este semănată primăvara sau la sfârșitul verii, după recoltare. Această plantă este capabilă să formeze masa verde necesară în 1,5 luni, datorită căreia parcela va fi protejată de supraîncălzire și uscare.

Mazărea crește bine în soluri neutre, bine drenate. Această cultură este capabilă să suporte un ușor val de frig, dar va fi afectată de îngheț.

Cum să seamănă îngrășământul verde:

Îngrășăminte verzi pentru cartof

De regulă, primăvara, un amestec de facelia, ovăz și muștar alb este folosit ca îngrășământ verde pentru cartof. Câteva săptămâni sunt suficiente pentru ca aceste plante să crească o masă verde decentă.

Cu două săptămâni înainte de plantarea cartofilor, masa de deasupra solului este tăiată și încorporată în sol. După recoltarea culturii, locul trebuie să fie din nou semănat cu îngrășăminte verzi.

Îngrășăminte verzi pentru tomate

Atunci când alegeți îngrășămintele verzi pentru tomate, experții recomandă să luați în considerare mai mulți factori simultan:

  • compatibilitatea plantelor,
  • compoziția solului,
  • caracteristicile climatice ale regiunii.

Cele mai optime pentru tomate sunt lupinul, muștarul, facelia, ovăzul. Activitățile de semănat și creștere trebuie să înceapă cu câteva săptămâni înainte de plantarea tomatelor.

De îndată ce îngrășămintele verzi ajung la înălțimea de 20-30 cm, trebuie tăiate și încorporate în sol. De regulă, acest lucru se întâmplă cu 14 zile înainte de plantarea culturii principale.

Totodată, pot fi semănate fâșii de îngrășăminte verzi și cultura principală.

Cu o utilizare adecvată, îngrășământul verde este capabil să restabilească structura și caracteristicile de calitate ale parcelelor cele mai epuizate în doar câteva sezoane.

V-ar putea plăcea și articolul despre 5 flori ce trebuie cultivate în grădină pentru a ține dăunătorii plantelor la distanță.

Soiuri de prun european potrivite pentru livezi ecologice

Andrei Lozan
-
0
Soiuri de prun european potrivite pentru livezi ecologice

Producția ecologică de prune este afectată de o varietate de factori: caracteristicile necomerciale ale soiului (aromă, conținut de substanțe solubile, aderența sâmburelui), capacitate slabă de păstrare, calibru mic și rezistență redusă la boli fungice și virusul vărsatul prunului, numit și Sharka.

O măsură preventivă eficientă este alegerea soiurilor de prun adaptate, cu o toleranță bună la principalele probleme, cum ar fi bolile.

Selectarea celor mai potrivite soiuri de prun va oferi o recoltă stabilă de fructe de calitate înaltă și cu aromă bună, recoltate în perioade prelungite din august până în noiembrie, fiind destinate consumului în stare proaspătă.

Recomandări practice

• Soiuri de prun european de înaltă calitate, potrivite pentru producere ecologică:

  1. Maturare foarte timpurie: Ruth Gersteter.
  2. Maturare timpurie: Katinka.
  3. Maturare medie-timpurie: Čačanska lepotica, Franzi, Opal.
  4. Maturare medie-târzie: Jojo, Toptaste, Čačanska rodna, Gabrovska.
  5. Maturare târzie: Jofela, Joganta, Moni, Haganta, Stanley.
  6. Maturare foarte târzie: Presenta, Jolina.

Combinați soiurile cu rezistență prin hipersensibilitate la vărsatul prunului (Jojo, Jofela, Joganta, Jolina, Moni) cu portaltoaie cu rezistență prin hipersensibilitate la acest virus (Docera 6, Dospina 235) pentru a preveni infecția.

*Hipersensibilitate: Avantajul reacției hipersensibile constă în faptul că virusurile din drajonii sau lăstarii infectați vor fi izolate și distruse și nu vor migra mai departe în pom. Deși drajonii infectați se vor usca, pomul va rămâne sănătos și liber de vărsatul prunelor.

Împreună cu consultanții locali, verificați perioada de maturare a soiurilor descrise și dacă acestea se potrivesc condițiilor dumneavoastră climaterice.

