VIDEO. Bonitarea animalelor – gestionarea/perfectarea documentelor primare

Luminita Crivoi
-
0
VIDEO. Bonitarea animalelor – gestionarea/perfectarea documentelor primare

În scopul determinării calităților de rasă, a performanțelor productive și destinația taurinelor, în toate fermele puse la evidență, indiferent de forma de proprietate, anual în lunile septembrie-octombrie se efectuează bonitarea raselor specializate pentru lapte și mixte, cu excepția tineretului în vârsta de până la 6 luni, tăurașilor care nu sunt destinați reproducției şi a taurinelor supuse îngrășării. 

Bonitarea se efectuează de către specialistul pentru lucrul de ameliorare, zootehnicianul – şef, cu participarea specialiștilor din asociațiile de specialitate din ramura zootehniei, sau prin contract cu cercetătorii instituțiilor de cercetări științifice, instituțiilor de învățământ superior care cunosc bine rasele.

Componenta comisiei de bonitare o stabilește conducătorul gospodăriei și o perfectează prin ordin. Salarizarea specialiștilor și a cercetătorilor  științifici invitați se efectuează prin contract.

Rapoartele rezultatelor bonitării taurinelor din gospodăriile supuse bonitării, indiferent de forma de proprietate, se prezintă Centrului Republican de Ameliorare și Reproducție a Animalelor până la 1 noiembrie a fiecărui an.

Apartenenţa de rasă se determină în baza documentelor de provenienţă, în plus pentru stabilirea manifestării tipului de rasă este  obligatoriu de examinul vizual al animalului. După apartenenţa de rasă animalele se divizează în:

  • rasă pură;
  • metiși.

Testarea vacilor după producția de lapte

Testarea taurinelor se efectuează după producția de lapte kg, conținutul de grăsime %, cantitatea de grăsime globală kg, conținutul de proteine, % (după caz), pe perioada de 305 zile ale lactației, sau scurte (nu mai scurtă de 240 zile).

Începutul lactației se consideră prima zi de la fătare, iar finalizarea – ziua ultimii mulsori, prima zi cu o singură mulsoare.

Cerințele minime de performanță productivă pentru acordarea punctajului la testarea vacilor pe lactații (Rasa Simmental, laptele pe 305 zile a primiparelor în vârsta de până la 25 luni, kg)

V-ar putea fi util și articolul Curățarea copitelor la vaci – sfaturi de urmat.

Testarea exteriorului, conformației corporale și constituției la taurine

Exteriorul, conformația corporală, constituția la tauri reproducători se efectuează anual până la vârsta de 5 ani, la vaci – în a II-a și a III-a lună a primei și a treia lactație. Dacă taurinele n-au fost testate la vârsta indicată, ele pot fi testate la bonitarea ordinară.

Acordarea claselor la taurile conform indicilor de selecție

Clasele la taurine se acordă la bonitare după un complex de indici:

  • La tauri – pentru dezvoltare (masa corporală), conformația corporală, constituție, genotip (proveniență, testul după calitatea descendenței).
  • La vaci –  pentru producția de lapte (grăsimea în lapte), constituție, genotip (proveniență), conformație corporală și dezvoltare (masa corporală)*.

Clasele după complexul de indici la tauri și tăurași se împart în: elita record, elita și clasa I-a; la vaci și vițele: elita record, elita, clasele I-a și a II-a. Taurinele care nu se încadrează cerințelor acestor clase sunt plasate în afara clasamentului.

Acordarea clasei vacilor după complexul de indici

Clasa vacii după complexul de indici se acordă prin aplicarea scării de 100 puncte în conformitate cu totalul de punctaj:

  • elita – record: 85 – 100 
  • elita: 75 – 84
  • clasa I-a: 65 – 74 
  • clasa  II-a: 55 – 64

Vacile care au rezultatul aprecierii după conținutul de proteină în lapte și depășește cerințele minime ale standardului de rasă suplimentar se apreciază cu:

  • pentru 0,3 % și mai mult: 5 puncte
  • pentru 0,2 %: 3 puncte
  • pentru 0,1 %: 1 puncte

Dacă vaca are două și mai multe fiice lactate de clasa elita record și elita aprecierea ei după complexul de indici se majorează cu o clasă.

Vacile cu longevitate de exploatare după a 4-a fătare primesc suplimentar câte 1 punct pentru fiecare fătare.

Punctele suplimentare acordate sunt incluse în totalul punctajului pentru acordarea clasei vacii după complexul de indici (în limita de 100 puncte).

Măsuri organizatorice de acțiuni bazate pe rezultatele bonitării

În conformitate cu rezultatele bonitării și calitățile individuale ale taurinelor se determină destinația fiecărui animal. Și anume taurinele sunt repartizată după cum urmează:

  • nucleul de selecție – vaci de la care se crește tineret pentru reformarea efectivului;
  • grupa de vaci de performanță productivă; 
  • grupa de vaci pentru reformare și eliminare;
  • grupa de vițele destinate reproducției;
  • grupa de tăurași și vițele destinată pentru comercializare ca material genetic;
  • grupa tineretului destinat pentru îngrășare.

Formele de evidență obligatorii pentru fermele de prăsilă elaborate și aprobate în modul stabilit:

  1. Fișa taurului de rasă, formularul T-1;
  2. Fișa vacii de rasă, formularul T-2;
  3. Certificatul de rasă (pentru taurinele procurate), formularul T-3; 
  4. Registrul de însămânțări, înțărcări și fătări, formularul T-4;
  5. Registrul de evidență a fătărilor și creșterii tineretului, formularul T-5;
  6. Registrul de evidență a mulsului de control, formularul T-6;
  7. Registrul tineretului bovin bonitat, formularul T-7;
  8. Registrul vacilor bonitate, formularul T-8;
  9. Totalurile bonitării bovinelor, formularul T-9.

