Trichoderma – ciuperca ce stimulează creșterea culturilor și combate bolile

0

Trichoderma este un gen de ciuperci filamentoase care este capabil să se hrănească cu alte ciuperci și este un colonizator eficient în aproape toate mediile (inclusiv cele agricole, silvice, precum și cele dulci și marine).

Diferite specii de Trichoderma sunt utilizate pe scară largă în agricultură datorită mecanismului său de control biologic bine cunoscut, împotriva atacului de ciuperci, oomicete, bacterii, virusuri, insecte și nematozi.

Trichoderma este o ciupercă comună ce se află în sol și e folosită în agricultură de mai bine de 70 de ani.

Colonizarea rizosferei (stratul de sol în care se regăsesc rădăcinile plantei) de către Trichoderma induce răspunsuri de apărare locale și sistemice la plante.

În plus, colonizarea rizosferei și a țesuturilor radiculare de către Trichoderma ajută la protejarea plantelor de boli, concurând cu alte ciuperci dăunătoare pentru spațiu și nutrienți.

Trichoderma produce enzime de degradare a peretelui celular, enzime metaboliți secundari (de exemplu, proteaze, chitinaze) și compuși organici volatili care inhibă direct creșterea ciupercilor, oomicetelor și bacteriilor dăunătoare.

Recunoașterea prezenței Trichodermei de către rădăcinile plantei activează următoarele procese moleculare:

  • reprogramarea genelor plantelor implicate în apărare și dezvoltare;
  • activarea sistemelor antioxidante și a semnalizării fitohormonilor, crescând răspunsurile imune sistemice;
  • eliberarea de compuși volatili organici din plante care sunt capabili să atragă parazitoizi și prădători ai insectelor dăunătoare.

Inocularea solului cu Trichoderma poate ajuta la îmbunătățirea sănătății și productivității culturilor, făcând-o un instrument important pentru agricultura durabilă.

Specialiștii menționează că introducerea în orice stadiu de creștere a plantelor le va aduce numai beneficii acestora.

Trichoderma se poate dezvolta la temperaturi de la 5 la 35°C, ceea ce înseamnă că este inutil să o folosești în sezonul rece (la începutul primăverii sau toamna târziu după recoltare).

Trichoderma poate fi utilizată în tratamentul semințelor înainte de semănat, a răsadurilor înainte de plantare sau a plantelor pe parcursul vegetației. Mai multe detalii despre utilizare puteți găsi pe ambalajul producătorilor de astfel de preparate.

Vă recomand să testați produse ce conțin Trichoderma pentru a vă convinge de eficiența acestora. Sunt omologate produsele ce conțin Trichoderma asperellum, tulpina T34 – eficientă la legume și plante anuale în prevenirea căderii plantelor, fuzariozei, putregaiului alb (produsele T34 BIOCONTROL, Xilon) și Trichoderma atroviride SC1 1X10^13 CFU/kg eficientă în prevenirea apoplexiei viței de vie și eutipozei (produsul Vintec).

Suplimentar, detalii despre modul de utilizare a Trichodermei găsiți pe acest link.

V-ar putea plăcea și articolul despre Mana de sol la roșii: 5 reguli pentru a proteja cultura.

Ministrul Agriculturii, despre o eventuală ieșire din CSI: Ar fi o problemă în plus

0

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, susține că Moldova nu intenționează să iasă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), iar o astfel de decizie poate fi luată doar de popor.

În cadrul unei emisiuni televizate, acesta a declarat că 69% din exporturile de mere ale Republicii Moldova ajung pe piața statelor CSI, în special în Kazahstan, Belarus și Rusia.

„Avem o situație precară cu lipsă de căi de comunicare, urmare a războiului din Ucraina și ar fi o problemă în plus pentru Moldova să renunțe la CSI. Ba mai mult, nu este un impediment pentru Chișinău să-și onoreze obligațiunile de țară candidat la UE, dar și implementarea Acordului de Asociere. Acest lucru l-a confirmat și ambasadorul UE în țara noastră” a notat Bolea.

Anterior, ministrul de Externe, Nicu Popescu, a declarat că „(…) La modul practic, Republica Moldova nu mai face parte din Comunitatea Statelor Independente”.