  • Urmăriți o perioadă lungă de maturare, producție înaltă și regulată, calibrul și calitatea fructelor.
  • Extindeți perioada de recoltare prin introducerea soiurilor noi ce se coc de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii octombrie.
  • Soiurile autofertile și parțial autofertile oferă producții mai regulate și sunt polenizatori foarte buni pentru alte soiuri.
  • Majoritatea noilor soiuri cu prune de dimensiuni mari au gust și calitate excelentă a fructelor, cu un conținut de zahăr mai mare de 21°Brix.
  • Consumatorii preferă soiurile noi cu prune cu pulpă atractivă galbenă/portocalie și cu desprindere ușoară de sâmbure.
  • Soiurile de prun cu fructe de dimensiuni mari și de calitate înaltă pot duce la costuri mai rezonabile ale forței de muncă și cresc veniturile din plantațiile ecologice înființate.

Informații suplimentare

Lectură suplimentară:

Pagini web:

Aceste recomandări au fost realizate în cadrul unui parteneriat dintre Proiectul USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) și Biofruinet.

Nematozii – ce știm despre ei? Ce daune produc căpșunului?

Elena Balamatiuc
-
0
Nematozii – ce știm despre ei? Ce daune produc căpșunului?

Nematozii sunt viețuitoare minuscule asemănătoare viermilor, cu forme simetrice bilaterale, care cuprind aproximativ 20 de mii de specii.

Aceștia trăiesc în medii diferite: în apă, sol și locuri de descompunere, putrezire a materiei organice.

  • Nu toți nematozii dăunează culturilor agricole, iar în acest articol, Dmitri Dodica, specialist fructe moi, oferă câteva detalii importante despre nematozii fitopatogeni, care produc daune culturilor agricol, în special căpșunului.

De obicei, cultivatorii de fructe moi nu acordă suficientă atenție acestei probleme, care cuprinde un set de daune, cum ar fi: boabe mici, dezvoltare nesatisfăcătore, îngălbenirea frunzelor și altele, ce coincide cu semnele de nutriție insuficientă sau de hidratare insuficientă.

Nematozii parazitari se împart în 2 categorii:

  • Endoparaziții – sunt specii care pătrund în plantă, trăiesc și se dezvoltă în mijlocul organelor acesteia (rădăcini, frunze, muguri etc.). Pentru culturile de căpșun, în zonele solului și climatice ale Ucrainei și Moldovei, un exemplu tipic de nematod-endoparaziți poate fi numit nematodul căpșunului (Aphelenchoides fragariae), nematoda parazită de tulpină (Ditylenchus dipsaci) și nematoda cap nordic (Meloidogyne hapla).
  • Exoparaziții – sunt specii care lezează organele (rădăcinile) plantelor din exterior și sunt capabile de migrare. Longidorus elongatus și nematodul pumnal (Xiphinema spp.) sunt cei mai des întâlniți nematozi exoparaziți la culturile căpșun și zmeur.

Un reprezentant al endoparaziților, este nematodul căpșunului (Aphelenchoides fragariae), care pătrunde în interiorul plantei de căpșun și altor specii din familia Rosaceea.

Dăunătorul nu poate fi detectat cu ochiul liber, dimensiunile sale variază de la 0,5 la 1 mm lungime.

Cu toate acestea, dezvoltându-se pe muguri generativi și vegetativi, atacul se manifestă prin frunze deformate caracteristice, tulpini și pețioli florali scurtați, creștere suprimată și dezvoltarea generală lentă a plantei în perioada de primăvară.

Uneori, complexul acestor semne se numește „nanism de primăvară” și este confundat cu infecția provocată de acarieni.

Așa cum am menționat deja mai sus, este extrem de dificil să detectezi independent prezența nematozilor, să nu mai vorbim de tipul sau specia nematodului.

Află aici Cum îngrijim căpșunii primăvara – 5 lucrări importante.

Manifestările de deteriorare a plantei se caracterizează prin creșterea întârziată, scurtarea pețiolilor, deformarea și decolorarea frunzelor până la îmbătrânirea prematură a plantei, musteți îngroșate care sunt caracteristic provocate de – nematodul căpșunului, îngroșări necaracteristice a tulpinii și creșteri pe rădăcină, caracteristice nematodului biliar și pete necrotice vizibile, alungite pe rădăcina, etc.