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) în cadrul proiectelor implementate de către Unitatea Consolidată pentru implementarea Programelor IFAD.

Primul producător de vinuri moldovenești certificate ecologic implementează strategii de marketing pentru a ajunge pe cele mai prestigioase piețe

Luminita Crivoi
-
0
Primul producător de vinuri moldovenești certificate ecologic implementează strategii de marketing pentru a ajunge pe cele mai prestigioase piețe

Primul dintre producătorii moldoveni de vinuri certificate ecologic face deja pași fermi de promovare a acestui produs, în special la export, iar eforturile sale sunt susținute de experți americani prin intermediul Programului USAID „Farmer-to-Farmer”, implementat de CNFA Moldova.

Constantin Stratan, fondatorul brandului de vin „Equinox” și membru al Asociației MOVCA, este deschizător de drumuri în ceea ce privește certificarea ecologică a fiecărei etape de producere până la amplasarea produsului pe raft, deși deja și alți vinificatori moldoveni obțin această certificare.

Vinurile de marca „Equinox” sunt produse din start, mai exact din 2004, de la prima recoltă de struguri, conform tehnologiilor și tradițiilor europene, în timp ce standardelor sovietice de vinificație le mai revenea pe atunci o pondere dominantă în Republica Moldova.

Poziționate de la bun început pe segmentul de calitate premium, vinurile „Equinox” sunt deja înalt apreciate de consumatori și comercianți din Brazilia, Canada, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, România și Suedia. 

Totuși, cele mai promițătoare sub aspectul volumelor, dar și al durabilității par a fi parteneriatele, trei la număr în acest moment, cu importatori din Germania.

Contactele cu unii dintre aceștia au fost stabilite la diferite ediții ale expoziției internaționale de produse ecologice – Biofach, desfășurată la Nürnberg, Germania, și la care antreprenorul moldovean a participat inclusiv grație suportului financiar din partea Programului „Farmer-to-Farmer”.

Colaborarea sa cu acest program abia începe să ia amploare, după o misiune axată pe comercializarea vinului ecologic, efectuată de voluntarul din SUA Matt Novak în toamna anului trecut.

Astfel, vinificatorul speră ca în baza consultanței de afaceri oferite de expertul american să dezvolte strategii de marketing care să-l poziționeze pe cele mai prestigioase piețe ale vinurilor certificate ecologic de pe segmentul premium, unde produsele sale să fie comercializate la prețuri avantajoase. 

Constantin Stratan deține în prezent o suprafață de vie de 5,5 ha aflată în rod și încă 1,5 ha plantate în primăvara anului trecut, dar și o capacitate anuală de producere a cel mult 28 de mii de sticle de vin ecologic. 

Deși dispune de suficient teren agricol și o vastă experiență de vinificator, antreprenorul spune că ar putea planta noi suprafețe de viță-de-vie doar atunci când cererea pentru vinurile sale va depăși capacitatea de producere, iar veniturile din vânzări îi vor permite să facă astfel de investiții.

Constantin Stratan produce în prezent nouă tipuri de vin certificat ecologic, roșu și alb, inclusiv trei din câte un singur soi de struguri și șase cupaje.

Producția „Equinox” este comercializată în volume aproximativ egale pe piața autohtonă și la export, iar prețul unei sticle de vin variază între 5 și 16 euro.  

Creșterea legumelor în paturi înguste după metoda Mittleider – cum obținem recolte bogate

Luminita Crivoi
-
0
Creșterea legumelor în paturi înguste după metoda Mittleider – cum obținem recolte bogate

Aveți un spațiu mic în grădină, dar doriți să creșteți legume pentru a asigura familia cu acestea? Atunci ar trebui să testați metoda lui Mittleider de cultivare a legumelor.

Jacob Mittleider, doctor în științe agricole din SUA, a dezvoltat o metodă universală de cultivare a legumelor, care se consideră eficientă în orice tip de sol și climă și este utilizată în peste 25 de țări.

Dacă vă provoacă interes metoda și ați dori să aflați mai multe despre aceasta, vă recomand să citiți în continuare acest articol.

Potrivit lui Mittleider, există mai multe avantaje ale organizării grădinii în paturi înguste și cultivarea legumelor în acestea. Printre acestea se numără:

  1. Randamentul nu depinde de tipul de sol de pe parcele, deoarece rândurile le îmbogățim cu amestec de sol de înaltă calitate sau îngrășăminte minerale.
  2. Metoda este aproape că independentă de climă și vreme. Este la fel de eficientă atât în ​​regiunile uscate, cât și în cele reci. Peste paturi pot fi construite adăposturi temporare (peliculă, agril).
  3. Rândurile înguste economisesc spațiu pe parcele. Pentru a crea o astfel de grădină, nu sunt necesare suprafețe mari.
  4. Parcelele cu rânduri înguste Mittleider sunt usor de întreținut. Pentru a menține grădina în ordine, este suficient să-i acordați atenție două zile pe săptămână.
  5. Udarea rândurilor înguste necesită cu 40% mai puțină apă decât o grădină de legume tradițională.
  6. Parcelele cu rânduri înguste asigură recolte mai mari.

Lățimea rândului recomandată este de 45 cm, iar pentru lungime, chiar dacă se spune că poate fi nelimitată, sunt recomandați până la 9 metri. Distanța dintre rânduri este de aproximativ 90 cm (o putem reduce până la 75 cm).

Din experiență, s-a determinat că plantele în astfel de rânduri primesc maximum de lumină solară și aer, ceea ce înseamnă că se creează condiții optime de fotosinteză pentru fiecare cultură.

În același timp, îngrijirea este redusă la minimum: afânarea, plivitul și irigarea unei astfel de grădini este efectuată mult mai rar decât necesită rândurile tradiționale.

Pentru a înființa o parcelă cu paturi înguste, veți avea nevoie de:

  • Hârleț, lopată, sapă;
  • picheți, țăruși (pentru marcare);
  • recipient pentru amestecarea îngrășămintelor;
  • ruletă;
  • sfoară.

