Cum se înmulțește lavanda – producerea butașilor

Luminita Crivoi
-
0
Cum se înmulțește lavanda – producerea butașilor

Lavanda poate fi înmulțită generativ și vegetativ. Înmulțirea generativă se realizează prin semințe, iar vegetativă prin butași, lăstari anuali lignificați, marcotaj, părți de tufe și cultură de țesuturi.

În acest articol discutăm despre înmulțirea levănțicăi prin butași vegetativi înrădăcinați.

Pentru producerea butașilor se recoltează lăstari tineri, de un an, lignificați din plantații mamă sau pepiniere în lunile octombrie-noiembrie sau primăvara în martie, în perioada repausului vegetativ.

Butașii se recoltează de la plante sănătoase, bine dezvoltate, în vârstă de 3-5 ani. Tăierea butașilor se face cu un cuțit foarte bine ascuțit sau cu lama, sub mugur.

Producerea butașilor vegetativi poate fi realizată din lăstari anuali lignificați; butași apicali, adică tăiați de la vârful lăstarului anual sau butași din lăstarul anual.

Părțile luate de la planta mamă se împart în porțiuni de 2-3 muguri, în partea de jos lăsându-se circa 1 cm sub mugure, iar în partea de sus 2-3 cm deasupra mugurelui. Într-un final, obținem un butaș de circa 8-10 cm (alți autori indică și 6 cm). Dintr-un lăstar anual se pot obține 1-3 butași.

Înainte de plantare se recomandă pregătirea corespunzătoare a butașilor ce constă în îndepărtarea frunzelor de pe partea inferioară (lemnoasă) ce se plantează în substrat, având grijă să nu distrugem mugurii vegetativi.

La baza butașului se face o singură tăietură în formă de pană, sub mugur. Frunzele din vârful butașului se reduc cu circa un sfert din lungime.

După aceasta, urmează plantarea care se recomandă a fi realizată în perioada imediat următoare. În cazul păstrării mai îndelungate, dar nu mai mult de o zi, butașii se mențin în vase cu apă curată.

Plantarea butașilor pentru înrădăcinare poate fi realizată în straturi, containere, palete speciale, ghivece, adică o varietate destul de mare de metode. Important este să asigurăm condițiile necesare creșterii și dezvoltării sistemului radicular.

Pentru a stimula înrădăcinarea, butașii pot fi tratați cu substanțe special concepute în acest sens.

Plasarea butașilor de levănțică pentru înrădăcinare în răsadnițe

Pentru înrădăcinarea butașilor de levănțică se folosește substrat format din sol, nisip și mraniță. Înainte de plantare, substratul se umezește, iar butașii se introduc 2/3 în acesta.

După plantare, ghivecele, paletele, containerele sau substratul în care au fost plantați butașii se acoperă cu folie.

Pentru a favoriza dezvoltarea sistemului radicular, pentru butași de levănțică din spațiu protejat, se fac două – trei fertilizări și se irigă pentru a nu permite uscarea excesivă a substratului.

Odată cu formarea primelor rădăcini se va începe călirea butașilor prin deschiderea răsadnițelor la început câteva ore, numai în cursul dimineții sau serii. Sistemul radicular în palete se formează în aproximativ 60-70 de zile.

V-ar putea fi util și articolul despre Cum se cultivă salvia. Cerințe față de mediu.

Înrădăcinarea butașilor de levănțică în straturi

Precum am menționat, butașii pot fi înrădăcinați și în straturi, metodă utilizată destul de des. Pentru aceasta, se pregătește terenul prin arătură la 25-30 cm, apoi afânarea și nivelarea solului.

Se formează straturile cu tehnică specială, tocuri pentru vetre. În straturi se pune mranița amestecată cu sol, pe circa 15 cm, apoi amestecul se tasează și se pune peste acesta circa 3 cm de nisip sau se acoperă cu folie. În acest caz, de la bun început trebuie instalat și sistemul de irigare prin picurare.

Butașii se introduc în sol la 5-6 cm adâncime, de obicei utilizându-se schema de plantare 10 x 5 cm. După aceasta, se irigă din nou și se acoperă (în cazul utiizării stratului de nisip) cu Agryl sau peliculă stravezie.