În unele cazuri, manifestările sunt practic absente. Plantele se dezvoltă, dar încet, se îngălbenesc prematur, fructele și frunzele devin mai mici.

În această perioadă producătorul caută o problemă în sistemul de fertilizare și încearcă să mărească rata sau să modifice aplicarea îngrășămintelor.

La început, poate ajuta cu adevărat, dar prezența dăunătorului nu va merge nicăieri și, dimpotrivă, poate crește numărul dăunătorului datorită unei îmbunătățiri temporare a stării plantei.

Ignorarea posibilei prezențe a nematozilor nu va funcționa pentru mult timp, iar în timp puteți plăti prin pierderea întregii plantații.

  • Prin urmare, înainte de a înființa o plantație, verificați solul în condiții de laborator.
  • Pentru a evita reproducerea nematozilor deja existenți, respectați rotația culturilor.
  • Nu reîntoarceți căpșunul pe același loc mai des decât după 3-4 ani.
  • Nu plantați cartofi și ceapă pe zonele afectate, sunt și aceste specii expuse riscului de infecție.
  • Practicați semănatul muștarului ca siderat și în niciun caz nu colectați material săditor de la plantele afectate.
  • Piața din țară nu are o gamă largă de preparate care pot ajuta în lupta împotriva nematozilor. Dar sperăm că importatorii vor lucra mai activ în această direcție.
  • În scop preventiv, recomandăm utilizarea așa-numitelor imunoreglatoare de plante.
  • Unul dintre acestea este SG SOFTGUARD POWER, pe care îl puteți găsi în Ucraina și Polonia.
  • În plus, se poate folosi sporii și miceliu ciupercii Arthrobotrys oligospora. Celulele pe miceliul ciupercii formează „capcane” formate dintr-un număr mare de inele, a căror eliberare atrage nematodul. Ele se formează ca rezultat al ramificării active a hifelor.

După ce atinge capcana, nematodul se lipește și nu se poate mișca mai departe. Aceleași secreții dizolvă cuticula corpului nematodului, al cărei conținut servește drept hrană pentru ciupearcă utilă.

Citește aici despre Creșterea căpșunilor din semințe – 4 etape de urmat.

Alegerea erbicidului postemergent la porumb

Syngenta
-
0
Alegerea erbicidului postemergent la porumb

Culturile suferă atunci când sunt buruieni în câmp, pentru că ele concurează pentru nutrienţi, lumină, apă şi spaţiu. Acest lucru va genera pierderi de producţie şi creşterea rezervei de seminţe de buruieni.

Syngenta are soluții aplicate nevoilor dvs., din preemergență până în stadiul de 8 frunze ale culturii de porumb. În funcție de tipul de buruieni și gradul de infestare, alegeți soluțiile Syngenta care se potrivesc specificului fermei dvs.

Soluțiile de erbicidare în postemergență ELUMIS® și MILAGRO® PLUS sunt recunoscute pentru controlul buruienilor țintă și reprezintă o parte din recomandările Syngenta în lupta cu cele mai dificile buruieni.

MILAGRO® PLUS este un erbicid postemergent sistemic, selectiv faţă de cultură. Prezintă un nou nivel de eficacitate împotriva buruienilor mono și dicotiledonate anuale și perene din cultura de porumb.

Are în compoziţie un amestec de două substanţe active: nicosulfuron şi dicamba. Cele două substanţe active se completează reciproc pentru combaterea unui spectru larg de buruieni.

Combate:

Recomandări de aplicare:

  • Buruieni perene: se recomandă aplicarea în doză maximă de 1,2 l/ha.
  • În funcţie de stadiul de dezvoltare al porumbului faza optimă de aplicare este între 2 frunze (BBCH 12) până la stadiul de 6 frunze (BBCH 16).

Eficacitate aplicare MILAGRO® PLUS:

ELUMIS® este soluția din postemergență pe care mulți dintre cunoscători o știu deja. ELUMIS® acoperă un spectru de combatere larg, nu te lasă niciodată la greu, iar ceea ce îl face deosebit pe ELUMIS® este sinergia dintre cele 2 substanțe active nicosulforn și mesotrione alături de adjuvanții încorporați și formulare OD (dispersie în ulei), sporindu-i eficacitatea împotriva celor mai dificile burueni.