Primul pas este să faceți măsurările necesare pentru viitoarelor parcele. Cu ajutorul țărușilor bătuți în colțuri, conturăm marginile viitoarelor paturi înguste și tragem sfoara la o înălțime de 10 cm.

Lateral marcăm rândurile formând din sol niște margini cu înăltimea de 8-10 cm în baza sforii prinse. Din pământ, ardezie sau scânduri pot fi făcute marginile paturilor. Materialele de îngrădire a paturilor ar trebui să fie amplasate în interiorul sfoarei, nu în exterior.

Tasăm bine pământul dintre rânduri. Ar trebui să fie suficient de tasat, astfel încât buruienile să nu crească prin el.

Nivelați suprafața, umplând zonele joase cu pământ și înlăturând denivelările cu o lopată. Panta trebuie să fie minimă pentru a preveni scurgerea apei și formarea de băltoace în grădină.

Înainte de a planta legume, rândurile sunt udate bine.

În mod ideal, rândurile ar trebui să fie amplasate de la est la vest, astfel încât plantele să primească lumina solară maximă.

Este permisă și amplasarea de la nord la sud. În acest caz, legumele ar trebui să fie plantate în grădină, ținând cont de înălțimea unei plante adulte: cele înalte sunt plantate în partea de nord a grădinii, cele scunde la sud).

Plantele înalte sunt plantate pe rândul îngust Mittleider într-un rând, păstrând o distanță de 30-35 cm între ele. Verdețurile și rădăcinoasele sunt plantate în două rânduri sub formă de șah cu o distanță de 5-10 cm.

De exemplu, cartofii și varza albă sunt plantate la o distanță de 35 cm, iar ceapa sau usturoiul – la o distanță de 5-10 cm.

Precum am menționat, distanța dintre plante variază în funcție de tipul de plantă. Există trei modele de bază pentru aranjarea plantelor în paturile de sol:

  • Rândurile duble sunt folosite pentru specii precum cartofi, porumb, ridichi și salată verde.
  • Rândurile duble sub formă de șah sunt folosite pentru plante precum salata verde, varză, broccoli și culturi de dimensiuni similare.
  • Rândurile simple de-a lungul unei laturi a patului de pământ sunt folosite pentru roșii, castraveți, pepeni și alte culturi cultivate vertical sau plante ce ocupă suprafețe mari, cum ar fi dovlecelul.

V-ar putea plăcea și articolul Permacultura – agricultura în armonie cu natura.

Fertilizarea rândurilor conform Mittleider

Mittleider nu a pledat exclusiv pentru materia organică din grădină și sfătuie fermierii să aplice îngrășăminte minerale pe sol. Schema clasică de hrănire a rândului îngust arată astfel:

Înainte de plantare, în paturi se adaugă un amestec de calciu și bor în proporție de 100 g pe 1 metru liniar pentru solurile ușoare (nisipoase și lutos nisipoase) și 200 g pentru solurile grele (turbă).

După plantare, plantele sunt fertilizate o dată la 1-1,5 săptămâni (îngrășămintele sunt turnate într-o fâșie îngustă între rânduri). Pentru fertilizare se folosește un amestec de azot, fosfor, potasiu, magneziu și molibden la o rată de până la 50 g pe un metru liniar.

După aplicarea îngrășămintelor, rândurile sunt udate abundent.

Rândurile înguste conform Mitleider aduc un randament mai mare decât de obicei și necesită mai puțină întreținere.

Mulți legumicultori care nu doresc să folosească „chimia” în grădină înlocuiesc îngrășămintele minerale cu îngrășăminte organice: zeamă de bălegar, compost, gunoi de grajd, mraniță introduse în paturile formate.

Desigur, există și critici la adresa metodei Mittleider. Cu toate acestea, rămâne cert faptul că, dacă sunt respectate toate regulile unei astfel de tehnologii agricole, este posibil să obțineți o recoltă bună chiar și în condițiile nu cele mai favorabile.

V-ar putea fi util și articolul despre Cum creăm o „pădure comestibilă” sau Food Forest.

Irigarea prin picurare a vinetelor – sfaturi

Luminita Crivoi
-
0
Irigarea prin picurare a vinetelor – sfaturi

Vânăta este o specie de legume din genul Solanum, familia Solanaceae, populară în rândul legumicultorilor. Cultivarea acestei culturi este determinată de particularitățile sale – fiind o plantă de zi scurtă, exigentă față de căldură, ce necesită o bună irigare.

Insuficiența de apă la cultura de vinete duce la pierderea productivității, încetinirea creșterii și dezvoltării plantei.

Sfaturi la Cultivarea și îngrijirea vinetelor în câmp și solar – pe acest link.

Precum am menționat, vânăta este sensibilă la insuficiența de umiditate din sol și aer, fapt ce poate duce la căderea florilor, îngălbenirea frunzelor și chiar moartea plantei.

Indicatorii de umiditate a solului pe parcursul întregului sezon de vegetație pentru vinete nu trebuie să scadă sub 70-80% din capacitatea de câmp pentru apă, iar odată cu debutul fazei a 2-a (perioada de fructificare) – nu mai mici de 80% (stratul de sol de 30 cm).

„În scopul evitării surplusului de apă și deficitului de aer în sol este indicat ca prin irigare umiditatea solului să fie menținut la nivelul 0,7-0,8CC (70-80% din capacitatea de câmp pentru apă). Respectiv, 0,7CC pentru solurile grele si 0,8CC pentru solurile cu alcătuire granulometrică medie (lutoasă). Astfel se va evita degradarea structurii și compactarea, dar se vor reduce cantitățile de apă consumate.