Pe parcursul iernii, plantele ce au fost plantate toamna se aerisesc, se irigă la necesitate, dacă permit condițiile, iar în cazul riscului înghețurilor se protejează suplimentar. Primăvara, butașii se irigă și se fertilizează suplimentar, utilizându-se îngrășăminte cu NPK sau altele.

Când lăstarul nou format atinge lungimea de peste 5 cm, acesta se ciupește (se înlătură vârful de 2-3 cm) pentru a stimula creșterile laterale și a favoriza dezvoltarea sistemului radicular.

Pe parcursul vegetației se monitorizează starea culturii, se realizează lucrări tradiționale de îngrijire, cum ar fi înlăturarea buruienilor sau irigarea.

În teren deschis, butașii se recoltează toamna, după prima brumă (ca reper este recomandată mai întâi pregătirea câmpului pentru plantare, iar apoi recoltarea și plantarea butașilor).

În perioada înrădăcinării butașilor pot apărea butoni florali, ce trebuie înlăturați.

Înmulțirea levănțicăi prin mușuroirea și despărțirea tufelor bătrâne

Mușuroirea tufelor se poate face toamna sau primăvara timpuriu. În acest scop, pot fi utilizate plantații bătrâne, în care distanța între plante este minimum 100×50 cm. Tufelor alese
pentru înmulțire li se taie toate ramificațiile la 8-10 cm de la nivelul solului, după care se acoperă cu un strat de sol bine mărunțit, gros de 5-6 cm.

Se va acorda o atenție deosebită introducerii solului între ramificații, așa încât să nu rămână spații libere. Din mugurii vegetativi acoperiți cu pământ pornesc ramificații care se înrădăcinează în partea inferioară. În momentul stopării apariției de noi ramificații stratul de sol acoperitor se îngroașă cu încă 4-5 cm.

Lucrările de întreținere sunt tradiționale: plivitul, prășitul și irigarea ori de câte ori este nevoie. În acest fel se pot obține câte 100-200 de ramificații înrădăcinate de la fiecare plantă, care vor fi transplantate pentru a deveni material săditor corespunzător cerințelor

Citiți și despre Cum se plantează lavanda. Sfaturi pentru o cultură de succes.

Bibliografie: Tehnologii și inovații în sectorul plantelor aromatice și medicinale în contextul schimbărilor climatice.

Fermier: Am făcut o estimare a costurilor pentru noul sezon. O disonanță mare între realitate și posibilitățile fermierului

Luminita Crivoi
-
0
Fermier: Am făcut o estimare a costurilor pentru noul sezon. O disonanță mare între realitate și posibilitățile fermierului

Sezonul lucrărilor active în câmp a trecut, iar acum majoritatea fermierilor sunt orientați spre planificarea cheltuielilor pentru următorul sezon agricol.

Dincolo de problemele legate de condițiile vremii tot mai anevoioase pentru creșterea culturilor, ce afectează productivitatea, costurile per hectar au crescut considerabil din cauza scumpirilor îngrășămintelor, motorinei, materialului semincer, pesticidelor și altor inputuri.

Pe lângă aceasta, dobânzile majorate ale creditelor, majorarea prețurilor pentru utilajele agricole își pun amprenta asupra costurilor. Iar, pe partea cealaltă a balanței, prețul cerealelor, ținând cont de decalajele acestui an, în mare parte, pun la îndoială rentabilitatea ce urmează a fi obținută.

Fermierul Daniel Leahu a făcut câteva calcule în acest sens, ținând cont de majorările inputurilor înregistrate în acest an și prețurile oferite.

„Făcând o estimare a costurilor pentru culturile de porumb și floarea soarelui în tehnologia clasică implementată în cadrul întreprinderii pe care o gestionez, adică pregătirea solului (arătură, cultivații), semănat, costurile inputurilor necesare și muncă, la porumb, cheltuielile cu tehnologie medie sau sub medie, depășesc 15 mii lei/ha (aproximativ 750 de euro).