Eficacitate aplicare ELUMIS®:

ELUMIS® este printre cele mai selective erbicide din postemergență, asigurând fermierilor aplicarea acestuia în funcție de gradul de infestare cu buruieni precum și a fenofazei acestora.

Contează mai puțin fenofaza porumbului, deoarece are cea mai largă fereastră de aplicare, pornind de la 2 până la 8 frunze ale culturii de porumb.

Pe lângă acest avantaj esențial, controlul este total împotriva costreiului din rizomi precum și a majorității dicotiledonatelor. Doza de utilizare variază între 1-2 l/ha, fiind recomandat să se țină cont de gradul de infestare cu buruieni și stadiul acestora de dezvoltare.

În general, fermierii care cunosc avantajele și eficiența lui ELUMIS® îl aplică în doze de 1,5 l/ha, asigurând curățenia necesară în lanurile de porumb.

Toate detaliile despre Elumis® și Milagro® Plus le găsiți pe site-ul www.syngenta.md. 

Vă invităm să luați legătura cu reprezentanții Syngenta din zona dvs. Contacte aici.

Moldova – în căutarea unui furnizor de rachete antigrindină de rază lungă

Tatiana Caraman
-
0
Moldova – în căutarea unui furnizor de rachete antigrindină de rază lungă

La începutul noului sezon agricol, Serviciului Antigrindină este în proces de identificare a unui nou furnizor de rachete antigrindină, în mare parte a celor de rază lungă.

Solicitat de Agrobiznes, Victor Melnic, conducătorul grupului control terestru din cadrul Serviciului Antigrindină, a menționat că, în depozite mai sunt circa 50 de rachete.

„La moment, directorul Serviciului Antigrindină se află într-o vizită de lucru în Bulgaria, pentru a discuta detalii despre posibilitatea de a procura circa 3000 de rachete. Banii pentru achiziționarea acestora au fost deja alocați. Principala problemă este faptul că, nu putem identifica un furnizor de rachete antigrindină de rază lungă”.

Cauza situației create ar fi războiului din Ucraina, care a dus la rezilierea contractul cu furnizorul din Federația Rusă.

Conform datelor Serviciului Antigrindină, pentru activitatea normală a punctelor de lansare, pe parcursul unui an, ar fi nevoie de a câte 70 de bucăți pentru fiecare punct.

De menționat că, în Republica Moldova sunt 132 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină în 24 de raioane.

Majoritatea rachetelor de care dispunem la moment sunt de rază scurtă și pot ținti doar norii care se formează la o înălțime de până la șase kilometri.

În total, Republica Moldova are 1,650 de milioane de hectare de teren protejat din totalul de 3,048 de mln.

Victor Melnic susține că, în anul 2022, Serviciul Antigrindină a lansat peste cinci mii de rachete antigrindină.

Creditarea businessului agricol în Moldova sau de ce avem produse necompetitive

Tatiana Caraman
-
0
Creditarea businessului agricol în Moldova sau de ce avem produse necompetitive

Dezvoltarea afacerilor agricole autohtone necesită multiple cheltuieli și investiții pentru modernizarea utilajelor, tehnologiilor și tehnicii agricole, prelucrare și dezvoltarea lanțurilor valorice, dar și pentru extindere, modernizare, dotare.

Creditarea este unul dintre instrumentele ce vin să stimuleze dezvoltarea atât a sectorului, cât și a economiei per ansamblu. 

Cu toate acestea, antreprenorii din mediul agroalimentar susțin că, întâmpină probleme atunci când vine vorba de accesarea unui credit, mai ales în ultimii 1-1,5 ani. 

Solicitat de Agrobiznes, Andrei Zbancă, expert în agrobusiness, a menționat că, pornind de la crizele care s-au înregistrat în anul 2022, instituțiile bancare și nebancare au devenit foarte prudente la acordarea creditelor (uneori chiar exagerat de prudente – refuzând creditarea startup-urilor la sfârșitul anului 2022).