În același timp, plantele vor fi asigurate cu apă la nivelul optim. Mai este o condiție – apa să fie pretabilă pentru irigare: conținut de săruri sub 1 g/l și coeficient de adsorbție potențială a sodiului (SAR) sub trei. La fertigare se va ține cont de faptul că fertilizanții minerali provoacă degradarea structurii, cu ulterioara înrăutățire a regimului aerohidric. Ca urmare, îngrășămintele minerale se vor administra doar în cazul când conținutul elementelor de nutriție (NPK) este sub valoarea minimă a intevalului de asigurare relativ optimală a solului cu acestea”, a specificat Gheorghe Jigău, doctor în științe agricole.

Umiditatea optimă a aerului pentru vinete este de 65%. La o creștere a umidității aerului la peste 75%, planta este expusă riscului de atac de către bolile fungice.

Irigarea prin picurare a vinetelor

Plantarea răsadurilor în teren deschis se realizează conform unei scheme în două rânduri. Lățimea parcelei în acest caz este de aproximativ 2 metri.

La plantarea în spații protejate distanța dintre rânduri este de aproximativ 1,6 m. Intervalul dintre plante pe rând depinde de caracteristicile soiului: pentru soiurile viguroase este de 0,4 m, pentru soiurile de vigoare mică – 0,3 m.

După această schemă, este suficient să achiziționați o bandă de picurare care îndeplinește următoarele cerințe:

  • debitul de apă a emiterului – 2l/oră;
  • distanța între picurători – 0,3 – 0,4 m.

Pentru o distribuție mai uniformă a apei de irigare, puteți utiliza linia de picurare cu două linii cu un diametru de 16 mm și un debit de apă a emiterului de 1 l/oră. În această variantă, sistemul este amplasat pe ambele părți ale rândului de vinete.

Important! Schema de irigare este determinată de calitatea solului din seră sau din câmp. Pentru solul afânat este recomandată irigarea frecventă în doze mici – astfel apa este mai bine distribuită pe orizontală și pe verticală, în timp ce cu udări abundente, rare, umiditatea este transportată în straturile inferioare ale solului.

Alte norme orientative de irigare a vinetelor prin picurare sunt incluse în următorul tabel (amintim că acestea însă diferă în funcție de particularitățile terenului pe care cultivați cultura).

Fertirigarea vinetelor

La cultura vinetelor, concomitent cu irigarea culturii poate fi realizată introducerea îngrășămintelor. Metoda se dovedește a fi eficientă, mai ales că se intervine cu doza necesară de îngrășăminte în momentul potrivit.

Varietatea de îngrășăminte disponibile pe piață ce pot fi ultilizate în acest sens este foarte mare. Orientativ, concomitent cu irigarea pot fi administrate plantelor:

  1. Îngrășăminte cu azot – întăresc plantele, stimulează creșterea activă.

La insuficiența de azot, vegetația și creșterea frunzelor, rădăcinilor și tulpinilor încetinesc. Nevoia de azot se manifestă printr-o schimbare a culorii organelor vegetative terestre în galben. Cu o lipsă semnificativă de azot, frunzele devin mai întâi galbene, apoi devin maro.

Un exces de componentă duce la o creștere rapidă a masei vegetative, dar reduce fructificarea.

2. Îngrășămintele cu fosfor – responsabile pentru creșterea sistemului radicular, formarea organelor generative.

Introducerea acestor elemente se face în a 2-a fază a vegetației în timpul fructificării. Lipsa fosforului provoacă o stagnare a creșterii și dezvoltării plantei, căderea florilor și o încetinire a dezvoltării ovarelor. În același timp, frunzele devin mai subțiri, mai mici și mai înguste, îndreptate în sus.

3. Îngrășămintele cu potasiu – îmbunătățesc acumularea de zaharuri în fructe, cresc rezistența culturii la bolile fungice.

Lipsa de potasiu determină o încetinire a creșterii și dezvoltării plantei, apariția de pete maronii pe fructe, uscarea și moartea frunzelor.

Reieșind din cele menționate, majoritatea specialiștilor recomandă ca prima fertirigare a culturii de vinete să se efectueze în faza de 3-5 frunze adevărate conform schemei N20.

În timpul fertigărilor ulterioare, pe lângă azot, în soluția nutritivă se adaugă fosfor și potasiu la o rată de P30, K20.

Totodată, pot fi utilizate și diferite îngrășăminte ce conțin microelemente, conform recomandărilor producătorului.

Utilizarea tehnologiei de irigare prin picurare crește randamentul culturii de vinete cu până la 38%.

V-ar putea plăcea și articolul despre Tăierea vinetelor după recoltare pentru a mări recolta – FOTO.

De ce nu fertilizăm pomii iarna. Vezi argumentele

Roberto Marius Popa
-
0
De ce nu fertilizăm pomii iarna. Vezi argumentele

Începând de prin noiembrie și până pe la jumătatea lunii martie suntem în perioada de interdicție a aplicării îngrășămintelor chimice sau organice.

Datele exacte în funcție de cultură sunt trecute într-o hotărâre de guvern pe baza recomandărilor din Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării apelor cu nitrați din surse agricole.

Dacă ne referim la pomii fructiferi, perioada de interdicție corespunde cu perioada de repaus vegetativ, când funcția de creștere este întreruptă, frunzele lipsesc, fotosinteza nu mai are loc, clorofila nu se mai produce.

Practic în această perioadă pomii nu au nevoie de elemente chimice sau microelemente și în special de azot care este principalul element chimic poluator vizat de cod.

Despre azot (N) și cum poluează

Azotul sau nitrogenul, de aici și simbolul chimic N, în stare pură este un gaz, incolor, inodor, transparent, aflat peste tot.

El se găsește în atmosfera terestră in proporție de peste 78% și are un rol esențial în creșterea plantelor. 

Lipsa azotului duce la îngălbeniri, la creșteri mici prin inhibarea sintezei clorofilei și a hormonilor vegetali, auxinelor, citokininelor.