Amintim că, anterior, Nicu Popescu, ministrul de externe a anunțat că Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile periodice ale Comunității Statelor Independente.

După obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE, președinta Maia Sandu a declarat că, pe parcursul avansării pe calea europeană, se va lua decizia privind retragerea din CSI.

Republica Moldova a aderat la Comunitatea Statelor Independente în anul 1994.

BNS: În 2022, prețurile de consum au crescut în medie cu peste 28%

0

Prețurile de consum, în anul 2022 față de anul 2021, în Republica Moldova, au crescut în medie cu 28,7%, transmite Biroul Național de Statistică.

Conform datelor publicate, prețurile medii de consum, în luna decembrie 2022 față de luna noiembrie 2022, au crescut cu 0,8% (față de 1,7% în perioada respectivă a anului 2021).

Creșterea prețurilor medii de consum a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare și la serviciile prestate populației cu câte 1,2%.

Prețurile medii la mărfurile nealimentare, în luna decembrie 2022, au rămas aproximativ la nivelul lunii precedente.

În luna decembrie 2022 față de noiembrie, din produsele alimentare, creșteri mai accentuate a prețurilor medii de consum au fost marcate la:

  • fructe – cu 4,2%;
  • zahăr – cu 2,6%;
  • lapte și produse lactate – cu 2,2%;
  • legume – cu 1,7%;
  • ouă de găină – cu 0,8%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preț la ulei vegetal – cu 0,6%.

Inflația anuală

Prețurile medii de consum în luna decembrie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 30,2%, inclusiv la produse alimentare cu 31,8%, mărfuri nealimentare cu 19,9% și servicii prestate populației cu 44,0%.

Urmare a creșterii mai lente a ratei lunare a inflației în decembrie anul curent (0,8%), comparativ cu rata lunară a inflației din decembrie 2021 (1,7%), rata anuală a inflației în decembrie 2022 (30,2%) s-a micșorat cu 1,2 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în noiembrie 2022 comparativ cu noiembrie 2021 (31,4%).

Astfel, a fost înregistrată reducerea în continuare a ratei inflației anuale, marcată în luna noiembrie 2022.

Pe parcursul anului 2022, au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor la următoarele produse alimentare

  • ouă de găină – cu 59,1%;
  • legume – cu 56,1%;
  • zahăr – cu 55,7%;
  • fructe – cu 48,8%;
  • produse de panificație și cereale – cu cca 37%;
  • lapte și produse lactate, carne și conserve din carne – cu peste 21%;
  • ulei vegetal – cu 8,3%.

Creșterea prețurilor de consum la mărfurile nealimentare a fost determinată de majorarea prețurilor la combustibili și carburanți – cu cca 35,9% (inclusiv la: cărbune de pământ – de 2,1 ori, brichete și peleți din biomasă – de 2,0 ori, lemne pentru foc și motorină – cu 36,7%, și respectiv, 36,3%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 25,0%, benzină – cu 21,3%), materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 25,8%, încălțăminte și confecții – cu 14,2%, și respectiv, 12,4%.

Inflația medie anuală

Prețurile de consum în anul 2022 față de anul 2021 au crescut în medie cu 28,7% (în comparație cu creșterea medie a prețurilor de consum în anul 2021 față de anul 2020 cu 5,1%), mai accentuat la locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (de 1,7 ori), la transport (cu 35,0%) și la produse alimentare și băuturi nealcoolice (cu 32,7%).

Vladimir Bolea: În Republica Moldova avem un surplus de directori. Începe reforma ANSA

0

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor se va reforma, astfel că agențiile din raioane își vor pierde statutul de personalitate juridică și vor deveni subdiviziuni teritoriale ale ANSA Chișinău.

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, spune că restructurarea va eficientiza activitatea ANSA. Potrivit oficialului, la subdiviziunile teritoriale vor dispărea doar funcțiile de directori, însă niciun angajat nu-și va pierde locul de muncă, transmite IPN.

Potrivit notei informative a Proiectului de hotărâre privind reorganizarea ANSA, urmează a fi create 10 subdiviziuni teritoriale pentru siguranța alimentelor. Entitățile vor avea statut de direcție, fiindu-le retras statutul de persoană juridică.