„Afacerile care au o istorie de activitate și rulaje, prin intermediul băncilor, se creditează mai ușor, iar afacerile care activează mai puțin prin intermediul instituțiilor bancare sau start-up-urile, practic, nu sunt creditate sau creditate la condiții extrem de dure (gaj lichid și o acoperire extrem de mare cu gaj, 150-165% peste credit și toate acestea la coeficienți de gajare destul de mici). Motivul principal al creditării atât de scăzute este faptul că, riscurile sunt foarte mari și condițiile de creditare sunt destul de înăsprite din parte Băncii Naționale a Moldovei”. 

În anul trecut, pe piața din Republica Moldova a existat o incertitudine foarte mare, iar după cum a menționat expertul Andrei Zbancă: „nici în cele mai de succes cărți de management sau de gestionare a riscurilor nu sunt descrise atâtea riscuri câte au existat în țara noastră, în anul 2022 sau cu care s-au confruntat antreprenorii de la noi”. 

„Dacă ar fi să enumerăm toate riscurile care au existat în anul 2022, atunci ne referim, în primul rând, la consecințele pandemiei, războiul din țara vecină (care a dus la perturbarea și scumpirea logisticii deoarece o mare parte din mijloacele de producere se importau prin Odessa (Ucraina)), criza energetică (scumpirea exorbitantă a tot ce este legat de resurse energetice și, în special, a gazului și electricității), criza economică (ce a dus la mărirea inflației și scumpirea creditelor) și, nu în ultimul rând, seceta teribilă, resursele disponibile de creditare care nu au fost din abundență, iar cele existente erau scumpe”. 

În contextul problemelor enumerate mai sus, expertul consideră că intervenția pe care a avut-o Banca Națională a Moldovei (BNM) a fost cu întârziere foarte mare, ceea ce a dus la creșterea inflației. 

„O altă problemă este faptul că, se importă foarte mult, ceea ce duce, la fel, la creșterea inflației. O soluție ar fi dezvoltarea economiei astfel ca să producem mai mult local. La moment însă, importăm de trei ori mai mult decât exportăm. Suntem o țară dependentă de importuri, iar balanța comercială este net negativă, ceea ce desigur este nefavorabil. Atât timp cât suntem o țară agrară, bazată pe import, suntem extrem de vulnerabili la orice efect de șoc local și extern”. 

De fapt, creditarea este un instrument care vine să stimuleze dezvoltarea economică, dar în anul precedent am asistat la un fenomen cu totul deosebit, a mai spus Andrei Zbancă. 

„Banca Națională a Moldovei a majorat rata de refinanțare până la 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Totodată, BNM, pentru a steriliza masa monetară, a înăsprit garanțiile, adică orice credit sau depozit care se oferă, fie pentru persoane fizice sau juridice, orice plasament pe care îl face banca se acoperă cu rezervele la Banca Națională, iar aceste rezerve au crescut și au micșorat masa monetară, sau altfel spus disponibilitatea de bani.

În plus, un impact negativ pe piață l-a avut statul, care s-a creditat masiv pentru obligațiunile de valoare pe termen scurt, mediu și lung, fiind plasate cu dobânzi destul de „interesante” astfel că, băncile au fost mai mult cointeresate să lucreze cu statul, decât cu antreprenorii, iar cel mai mare creditor pe piață a devenit statul și s-a creditat cu rata de 20-21%. După părerea mea, acest lucru, la fel, a avut un impact negativ asupra creditării. Guvernul a perturbat creditarea fiind principalul client al resurselor împrumutate de către băncile comerciale, care este mult mai simplu și mai puțin riscant pentru bănci de a plasa creditele”. 

Expertul amintește că, BNM are rolul de sterilizare a masei monetare, gestionând, la nivel de stat, cu mai multe instrumente macroeconomice cum este inflația, dar nu este clar de ce creditarea investițiilor, care sunt orientate spre dezvoltarea sectorului real al economiei (extrem de important pentru țara noastră să continue dezvoltarea afacerilor/ procesarea și comercializarea produselor finite prin minimalizarea exportul de materie primă) a căzut sub incidența creditelor de consum. 