Azotul necesar plantelor se găsește în sol din mai multe surse. Există o rezervă constituită de bacteriile care fixează azotul din aer, din îngrășăminte organice sau chimice, din resturile vegetale.

Vezi și Tratamente la pomi în perioada de repaus. Vezi când se fac.

Există plante, leguminoase care pot fixa azotul din aer, la nivelul rădăcinilor, datorita bacteriilor cum ar fi Azotobacter și Clostridium. Aceste plante sunt mazărea, fasolea, soia, trifoiul, lucerna etc.

În paranteză fiind spus, la nivel de livadă de familie nu ar fi rău să plantam la baza pomilor niște fasole pitică care să fixeze azotul în sol. Plantele absorb azotul sub formă de azotat (NO3) dizolvat în compoziția solului.

Ca să ajungă însă sub această formă azotul organic din îngrășămintele chimice sau organice, se transformă treptat în urma proceselor microbiene.

Plantele in urma absorbției apei din sol, absorb pasiv și azotul dizolvat care din nou este redus la nivel de frunză într-o formă organică și poate participa la formarea clorofilei, auxinelor, aminoacizilor etc.

Astfel, cunoscând aceste lucruri ne dăm seama că nu avem nevoie în perioada rece de azot, mai mult din cauza solubilității crescute a acestuia și faptului că plantele nu îl folosesc.

Astfel, există riscul poluării apelor prin percolare (curgerea lentă a apei în profunzime printr-un mediu granulat) și scurgerea din cauza acumulării de apă din zapezi sau ploi.

Dacă azotul este administrat la suprafață, el se mai poate pierde și prin volatilizare fiind responsabil de poluare prin ploi acide.

Citește și despre Perioada optimă de tăieri la pomii fructiferi. Recomandări.

Comentariile din acest articol au folosit informații din CBPA 2021 , scris de persoane competente, doctori în domeniu, pe care vă invit să îl parcurgeți cu atenție descoperind și alte informații esențiale pentru o bună gestionare a îngrășămintelor chimice sau organice.

3 600 de gospodării agricole vor beneficia de suportul FAO și Japoniei

Elena Balamatiuc
-
0
3 600 de gospodării agricole vor beneficia de suportul FAO și Japoniei

Un parteneriat între Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Guvernul Japoniei susține producția agricolă și asigură securitatea alimentară și nutrițională pentru gospodăriile extrem de vulnerabile din Republica Moldova care au fost afectate de războiul în curs din Ucraina și de condițiile meteorologice extreme recente.

Un proiect de 840 000 USD va fi implementat de FAO cu sprijin financiar din partea Guvernului Japoniei pentru a ajuta peste 3 600 de gospodării agricole rurale extrem de vulnerabile.

Proiectul face parte din Programul de Răspuns de Urgență al FAO în Republica Moldova și va contribui, împreună cu alte două proiecte, la atenuarea efectelor crizei în curs.

„Împreună cu FAO sprijinim micii fermieri și vom contribui la asigurarea securității alimentare în Republica Moldova. Noi vom continua să oferim sprijin poporului Republicii Moldova, care este afectat de impactul agresiunii Federației Ruse în Ucraina”, a declarat Yamada Yoichiro, Ambasadorul Japoniei în Moldova.

Cel mai recent raport FAO privind evaluarea impactului secetei și a prețurilor ridicate la inputurile agricole asupra culturilor și nivelului de aprovizionare al țării cu alimente constată că micii fermieri sunt producătorii agricoli care sunt afectați cel mai grav din cauza secetei și a războiului.

Accesul lor la semințe, la hrană pentru animale și îngrășăminte este limitat, iar ratele mari ale dobânzilor la credite le limitează capacitatea de a utiliza serviciile de finanțare.

Ca răspuns, proiectul va furniza micilor fermieri inputuri agricole și va folosi expertiza FAO pentru a le consolida reziliența la șocurilor economice.

Reprezentantul FAO în Republica Moldova, Raimund Jehle, este încrezător că acest proiect își va atinge scopul:

„Acest proiect este crucial pentru fermierii care se confruntă cu o situație dificilă din cauza războiului, a secetei și a prețurilor ridicate la inputurile agricole. Fără asistența de urgență necesară, fermierii își vor pierde veniturile iar nivelul de insecuritate alimentară va crește. Suntem încântați să colaborăm cu Guvernul Japoniei pentru a stimula redresarea socio-economică a țării prin construirea, împreună, a unui sistem agroalimentar rezistent, durabil și ecologic”.

Beneficiarii proiectului vor primi inputuri agricole pentru cultivarea cerealelor și creșterea legumelor și pentru întreținerea animalelor.

De asemenea, pentru ei, vor fi organizate instruiri privind bunele practici agricole de creștere a rezilienței la schimbările climatice.

„Acest proiect este un pas esențial înainte, care dă posibilitatea a mii de gospodării agricole vulnerabile, afectate de război sau de condițiile meteorologice extreme, să beneficieze de sprijinul atât de necesar, pentru ca acestea să poată restabili producția și să ajungă la autosuficiență. Apreciem sprijinul generos al Guvernului Japoniei și eforturile continue ale FAO în mobilizarea fondurilor pentru dezvoltarea sistemului agroalimentar”, a declarat Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și Industriei alimentare.

Activitățile și implementarea acestui proiect va avea la bază principiul incluziunii „să nu lăsăm pe nimeni în urmă”, inclusiv în timpul procesului de selecție al beneficiarilor.

O atenție specială va fi acordată gospodăriilor conduse de femei, cele care au în componența lor tineri, persoane cu dizabilități, refugiați din Ucraina, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile.

Rezultatele proiectului vor fi de anvergură, sporind producția și productivitatea agricolă și creând un surplus comercializabil care să genereze venituri pentru familiile vulnerabile.

În plus, acele gospodării care primesc sprijin din această inițiativă au potențialul de a deveni autosuficiente din punct de vedere economic pe parcursul sezonului următor și în viitor.