„Agenția are 10 filiale în raioane, ceea ce înseamnă că avem 10 ANSA în raioane și încă o agenție în centru. Noi vom anula personalitatea juridică a acestora. Acest lucru este în beneficiul ANSA și a modului în care instituția funcționează. Republica Moldova este o țară foarte mică pentru a avea 10 ANSA la nivel de raioane, cu ștampilă, cu conturi, cu directori, cu o mulțime de șefi”, a spus Vladimir Bolea.

Ministrul a dat asigurări că nu există niciun risc ca angajații de la ANSA teritoriale să-și piardă locurile de muncă în urma restructurării. Doar conducătorii acestor instituții nu se vor mai regăsi în funcțiile de șefi, ci vor activa în calitate de medici veterinari sau inspectori ANSA.

„Cei care sunt medici veterinari, vor lucra în calitate de medici veterinari. Acum în Republica Moldova este un mare deficit de cadre. Dar nu e neapărat să lucrezi director ANSA. Poți să lucrezi medic veterinar, inspector ANSA, nu cred că cineva are de gând să dea pe cineva afară pentru că sunt locuri vacante peste tot și toată lumea caută specialiști. În Moldova e un surplus de directori, iar oameni care să muncească în calitate de inspectori sunt la mare căutare. Cine vrea să muncească are întotdeauna un loc de lucru”, a mai spus ministrul Agriculturii.

De menționat că, Proiectul de hotărâre privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 11 ianuarie.

Documentul stabilește efectivul-limită de personal al ANSA în număr de 1194 de unităţi, din care 255 de unităţi pentru aparatul central, 148 de unităţi pentru posturile de inspecţie la frontieră şi 791 de unităţi pentru subdiviziunile teritoriale.

Fermele avicole cu salmonela riscă să dea faliment. Reacția lui Bolea

0

Fermele avicole unde a fost depistată salmonela riscă să intre în faliment. Asta după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) obligă sacrificarea întregului efectiv de păsări.

În cadrul unei emisiunii, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, a declarat că ANSA își dorește astfel să responsabilizeze și să oblige prestatorii să se conformeze cerințelor sanitare, transmite Realitatea.md.

„ANSA nu obligă să omoare pe nimeni și nimic. ANSA obligă să te conformezi cerințelor sanitar-veterinare și produsul pe care tu îl livrezi să fie sigur și lipsit de orice contaminări și boli. Atât. (…) Noi nu putem permite ca producătorii autohtoni, pentru ca să nu dea faliment și să fie pe profit, să hrănească cetățenii cu pește cu viermi, carne contaminată, ouă contaminate ș.a.”, a spus Bolea.

În context, ministrul Agriculturii a confirmat că problema respectivă este una dintre cauzele creșterii prețului la ouă.

Irigarea ardeiului prin picurare. Sfaturi pentru recolte bune

0

Ardeiul este una dintre cele mai popular cultivate Solanaceae. Ținând cont de condițiile climatice, particularitățile culturii și aspectele economice, este recomandată irigarea prin picurare a ardeiului.

În acest articol discutăm principalele particularități de care ar fi bine să țineți cont la irigarea culturii, și anume:

  • Irigarea ardeiului prin picurare – particularități
  • Fertilizarea și fertirigarea ardeiului
  • Cum ajută mulcirea irigarea ardeiului

Sistemul radicular al ardeiului, ținând cont de faptul că este cultivat prin răsad, în urma repicării și transplantării, se dezvoltă fibros în stratul de sol de la suprafață de 0-40 cm.

Ardeiul este o cultură versatilă cultivată cu succes atât în câmp deschis, cât și în teren protejat, dacă îi sunt asigurate condițiile necesare de creștere.

Este o specie termofilă, semințele germinează la temperaturi de 14…15°C, iar temperatura optimă pentru creșterea și dezvoltarea plantelor este de 24…25°C.

La temperaturi peste 32°C și sub 13°C, floarea și ovarele sunt afectate, iar plantele la 0°C mor. Ardeiul iubește lumina, de la apariția frunzelor până în perioada de legare a fructelor, iluminarea ar trebui să dureze 10-12 ore pe zi.

La insuficiența de umiditate, plantele nu se dezvoltă, rămân mici și formează fructe mici. Umiditatea optimă a aerului pentru ardei este de 70-80%.