„Creditele scumpe pentru business duc la scumpirea afacerii, produselor, iar produsele scumpe scad puterea de cumpărare a populației, ceea ce în consecință duce la creșterea inflației. Altfel spus, pe moment a fost soluționată problema sterilizării masei monetare, dar consecințele vor fi mult mai grave pe termen lung, deoarece au scăzut drastic investițiile în sectorul real al economiei.
Antreprenorii, care au dorit să investească, au amânat, din cauza că s-au scumpit inputurile, creditele. Cei care au dezvoltat afaceri și au apelat la credite în ani precedenți au ajuns de la 6,75%, cât era dobânda anuală la creditele investiționale din liniile de creditare internaționale, la 17,1%. Practic de 2,5 ori mai scumpe, ceea ce a influențat foarte mult situația economico-financiară a întreprinderilor, care practic sunt decapitalizate și nu au cu ce începe sezonul agricol 2023”. 

Marea majoritate a antreprenorilor susțin că, nu sunt mulțumiți de investițiile făcute, deși se pare că investițiile în dezvoltarea lanțurilor valorice, crearea unei valori adăugate sunt salutate și încurajate de Guvern.

„Antreprenorii spun că, mai bine nu făceau aceste investiții deoarece, până la urmă, creditele scumpe au influențat mult asupra costului investiției. Statul a majorat compensația la dobândă de la 150 de mii de lei până la 200 de mii de lei, pentru creditarea din liniile internaționale și de la băncile comerciale de la 100 la 150 de mii de lei, dar aceste majorări sunt minuscule, ce nu acoperă nimic din majorările care au fost pe piață. Este un lucru foarte dureros pentru sectorul real al economiei. La moment, dobânda de refinanțare de la BNM a scăzut de la 21,5 până la 17%, ceea ce a dus la scăderea creditelor din liniile internaționale de la 17,1 la 12,6%, dar, la fel, sunt destul de scumpe.

Deși, avem semnate mai multe Acorduri de finanțare internațională, avem statut de țară candidată la UE, dar produsele financiare sau posibilitățile antreprenoriatului din sectorul agroindustrial din țara noastră sunt net inferioare față de ceea ce există în alte țări cu care concurăm, astfel din start nu suntem competitivi cu produsele noastre. Dacă să ne referim la țările vecine, atunci acolo creditele sunt la condiții preferențiale, unde dobânda este de 1-2% în euro, în funcție de business, dar pentru agricultură sunt sub 1% dobândă anuală, în timp ce la noi sunt de 6-7% în euro, adică de practic șase ori mai mare decât în țările vecine. În plus, acolo există o anumită stabilitate, iar la noi nu există nicio stabilitate, cursul de schimb valutar oscilează foarte des și deseori inexplicabil, influențând costul mijloacelor de producere și valoarea exportului”. 

Andrei Zbancă spune că, Guvernul a făcut mai multe promisiuni, în ceea ce ține de facilități sau oportunități de finanțare, dar s-a rămas practic cu aceeași finanțatori: Banca Mondială, USAID, IFAD, Banca Europeană de Reconstrucție.

„Ca să putem dezvolta sectorul agricol din țara noastră avem nevoie de surse de finanțare ieftine, dar, din păcate, sursele de finanțare de la băncile comerciale nu sunt ieftine. Un lucru destul de straniu a fost și faptul că, sursele din liniile de creditare internaționale la fel s-au majorat. Aceste surse sunt accesate la 0,5- 0,75% anual în valută, dar la fermieri ajungeau cu 17,1%. Consider că, în situația creată era cazul să fie elaborată o formulă de calcul în situație de forță majoră”.

În anul curent, mulți antreprenori au stopat proiectele investiționale, ceea ce inevitabil va duce la micșorarea locurilor de muncă, dar și la alte consecințe pe termen lung. 

„Majoritatea agricultorilor de la noi sunt bazați pe producerea cerealelor, iar aici s-au scumpit mult inputurile, semințele, îngrășămintele, iar prețul de comercializare a scăzut, respectiv costul de producție este destul de mare și nu putem face concurență cu cereale din Ucraina, care chiar și în condiții de război au o economie destul de liberalizată. Acum ceva timp discutam că pragul de rentabilitate la grâul de toamnă era de 3,5 tone, acum însă trebuie să produci cel puțin 4,5 tone ca să-ți acoperi cheltuielile. A început un sezon foarte dificil pentru antreprenori deoarece nu se știe cum va fi comercializată producția, se știu doar costurile – care sunt foarte „pipărate”, din păcate”.