De asemenea, eforturile de consolidare a capacităților vor ajuta participanții, echipându-i cu experiența și cunoștințele necesare pentru a putea aplica cele mai bune practici în agricultură și creșterea animalelor precum și în adaptarea la schimbările climatice.

Din martie 2022, FAO implementează în Republica Moldova un program de asistență de urgență cu un buget total de aproape 3,5 milioane USD din care 500 000 USD au fost alocați din fondurile proprii ale Organizației iar restul fondurilor au fost mobilizate cu suportul altor donatori.

Plantarea de primăvară a usturoiului – sfaturi utile

Luminita Crivoi
-
0
Plantarea de primăvară a usturoiului – sfaturi utile

Cultivarea usturoiului primăvara este mai puțin populară în rândul cultivatorilor. Totuși, dacă planificați să plantați primăvara usturoiul, găsiți în acest articol câteva sfaturi utile.

Primăvara, cățeii de usturoi se plantează pe parcursul lunii martie. Indiferent de perioadă, este important de realizat câteva lucrări importante.

Nu trebuie să plantați usturoi pe parcelele în care au crescut roșii sau cartofi sezonul trecut – aceste plante au boli și dăunători comuni pe care îi pot transmite.

Usturoiul nu este recomandat să fie plantat pe același loc timp de 3-4 ani. Leguminoasele, varza, castraveții, pepenii, muștarul, facelia vor fi buni premergători.

Pentru plantarea în gospodării, dacă nu ați introdus gunoi de grajd din toamnă, puteți împrăștia înainte de plantare a câte o găleată de mraniță per metru pătrat. Pe aceste parcele, cu o zi înainte de plantare, puteți afâna din nou terenul, cultura va oferi recolte mai bune.

Per hectar, toamna, este recomandat de introdus circa 40 de tone de gunoi de grajd binedescompus, dacă acesta este disponibil sau îngrășăminte organice disponibile în comercializare.

În plus, se administrează și îngrășăminte minerale în baza analizei solului. Orientativ, ar fi 100 kg P2O5 și 50 kg K2O per hectar. Acestea se încorporează concomitent cu arătura realizată la aproximativ 25 cm.

Distanţele de plantare la usturoi sunt de 20 – 25 cm între rânduri, iar între plante pe rând de aproximativ 5 cm, adâncimea de plantare a usturoiului primăvara este de 3-4 cm. 

De obicei, la plantarea de primăvară a usturoiului se utilizează căței mai mici.

Alte scheme de plantare a usturoiului sunt:

  • straturi în grădini familiale: 50+30+30+30 cm sau 50+25+25+25+25 cm;
  • straturi de 140 cm, teren modelat: 65+25+25+25;
  • straturi de 150 cm, teren modelat: 66+20+44+20 cm sau 66+28+28+28 cm.
  • între plante pe rând se menține distanța de 4-5 cm.

Pe suprafețe mici, cățeii de usturoi pot fi pregătiți într-un mod mai special înainte de plantare. Sortați materialul săditor – separați cu grijă cățeii și selectați-i pe cei mai mari și mai sănătoși, fără coajă deteriorată. Asigurați-vă că locul unde încep să se formeze rădăcinile nu se usucă înainte de plantare.

Înainte de plantare, cățeii pot fi înmuiați în apă caldă timp de cel mult 12 ore. Unii legumicultori se asigură și îi tratează suplimentar cu un stimulent de creștere sau cu soluție de permanganat de potasiu – lăsăm această procedură la discreția dumneavoastră, dar poate fi înlocuită cu produse de tratare recomandate de specialiști.

O metodă simplă ar fi și tratarea cu soluția de piatră vânătă (100 g la 10 l de apă) în care sunt plasați cățeii timp de 10-15 minute.

După aceasta, usturoiul de primăvară este gata de plantat.

Îngrijirea usturoiului după plantare

Pe parcursul sezonului, usturoiul se afânează de 2-3 ori și se face plivirea. Solul nu se afânează prea adânc, pentru că trebuie evitată traumarea rădăcinilor. Pot fi aplicate erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor.

În cazul soiurilor cu tulpini florifere, acestea trebuie eliminate pe măsura apariției. În acest mod, recolta poate fi mărită cu 20-30%.

Pe suprafețe mici, usturoiul poate fi cultivat cu un strat de mulci, de exeplu de paie, însă acesta nu este recomandat în condiții de umiditate sporită, deoarece poate favoriza dezvoltarea bolilor produse de ciuperci.

Fertilizarea usturoiului

Fertilizarea suplimentară a usturoiului trebuie efectuată în a doua decadă a lunii mai cu îngrăşăminte complexe. La fertilizarea suplimentară se aplică N30P20K20.

O alternativă în grădini ar fi aplicarea îngrășămintelor organice.

După aplicare este necesară o irigare a culturii sau îngrăşămintele se introduc dizolvate în apă:10-15 g de îngrăşăminte la 10 l de apă pe un metru pătrat.

Recomandări de fertilizare a usturoiului pentru suprafețele mici găsiți în acest articol.

Irigarea usturoiului

Sunt deosebit de importante udările în primele săptămâni după plantare, mai ales dacă primăvara e secetoasă. Faze importante în care usturoiul necesită apă sunt: la 2-3 săptămâni după răsărire, la apariția tulpinii florifere și la formarea bulbilor.

Norma de udare este de 200–300 m3 de apă la hectar. În medie, se realizează 4 udări, în funcție de condițiile din teren. Cu 3-4 săptămâni înainte de recoltare, usturoiul nu se mai udă.

În general, trebuie menținută umiditate constantă în sol de 70-75% din intervalul activității active la adâncimea de 30-40 cm.

Ți-ar putea plăcea și articolul Tulpinile florale (săgețile) la usturoi – când le înlăturăm.