Dacă obișnuiți să cultivați ardeiul pe suprafețe mici, v-ar putea fi util articolul Irigarea ardeilor – cât de des și cum corect udăm.

Irigarea ardeiului prin picurare – particularități

Pentru o dezvoltare completă, este recomandat să se combine irigarea prin picurare a ardeiului cu fertilizarea solului cu îngrășăminte minerale. Majoritatea îngrășămintelor cu azot sunt introduse în perioadele de înflorire activă și de formare a fructelor.

Fosforul se adaugă atunci când fructele s-au format deja și începe mărirea acestora până la dimensiunile caracteristice soiului. Alte substanțe utile, precum magneziu, potasiu, calciu, sunt introduse periodic în sol pe tot parcursul sezonului, fertilizând constant plantele în curs de dezvoltare.

Organizarea udării regulate a plantelor plus fertirigarea competentă permite obținerea recoltelor bune. Umiditatea solului din momentul plantării răsadurilor până în faza de formare a fructelor este recomandat a fi menținută la 85-90% din capacitatea de câmp pentru apă.

În perioada ulterioară, adică fructificare, este recomandat ca umiditatea să fie la nivelul de 80%, monitorizându-se permanent.

De obicei, se recomandă scheme de irigare:

  • 0,7 m x 0,2 m;
  • 0,9 m + 0,5 m x 0,2 m.

Cantitatea de apă pentru irigare depinde de textura solului (solurile nisipoase și argiloase valorifică apa diferit), mulcirea solului, rezerva de apă din sol, climă și faza de creștere a ardeiului.

În medie, se consumă 30-35 m3/ha la o udare prin picurare după plantarea ardeiului la locul definitiv. De obicei, se instalează benzi de picurare cu o schemă cu două linii.

În ultima etapă, când are loc formarea fructelor, planta are nevoie de mai multă apă decât de obicei, norma de udare poate să ajungă până la 100 m3/ha, în funcție de condiții.

Dispozitivului pentru măsurarea umidității – tensiometrul ar trebui să indice nu mai puțin de 0,043 MPa la adâncimea solului udat (de la 40 cm în sus).

De cele mai multe ori, sunt utilizate benzi de picurare cu un debit de la 0,6 litri pe oră la 1,6 litri pe oră și o grosime de 0,15-0,2 mm. Distanța dintre emițători pentru irigarea prin picurare a ardeiului este recomandat a fi de 20-30 cm.

Alte recomandări privind irigarea prin picurare a ardeiului găsim în manualele de legumicultură:

Fertilizarea și fertirigarea ardeiului

Atunci când vorbim de schema general recomandată de nutriție a ardeiului, majoritatea autorilor recomandă introducerea a 20-30 de tone de gunoi de grajd descompus la hectar și îngrășămintelor cu fosfor și potasiu toamna, la pregătirea terenului prin arătură.

Totodată, îngrășămintele cu fosfor și potasiu pot fi introduse etapizat, adică cantitatea de bază toamna, iar o parte din acestea în perioada de vegetație.

Important! Îngrășămintele se introduc în sol în baza analizei solului pentru a determina exact cantitățile necesare de administrat în funcție de particularitățile pe care le aveți.

Îngrășămintele cu azot sunt aplicate primăvara, înainte de semănat și în timpul sezonului de vegetație. Dacă este utilizată cultura prin răsaduri, în timpul plantării pot fi aplicate îngrășămintele folosind irigarea prin picurare.

Regularitatea fertilizării depinde de cerințele soiului, scopul producerii. În majoritatea cazurilor, după plantare la locul definitiv prima fertilizare este recomandată la 10-12 zile de la plantarea ardeiului.

Pentru prima fertilizare pot fi utilizate multiple îngrășăminte disponibile la momentul actual în comerț, cel mai simplu ar fi 20-25 kg/ha NPK.

Următoarele fertirigări se fac după prima recoltă.

Este recomandat ca fertirigarea să fie combinată cu fertilizarea foliară a ardeiului. Fertilizarea foliară pe fondul fertilizării principale joacă, de asemenea, un rol important, deoarece ajută la corectarea și completarea nutriției radiculare în perioadele critice de creștere.