Întrebat care sunt pașii ce trebuie întreprinși în situația creată, expertul a enumerat câteva soluții.

„În condițiile dificile din țara noastră, o soluție bună ar fi micșorarea TVA-ului la îngrășămintele minerale, de la 20% la 10%. Existența creditelor ieftine ar facilita creditarea, iar antreprenorii nu ar lucra cu credite tehnice, dar cu credite bancare și ar permite să avem o eficiență economică sporită și s-ar ieftini produsele. O altă soluție ar fi și promovarea asigurărilor calitative, care până la moment nu lucrează, dar ar ajuta la diminuarea consecințelor. O rată corectă ar fi, pentru creditele investiționale, de 7-9% în lei, iar pentru mijloacele circulante de 9-13% în lei anual. Sperăm că, până la sfârșitul acestui an ratele vor fi optimizate, deoarece inflația este în scădere”.

Până atunci însă, ratele care au fost stabilite și sunt în vigoare pe parcursul unui an și mai mult au influențat negativ atât consumatorii finali, prin produse și servicii scumpe, cât și antreprenorii, prin instrumente financiare practic inaccesibile, a mai adăugat Andrei Zbancă.

AgroMeteo: Cod galben de ploi puternice pe tot teritoriul țării

Tatiana Caraman
-
0
AgroMeteo: Cod galben de ploi puternice pe tot teritoriul țării

Meteorologii au emis, în urmă cu puțin timp, o nouă avertizare meteo de ploi puternice.

Prin urmare, în intervalul de timp 19 aprilie ora 18:00 – 20 aprilie ora 12:00, pe tot teritoriul țării vor cădea precipitații sub formă de ploaie.

În intervalul menționat, pe arii extinse vor cădea ploi, iar cantitățile de apă vor atinge 15..25 l/m2.

În funcţie de evoluţia fenomenelor, SHS va actualiza acest mesaj prin avertizări meteorologice ulterioare.

Granturi pentru înființarea loturilor demonstrative cu tehnologii eficiente de irigare

Luminita Crivoi
-
0
Granturi pentru înființarea loturilor demonstrative cu tehnologii eficiente de irigare

Finanțarea Loturilor demonstrative de diseminare a practicilor de gestionare a apei în cadrul exploatației agricole (tehnologii eficiente de irigare) în zonele rurale vulnerabile la schimbările climatice.

  • Data lansării: 19.04.2023
  • Data limită de depunere a dosarului: 31 mai 2023

Numărul estimat de granturi care urmează să fie acordate în 2023 este de 5 granturi.

Aria de intervenție: Proiectul Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale (TRTP) are acoperire națională și este implementat în zonele rurale controlate de Guvernul Republicii Moldova (GRM), cu excepția entităților înregistrate la Chișinău și Bălți.

Grup țintă: mici fermieri orientați comercial care cultivă până la 10 hectare, înregistrați ca subiecți de activitate antreprenorială, sub orice formă juridică, în special femei și tineri fermieri, din zonele rurale vulnerabile din punct de vedere climatic.

  1. Criterii de eligibilitate pentru solicitanții de finanțare:
  1. Solicitantul este persoană juridică și se încadrează într-una dintre aceste categorii:
  1. Fermieri privați, rezidenții Republicii Moldova, care sunt înregistrați și își desfășoară activitatea antreprenorială (orice formă juridică, inclusiv gospodăriile țărănești și întreprinderile individuale) în regiune rurală. Întreprinderile înregistrate în orașele Chișinău sau Bălți trebuie să prezinte adițional dovada înregistrării filialei în zonă rurală.
  2. Instituții de cercetare științifică agricolă și/sau întreprinderi agricole/forestiere de stat. În cazul când acestea au o adresă legală în Chișinău si/sau Bălți ele pot beneficia de granturi dacă au terenuri agricole situate în mediul rural sau extraurban;
  3. Universitățile Moldovei (facultățile cu profilul agricol), colegii agricole, și alte instituții de cercetare și învățământ strâns legate de domeniu agricol.
  1. Toți beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:
  1. cultivă între 2 – 10 ha teren (proprietate și/sau arendă) 

Excepție: criteriul de maximum 10 ha nu se aplică instituțiilor de cercetare, întreprinderilor agricole/silvice de stat, universităților și colegiilor agricole.