USAID PCRR oferă Granturi pentru stimularea implicării tinerilor în transformarea digitală a agriculturii cu valoare înaltă, sectorului vitivinicol și turismului 

Luminita Crivoi
-
1
USAID PCRR oferă Granturi pentru stimularea implicării tinerilor în transformarea digitală a agriculturii cu valoare înaltă, sectorului vitivinicol și turismului 

Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova acordă granturi pentru stimularea implicării tinerilor în transformarea digitală a agriculturii cu valoare înaltă, sectorului vitivinicol și al turismului 

  • Data lansării: 27 ianuarie 2023
  • Termen pentru adresarea întrebărilor: 26 iulie 2023 ([email protected])
  • Termenul limită: 31 iulie 2023 (sau până la epuizarea fondurilor)

Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova lansează un apel de granturi cu scopul de a susține inițiativele de implicare a tinerilor în activități de transformare digitală a agriculturii cu valoare adăugată, sectorului vitivinicol și al turismului prin parteneriate între instituțiile de învățământ și companiile private și prin integrarea tinerilor în activități digitale transformaționale în sectoarele țintă.  

Transformarea digitală este un proces dinamic prin care tehnologiile digitale sunt utilizate pentru a îmbunătăți sau pentru a crea noi procese operaționale în afaceri, sporind productivitatea, calitatea, valoarea adăugată, precum și atragerea și reținerea clienților. 

Finanțarea prin granturi poate fi solicitată de incubatoare, asociații industriale, asociații de membri, prestatori de servicii în domeniul afacerilor, servicii de extensiune, instituții educaționale, asociații obștești și companii private care vor propune activități ce vor contribui la crearea și/sau dezvoltarea parteneriatelor pentru transformarea digitală cu participarea tinerilor în sectoarele țintă. 

Activitățile finanțate prin granturi vor fi planificate pentru o perioadă de maximum 24 de luni și pot include, dar nu se limitează la: 

  • Organizarea activităților de informare pentru promovarea și diseminarea transformării digitale în sectoarele țintă. 
  • Implementarea campaniilor de comunicare și dezvoltare a canalelor și a instrumentelor de comunicare pentru promovarea transformării digitale în sectoarele țintă. 
  • Crearea cluburilor AgTech pentru tineri, cursuri profesionale scurte, în parteneriat cu companiile private din sector. 
  • Organizarea vizitelor de studii la companiile care implementează instrumente și tehnologii digitale în activitatea lor. 
  • Dezvoltarea platformelor digitale de instruire pentru specialitățile, meseriile și sectoarele țintă. 
  • Programe de instruire și creștere a capacităților angajaților implementate la companii private administrate de tineri, pentru implementarea instrumentelor și a tehnologiilor digitale în activitatea lor. 

Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova anticipează acordarea a aproximativ 7,500,000.00 MDL pentru finanțarea apelului, iar suma grantului per beneficiar poate varia între 1,000,000.00 MDL – 1,500,000.00 MDL, solicitanții urmând să contribuie cu cel puțin 10% din valoarea totală a activității.

Pentru dosarul complet al aplicației accesați linkul Google Drive.

Culturile intercalate – mai multă performanță pentru aceeași parcelă

Luminita Crivoi
-
0
Culturile intercalate – mai multă performanță pentru aceeași parcelă

Semănarea culturilor asociate sau intercalate este o practică destul de des întâlnită în fermele în care se practică agricultura conservativă.

Cu toate acestea, practica cultivării anumitor specii între rândurile culturii de bază se dovedește a fi utilă în toate sistemele de întreținere a solului.

Aceasta ne oferă posibilitatea de a utiliza mai eficient terenul prin cultivarea a două sau mai multe specii de plante pe același teren în benzi paralele sau în parcele alăturate.

Potrivit unui studiu realizat de către o echipă internațională de oameni de știință de la INRAE, Universitatea Wageningen din Olanda, Universitatea de Agricultură din China din Beijing și Universitatea Agricolă din Mongolia Interioară, a pus în evidență, printr-o analiză a 226 de experimente agronomice, interesul obiectiv față de culturile asociate.

Acest lucru a permis oamenilor de știință să compare nivelurile de productivitate ale diferitelor tipuri de culturi asociate cu cele ale câmpurilor cu o singură specie.

Rezultatele indică faptul că diferite culturi asociate asigură productivitate egală și adesea mai mare, dar ce necesită cu 19% mai puțin teren agricol.

Acest studiu arată că, cultivarea simultană a mai multor specii pe aceeași parcelă agricolă face posibilă obținerea unei cantități de proteine ​​în medie similară, și chiar adesea mai mare, decât cea pe care o produce cea mai productivă specie de plante atunci când este cultivată singură.

Deși producția de cereale și proteine este în medie cu 4% mai mică decât cea care s-ar putea obține cu o singură specie productivă, producția totală de proteine ​​a combinației de culturi este totuși similară și chiar, în 47% din cazuri, mai mare decât cea a parcelei cu o singură specie (cea mai productivă), în special în asociațiile de porumb-leguminoase cultivate cu doze moderate de îngrășământ.

Prin reducerea nevoii de terenuri agricole și îngrășăminte, această practică agroecologică ar putea contribui astfel la creșterea durabilă a producției agricole pentru a satisface nevoile unei populații mondiale în creștere.

Aceste date cantitative pot fi acum puse la dispoziție pentru a informa viitoarele politici publice agricole la nivel global.

Studiul a fost publicat pe 3 ianuarie 2023 în revista PNAS, și este disponibil pe acest link. În continuare, haideți să analizăm ce variante de culturi intercalate ar putea fi testate de către fermieri.