Prima fertilizare foliară este recomandat a se efectua în intervalul 7-12 zile după plantarea răsadurilor, pentru a stimula dezvoltarea sistemului radicular la ardei. Pentru aceasta pot fi folosiți biostimulatori.

A doua fertilizare foliară este orientată spre dezvoltarea părții verzi a plantei. Pentru aceasta se utilizează fertilizator solubili de tip NPK complementate cu diferite elemente minerale necesare. Fertilizarea foliară poate fi combinată cu cea radiculară.

Când se efectuează fertilizări foliare și radiculare cu stimulatori de creștere, este important să se reducă dozele de aplicare a azotului în sol. Excesul de azot poate afecta dezvoltarea.

În perioada de înflorire este foarte importantă fertilizarea ardeiului cu bor. Elementul ajută inclusiv la reducerea stresului plantei de ardei cauzat de factorii meteorologici.

Pentru fertilizare pot fi utilizate diferite îngrășăminte disponibile ce conțin și bor, iar cel mai simplu ar fi de aplicat pe suprafețe mici 25-30 ml de bor lichid în 10 litri de apă.

În perioada de formare a fructelor un rol foarte important îl joacă calciul, mai ales dacă e să luăm în calcul pericolul dezvoltării putregaiului apical (detalii despre acesta găsiți aici).

Ținând cont de particularitățile absorbției calciului de plantă, este recomandat ca acesta să se aplice foliar împreună cu un complex de alte microelemente.

Totodată, în această perioadă, poate fi administrat radicular azotatul de calciu în doză de 25 g la 10 litri pentru a suplini necesarul. Cel mai bine este să efectuăm aplicarea de 3-4 ori la fiecare 3-4 zile.

În această perioadă, este bine să oferim atenție și fertilizării cu magneziu, utilizându-se îngrășăminte complexe ce conțin magneziu.

Important! Pentru eficientizarea udărilor, este recomandată mulcirea plantelor de ardei.

Experiențele realizate arată că numărul de udări și normele utilizate la irigare în timpul sezonului de vegetație au variat în funcție de tipul de irigare, tipul de material de mulcire, condițiile meteorologice și faza de dezvoltare a plantei.

Norma de irigare și numărul de udări au scăzut semnificativ prin mulcirea solului și au depins de materialul folosit în acest scop. În general, de cele mai multe ori randamentele cele mai mari s-au obținut în variantele cu mulcirea solului cu folie de polietilenă neagră.

Pe lângă un consum mai mic de apă, mulcirea cu folie de polietilenă neagră a permis și acumularea unei cantități mai mari de zaharuri în fructele de ardei, dar și grăbirea atingerii acestora a maturității.

Pe suprafețe mici, pot fi utilizate materiale naturale de mulcire, cum ar fi paiele, fânul sau alte materiale naturale.

Prețurile mai mici din afară determină importuri impunătoare de fructe și legume

0

Moldova importă cantități impunătoare de fructe, legume, carne și lactate, arată datele statistice pentru 2011-2021. Experții explică fenomenul prin prețurile mai mici la unele produse de import și prin starea deplorabilă în care a ajuns sectorul zootehnic.

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) oferite Europei Libere arată, printre altele, că importurile de mere au crescut în 2018 de nouă ori față de anul precedent, până la 8.685 de tone.

În ultimii 3 ani, R. Moldova importă în jur de 3.000 de tone de mere, în timp ce producătorii de fructe stau cu depozitele pline, inclusiv din cauza interdicțiilor impuse de Rusia, o piață de care sunt încă puternic legați.

Șeful Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Viaceslav Grigorița, a menționat în cadrul interviului oferit Europei Libere că importurile de mere nu ar trebui să fie mari, având în vedere că producția locală acoperă consumul intern.

Potrivit lui, deși pare paradoxal, acest fenomen are o explicație. Funcționarul face referire la Polonia, cel mai important jucător de pe piața europeană, care produce cantități mari de mere și le exportă la prețuri mici.

Astfel, merele autohtone de calitate inferioară se vând fabricilor de procesare cu 1,2-1,4 lei kilogramul, iar cele pentru consum aduse din Polonia costă la fel, atunci agenții economici vor alege merele poloneze.

Alte țări din care se importă mere sunt Italia și Ucraina.