  1. trebuie să fie dispuși să dedice o parte din terenurile loturilor demonstrative, precum și loturilor martor.
  2. menține evidență contabilă în conformitate cu procedurile și standardele contabile acceptabile.
  3. va cofinanța investiția de 7,500 USD cu contribuția financiară proprie de minimum 30% și alte costuri necesare pentru bună funcționare a exploatației agricole în cadrul lotului demonstrativ.
  4. nu are datorii la bugetul public (această cerință se referă la fermierii privați).
  5. are cel puțin 3 ani de experiență în activitatea agricolă de la înregistrarea acesteia, confirmată prin prezentarea certificatului de înregistrare.
  6. are situația financiară satisfăcătoare (cumulativ pentru ultimii trei ani nu este negativă), confirmată prin rapoartele financiare. Această cerință se referă la fermierii privați.
  7. trebuie să prezinte o viziune clară pentru viitorii trei ani referitoare la culturile ce urmează a fi crescute.
  8. este de acord că în baza lotului demonstrativ să fie organizate cursuri de instruiri pentru fermieri pe durata proiectului TRTP.
  1. Nu sunt eligibili pentru finanțare (detalii aici).
  1. Activități și cheltuieli eligibile:

3.1. Activități eligibile – Creșterea culturilor horticole cu valoare adăugată înaltă:

  • Fructe;
  • Legume;
  • Struguri de masă;
  • Pomușoare precum și plante aromatice și medicinale;
  • Excepție: Producerea strugurilor tehnici (pentru vin)

3.2. Cheltuieli eligibile:

  • Pompe pentru apă
  • Filtre pentru apă
  • (iii)Benzi de picurare
  • (iv)Micro-aspersoare
  • Accesorii aferente sistemului de irigare .
  • (vi)Echipament pentru fertigare.

           A se lua în considerare:

  • Acoperirea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor din cadrul proiectului se face la valoarea bunurilor fără TVA;
  • Toate activele achiziționate din mijloacele Proiectului vor fi noi și vor fi livrate cu garanție.
  1. Activități și cheltuieli neeligibile (detalii aici).
  1. Valoarea finanțării: Valoarea maximă a grantului va acoperi 70% din cheltuielile eligibile, dar nu va depăși 7.500 USD.
  1. Contribuția beneficiarului: Beneficiarii vor contribui în numerar cu cel puțin 30 % din valoarea cheltuielilor eligibile.
  1. Transferul drepturilor de proprietate (detalii aici).
  1. Documente  solicitate (detalii aici).
  1. Procedura de solicitare și debursare a grantului

 Procesul prevede următoarele etape: 

  1. Părțile interesate trebuie să completeze formularul de cerere și să pregătească documentația necesară. Toate condițiile apelului de grant sunt plasate pe pagina web a UCIP: www.ucipifad.md/granturi. Formularul de cerere și setul de documente, semnate și ștampilate de către solicitant, vor fi depuse:
  1. fie fizic în plicuri sigilate la biroul UCIP.
  2. fie prin e-mail documente scanate în formatul PDF (în acest caz originalele documentelor trebuie sa fie prezentate mai târziu).
  1. UCIP va examina cererea verificând conformitatea acesteia cu cerințele acestui apel de propuneri. 
  2. Atunci când va fi aprobată, UCIP va depune pachetele de cereri la Comisia de Evaluare a Granturilor, care le va evalua pe baza următoarei grile de evaluare (detalii aici).
  1. Datele de contact pentru depunerea cererilor și clarificări.

Cererea se depune la următoarea adresă: bd. Ștefan cel Mare și Sfint, nr. 162,  of. 1303, MD-2004, Chișinău, Republica Moldova. 

Dacă este trimisă în plic, acesta trebuie să conțină următoarele informații: numele apelului de propuneri; numele și adresa de contact a solicitantului, inclusiv numărul de telefon și adresa de e-mail.

Dacă este trimisă prin e-mail, cererea se trimite la [email protected] și conține aceleași informații.

Pentru clarificări și detalii suplimentare, scrieți la UCIP IFAD la următoarea adresă de e-mail: [email protected] și  [email protected] sau sunați la (022) 223075.

1...350351352...1.995Pagina 351 din 1.995