Unii fermieri din Ontario au experimentat și cultivând soia printre rândurile de grâu În ciuda cantităților de îngrășăminte obținute gestionarea boabelor de soia și a grâului împreună într un singur sezon nu e deloc ușoară Controlul buruienilor și competiția din partea plantelor existente în special în condiții de câmp uscat sau stresant recoltarea combina trebuie să fie echipată corespunzător pentru a preveni tăierea ambelor culturi simultan fiecare anvelopă trebuie de asemenea să se alinieze cu rândurile de culturi plantate anterior iar reziduurile trebuie să fie răspândite într un mod care să nu sufoce plantele în creștere sunt printre dezavantajele ce fac varianta mai puțin atractivă Pe de altă parte productivitatea la grâu s a majorat cu până la 30 în unele experiențe Sursă ontariograinfarmerca

V-ar putea plăcea și articolul despre Culturi de acoperire sau covoare vegetale – ce amestecuri puteți testa în fermă.

La noi, ținând cont de faptul că cultivarea mai multor culturi intercalate pentru obținerea recoltelor de la ambele specii de cultură este foarte slab răspândită. Au fost realizate unele încercări de cultivare a îngrășămintelor verzi în calitate de culturi intercalate.

În acest caz, îngrășămintele verzi semănate intercalat au drept scop:

  • Majorarea cantităţii de materie organică ce se descompune rapid în sol.
  • Majorarea cantităţii de azot biologic fixat din atmosferă de culturile leguminoase anuale si perene.
  • Majorarea activităţii edafonului („nutriţia“ edafonului).
  • Îmbunătăţirea valorii nutritive a culturii următoare.
  • Majorarea cantităţii de materie organică reintoarsă în sol.
  • Majorarea conţinutului de substanţă organică în sol.
  • Ameliorarea proprietăţilor agrofizice şi agrochimice ale solului.
  • Reducerea eroziunii solului.
  • Reducerea pierderilor neraţionale de substanţe nutritive din sol.
  • Micşorarea impactului negativ al buruienilor prin aplicarea diferitor metode agrotehnice şi biologice.
  • Reducerea influenţei negative a bolilor şi dăunătorilor prin stimularea efectului fitosanitar a alternanţei culturilor cu folosirea culturilor intercalate.
  • În caz de necesitate, culturile intercalate se folosesc ca nutreţ pentru animalele din gospodărie.

Cercetările multianuale au demonstrat că sistemele de culturi intercalate în agricultura conservativă sporesc densitatea entomofagilor, parazitoizii sunt mai abundenţi în 72% din cazurile de culturi intercalate studiate, iar rata parazitismului a fost mai ridicată în culturile intercalate.

Totodată, cercetările indică faptul că prin cultivarea culturilor intercalate poate fi redusă densitatea organismelor dăunătoare. Acest lucru se explică prin faptul că amestecul de specii din punct de vedere fiziologic interferează cu abilitatea dăunătorilor de a-și găsi sau de a reacţiona asupra plantei-gazdă.

În plus, ales corect, amestecul de plante dintre rândurile plantei de cultură constituie un refugiu bun pentru mai mulţi dușmani naturali ai dăunătorilor culturii de bază.

De exemplu, în culturile intercalate de porumb și trifoi alb, golomăţ și un amestec de plante perene a fost observată intensificarea activităţii carabidelor.

Carabidele întrunesc insecte coleoptere alergătoare prădătoare, care se hrănesc cu omizi, viermi și alte organisme potențial dăunătoare.
De aceste refugii au beneficiat și alţi prădători, cum sunt stafilinidele și arahnidele.

Benzile înierbate au redus efectele negative ale insecticidelor asupra carabidelor, prin asigurarea refugiului în timpul aplicării tratamentelor cu insecticide.

Cercetările arată că utilizarea culturii intercalate de trifoi la varză are eficiență bună în combaterea muștei rădăcinilor (Delia radicum), datorită atragerii carabidelor prădătoare.

În sistemul No-till, se recomandă cultivarea a unui amestec de două-trei specii leguminoase în cultura de bază pentru îmbogățirea solului cu substanțe organice.

O experienţă bogată a fost acumulată şi la folosirea separată a diferitor soiuri de culturi leguminoase perene (trifoi) cu mărunţirea lor şi aplicarea în formă de mulci.

Culturile intercalate pot fi însămânțate prin subînsămânţat – un tip de culturi intercalate, când o plantă este însămânţată în prima cultură, în același timp sau mai târziu, obţinând două recolte concomitent.

În benzile în care se cultivă cea de-a doua cultură, planta iniţială se transformă în mulci vegetal (prin cosire, erbicidare, mulcire cu materiale plastice sufocante).

În cazul în care culturile sunt subînsămânţate cu plante leguminoase, se înregistrează fertilizarea naturală a solului și sporirea abundenţei și activităţii acarienilor prădători, reducând astfel impactul organismelor dăunătoare.

Benzile îmburuienate în cultură reprezintă însămânţarea câtorva benzi apropiate cu flori sau ierburi la anumite intervale transversal zonei cultivate. Sistemul sporește abundenţa și activitatea insectelor prădătoare pentru combaterea afidelor.

Deci, nu avem încă experiențe locale elocvente la capitolul eficiența culturilor intercalate, dar, dacă sunteți interesat de avantajele pe care le pot oferi acestea, le puteți testa pe suprafețe mici, analizând combinații diferite pe parcursul mai multor ani.

Bibliografie:

  • Ghid practic în domeniul agriculturii conservative. Autori: Mihail Rurac doctor în științe agricole; Andrei Zbancă doctor în științe economice; Grigore Baltag doctor în științe economice; Ion Bacean doctor în științe agricole; Nicolai Cazmalî doctor în științe agricole; Mihail Bostan doctor în științe agricole.
  • Growing two crops at once – ontariograinfarmer.ca.
  • Intercropping corn and soybeans – eap.mcgill.ca.
  • The benefits of intercropping – dutchopeners.com.
  • Intercropping Corn And So opping Corn And Soybean: Profitability Of Different Agronomic Management Techniques – ir.library.illinoisstate.edu.

1...396397398...1.997Pagina 397 din 1.997