„Noi compensăm prin calitate. Pe lângă calitate, avem acel gust deosebit al mărului moldovenesc. Până la urmă, consumatorul decide. Este o țară liberă ca și în orice altă țară”, a spus Viaceslav Grigorița.

R. Moldova importă și cantități mari de pepeni verzi, în special din Ucraina, Turcia și Grecia, recordul fiind atins în 2020, când în țară au fost aduse aproape 15.500 de tone.

Pe de altă parte, importurile de struguri au scăzut în perioada 2011-2021, ajungând la câteva sute de tone anual, din țări ca Spania, Namibia, Italia și Chile.

Evoluție import fructe de către Moldova:

Dintre legumele importate, cele mai mari cantități sunt de cartofi, țările furnizoare fiind Belarus, Federația Rusă, Ucraina și România. Volumul maxim, de 60.400 de tone, a fost atins în 2019.

Șeful Direcției politici în sectorul vegetal susține că importurile mari de cartofi se explică inclusiv prin faptul că agricultorii îi aduc din străinătate pentru a-i utiliza în calitate de material semincer.

În Moldova mai sunt aduse cantități mari de roșii, castraveți, ardei, ceapă și morcovi. Pe de altă parte, importurile de usturoi au scăzut de două ori, în 10 ani.

Comentând faptul că pe rafturile din magazine se găsesc, în mare parte, roșii și castraveți de import, Viaceslav Grigorița susține că principala cauză este lipsa de competitivitate a producției autohtone.

Țările din care sunt aduse acestea, cum ar fi Turcia sau Spania, au condiții climaterice mai favorabile și au infrastructura pentru a crește legume în sere, pe suprafețe mari. Prin urmare, costurile de producție și, respectiv, prețurile sunt mai mici față de legumele din R. Moldova.

De asemenea, în timp ce în țară se cultivă floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, importurile de ulei s-au majorat de peste șase ori în decurs de 10 ani, iar cele de zahăr – de peste patru ori.

Evoluție import legume de către Moldova:

Cum e să fii tânăr fermier în Moldova? Daniel Leahu: În agricultură am venit pragmatic, dar am ajuns îndrăgostit de activitatea pe care o fac

0

În goana după libertatea financiară și decizională, mulți aleg să dezvolte o afacere. Ce-i drept, nu toți, dacă și pășesc cu dreptul, reușesc să se mențină pe acest drum lung, iar mai puținora le reușește acest lucru în agricultură.

Dacă vă întrebați „De ce tot se menționează că agricultura este un domeniu riscant?”, mai ales că mulțimea spune că are exemple elocvente la capitolul câștiguri în acest sector, atunci la sigur trebuie să găsiți timp pentru a afla istoria tânărului fermier Daniel Leahu, administratorul „Dalas-Group” din nordul țării.

Din aceste rânduri, veți afla prin prisma experienței lui „Cum e să fii tânăr fermier în Moldova?” și ce-i face pe unii tineri să miște lucrurile din loc.

Daniel, la 23 de ani, deja activa în sistemul organelor poliţieneşti, după absolvirea Facultății de Drept. Totul ar părea cât se poate de bine aranjat pentru un tânăr de vârsta lui, dar, țineți minte că am menționat „libertatea financiară și decizională” pe care mulți și-o doresc, exact aceasta l-a făcut să vrea să schimbe lucrurile.

„La 23 de ani am făcut o alegere importantă în favoarea agriculturii, fiind, cred, cel mai neinițiat viitor agricultor posibil. Alegerea a căzut pe agricultură, fiind influențată de stereotipuri și imaginea exterioară a afacerilor deja existente în satul de baștină.

Astfel, activitatea am început-o în anul 2019 pe o suprafață de 53 de hectare în trei sate din raionul Drochia și parcelată în terenuri de la 20 de hectare până la 20 ari, arendată în mare parte de la rude”, ne-a povestit Daniel Leahu.

După ce au fost identificate parcelele prin care urma să-și realizeze obiectivul, pasul doi a fost să găsească resurse financiare pentru a le putea cultiva, alegând culturile de câmp.

„Contrar tuturor regulilor din cărțile de educație financiară, am folosit banii câștigați cu ocazia oficializării nunții, care erau rezervați pentru procurarea unui apartament, am vândut automobilul personal, m-am împrumutat de la părinți.

Ei bine, acest lucru nu a fost garantul succesului, mai ales că am dat de seceta din 2020. Culmea a fost că acel an a fost primul an de activitate, am semănat pe toată suprafața doar porumb și nu am strâns nimic roadă”.

Din cauza acestor probleme, în 2021 a fost nevoit să apeleze pentru prima dată la o instituție financiară pentru creditare.

„Cu foarte multe obstacole, doar o singură bancă a acceptat să ne acorde credit cu condiția gajării de bunuri în sumă ce depășea cu mult cifra creditului”.

Totodată, 2021 a fost și anul care a dat speranță acestei mici afaceri de familie, datorită recoltelor bune obținute.

Contrar tuturor provocărilor specifice agriculturii, în acest domeniu există și posibilități de dezvoltare a afacerii prin intermediul proiectelor guvernamentale sau/și non-guvernamentale, menționează tânărul.

„În 2020 prin intermediul Grupului de acțiune locală „Valea Cuboltei” am reușit cu 30% din costul investiției să procur utilaje pentru curățarea, calibrarea și tratarea semințelor cu pesticide, iar în 2021 prin intermediul ODIMM (actual ODA) cu 20% din costul proiectului am procurat un GPS agricol pentru optimizarea proceselor în gospodărie.

Avantajul mare al acestor proiecte este că achitările de către finanțator se fac odată cu implementarea proiectelor, nu este postinvestițional ca și în cazul submăsurii 1.3 de la AIPA”.

Întrebat de posibilitățile extinderii suprafețelor gestionate, acum având 180 de hectare, Daniel Leahu menționează următoarele:

„Terenul agricol constituie prima și cea mai importantă resursă pentru desfășurarea activității în agricultură. Prin analogie, venim nepoftiți la o masă pe care stă așezată o mămăligă din care obișnuiau să mănânce 5 persoane, iar de acum trebuie să împartă aceeași suprafață cu încă una.

Cu regret, extinderea suprafețelor rămâne cel mai dificil obstacol în dezvoltarea afacerii din diferite motive, precum impedimentele și concurența neloială din partea agenților economici din domeniu, lipsa încrederii în persoane tinere din partea comunității, invidia, etc”.

Iar atunci când veni vorba de suportul statului în susținerea sectorului agricol, tânărul a răspuns că totul poate fi estimat prin prisma relativității.

„Îmi este greu să mă expun în privința rolului statului în dezvoltarea agriculturii. În raport cu alte sectoare antreprenoriale din țară, statul prin organele sale de resort se impune cu anumite măsuri de susținere, însă dacă să privim la modelele din statele vecine: cu subvenții bune pentru start-upuri în agricultură, indiferent de subdomeniul ales, subvenții individualizate în funcție de cultura cultivată, cuantumul fondului de subvenționare, politica financiară în vederea susținerii agriculturii, atunci o să vedem un decalaj mare între posibilitățile unui fermier din Republica Moldova și unui fermier din UE”.

Daniel Leahu spune că întreprinderea sa, la moment, nu este un model de business, ci o activitate în agricultură în cadrul căreia caută soluții ieftine în vederea soluționării problemelor care apar.

„Toate procesele sunt realizate personal, iar feedbackul financiar depinde în mare parte de abilitățile și implicarea personală”.

Tinerilor interesați de acest domeniu le recomandă nici să nu-și construiască visuri prea mari, pentru că acestea riscă să fie ușor spulberate, dar nici să se lase bătuți din prima.

„Nimeni nu ne așteaptă să ne dea totul gata, e destul de greu, dar pentru visul nostru trebuie să muncim. Cu multă muncă și răbdare, le vom reuși. Să nu vă fie frică să cereți sfaturi sau ajutor. În cele mai multe cazuri, cineva deja a trecut prin situația noastră, are experiența necesară și este gata să se împărtășească cu această experiență!”.

Mă credeți sau nu, dar, totuși, pentru mulți tineri principalul argument ce-i face să continue a fi implicați în sector este dragostea față de agricultură.

„În agricultură am venit un pragmatic, orientat pe obținere de profit, dar am ajuns un romantic, dependent și îndrăgostit în activitatea pe care o fac. Îmi asum deciziile și, dacă aș avea posibilitatea să mai încep o dată, exact aici mi-aș dori să fiu”.

Piața agricolă mondială – prețuri în scădere pe Euronext, comercianții în așteptarea raportului USDA

0

Rata inflației în SUA, raportul lunar al USDA, dar și aprecierea valutei euro față de dolar sunt printre principalele evenimente de urmărit pe piața mondială a cerealelor.

Pe Euronext, piața a fost sumbră ieri, cu depășirea nivelurilor de suport, parțial din cauza aprecierii monedei euro față de dolar, ceea ce face originile europene mai puțin competitive.

În această dimineață, raportul euro dolar era de 1,0740, iar dolarul față de rublă se tranzacționa la 69,80.

Estimările privind recolta de cereale în UE în 2023

Potrivit estimărilor Strategie Grains, producția de cereale – cheie în Uniunea Europeană ar putea crește din nou în acest an, după o recoltă din 2022 afectată de secetă și valuri de căldură.

În prognoza pentru recolta din 2023, Strategie Grains se așteaptă la o producție de grâu moale de 128,7 milioane de tone. Aceasta ar fi o creștere modestă de 2,5% față de cele 125,5 milioane de tone din 2022.

Pentru porumb, producția este de așteptat să revină la 63,7 milioane de tone, în creștere cu 26% față de minimul din 15 ani de 50,5 milioane din 2022.

Potrivit aceleiași surse, producția de orz ar putea crește cu 2% la 52,5 milioane de tone de la 51,3 milioane de tone din 2022.

„Creșterea anuală a producției pe care o așteptăm pentru 2023 se bazează pe condiții meteorologice mai bune decât cele din 2022, care au redus volumele de recoltă și au fost dezastruoase pentru porumb. Cu toate acestea, prognozele noastre de producție sunt destul de conservatoare din cauza costurilor de producție mai mari, în special pentru îngrășăminte”, indică Strategie Grains în raportul său privind cerealele.

Pentru sezonul 2022/2023 în curs, Strategie Grains și-a redus prognoza pentru exporturile de grâu moale din UE la 31,5 milioane de tone de la 31,6 milioane și și-a majorat prognoza pentru importurile de porumb din UE cu 1 milion de tone, la 24,2 milioane de tone.

Stocurile de grâu și orz din UE la sfârșitul sezonului curent sunt de așteptat să fie foarte mari, parțial din cauza cererii interne slabe combinată cu presiunile economice asupra crescătorilor de animale, în timp ce oferta de porumb este echilibrată, presupunând că importurile mari (din Ucraina) vor continua.

Evenimente importante pe piața cerealelor

Prețul rapiței a scăzut brusc ieri după ce și-a testat zona de rezistență de 600 de euro/tonă la sfârșitul anului trecut. Acest lucru este în concordanță cu scăderea prețurilor uleiului de palmier, care este, de asemenea, o consecință a întăririi Ringgit-ului față de dolar.

Ieri, la Chicago, au fost înregistrate sesiuni ezitante, comercianții manifestând dezamăgire în ceea ce privește activitatea de export, dar fiind foarte precauți înaintea raportului USDA de joi.

Pe arena internațională, licitația Egiptului face parte din pachetul de ajutor al Băncii Mondiale și, prin urmare, poate avea un volum mic. Turcia cumpără ulei de floarea-soarelui.

Traficul a revenit la normal pe Canalul Suez, după un incident din weekend din cauza defecțiunii unei nave de mărfuri.

Până în prezent, Ucraina a exportat doar 23,6 milioane de tone de cereale, în scădere față de 33,5 milioane de tone anul precedent, ca urmare a războiului. Aceasta include 8,6 milioane de tone de grâu, 13,3 milioane de tone de porumb și 1,7 milioane de tone de orz.

Jucătorii pieței se așteaptă ca presiunea inflaționistă să scadă puțin în SUA, în timp ce rămâne mai ridicată în Europa, chiar dacă ritmul încetinește.

Acest lucru sugerează că Fed va crește ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază la următoarea sa întâlnire din 1 februarie.

Presiunea braziliană a recoltei va fi probabil simțită în curând, iar originea sud-americană va concura cu SUA. Deocamdată, în afară de riscul unui deficit de apă în sudul Braziliei, condițiile meteorologice rămân în general favorabile.