Calculele sunt făcute estimativ, dar foarte aproape de cifrele reale, reieșind din cheltuielile în întreprindere, dispunând de tehnică proprie și experiența a 3 ani de creștere a culturii de porumb. Având în vedere că prețul unui kg de boabe de porumb la umiditate standard la elevator este, la moment, de aproximativ 2,50 lei kg, se creează o disonanță mare între realitate și posibilitățile fermierului”, menționează Daniel Leahu.

Evident, costurile variază de la o întreprindere la alta, fiind influențate de o multitudine de factori, inclusiv tehnologia aplicată, suprafețele gestionate și dotările acesteia.

„Aceste calcule sunt făcute luând prețul materialului semincer din anul trecut, însă deja am fost anunțat despre posibile scumpiri cu 50%. În plus, am inclus doar 130 kg de îngrășăminte complexe la semănat și pesticidele cele mai ieftine. Nu s-a efectuat discuirea înainte de arat, cultivat între rânduri și alte lucrări ce generează costuri suplimentare. Amortizarea a fost calculată reieșind din tehnică ieftină. Iar dacă aici am fi adăugat și costul tehnicii agricole performante, atunci cheltuielile ar fi considerabil mai mari.

Ținând cont de aceste costuri, avem nevoie de o recoltă de minim 8 tone la hectar pentru a ne acoperi cheltuielile. Ținând cont de secete, asta ar însemna un risc sporit”, a conchis Daniel Leahu.


Fenofaze BBCH la pomi, specii sâmburoase – ce semnifică

Luminita Crivoi
-
0
Fenofaze BBCH la pomi, specii sâmburoase – ce semnifică

Sistemul BBCH este utilizat pentru a identifica etapele de dezvoltare fenologică ale plantelor, adică fenofazele. Acesta a devenit popular, astfel încât în prezent „BBCH-scale” este cea mai utilizată codificare pentru fenofaze.

Abrevierea BBCH derivă din numele părților interesate care au participat inițial la elaborarea sistemului: „Biologische Bundesanstalt, Bundessortenamt und CHemische Industrie”. Se presupune că abrevierea reprezintă neoficial cele patru companii care i-au sponsorizat inițial dezvoltarea (Bayer, BASF, Ciba-Geigy și Hoechst).

Cunoașterea și stabilirea fenofazei plantei este importantă pentru fermieri în contextul în care permite realizarea anumitor lucrări, operațiuni în momentul optim, spre exemplu cum ar fi combaterea bolilor, dăunătorilor, tăierile.

Fenofazele reflectă influența factorilor meteorologici asupra dezvoltării vegetative și generative a plantelor. Fiecare specie trece prin zeci de fenofaze pe parcursul perioadei de vegetație.

În continuare, vorbim despre principalele fenofaze ale pomilor la specii sâmburoase în sistemul BBCH:

0 Dezvoltarea/evoluția mugurilor

Atunci când vorbim despre dezvoltarea/evoluția mugurilor trebuie să cunoaștem că la speciile sâmburoase mugurii pot fi de două tipuri: muguri vegetativi și generativi.

Din mugurii generativi, numiți și floriferi se dezvoltă florile, respectiv se formează recolta, iar din cei vegetativi, numiți și foliari, se dezvoltă frunze și lăstari.

În cazul speciilor sămânțoase, întâlnim muguri micști – din care se dezvoltă frunze și inflorescența și vegetativi.

BBCH 00 – în această fenofază mugurii vegetativi și generativi la sâmburoase și micști și vegetativi la sămânțoase se află în repaus total, sunt închiși. Solzii sunt de culoare maro-închis.

BBCH 01 – reflectă dezmugurirea mugurilor vegetativi. Aceștia devin mai umflați și se alungesc, devin vizibili solzii maro deschis, solzii de culoare închisă se depărtează.

BBCH 03 – fenofaza reflectă la pomi finalul dezmuguritului mugurilor vegetativi, cunoscută și ca umflarea mugurilor. Solzii sunt separați, deschiși la culoare, în vârf apar frunzulițele.

BBCH 09 – în vârful mugurilor apar frunzulițe verzi, solzii maro au căzut. Mugurii sunt închiși de bracteele verde deschis.

V-ar putea plăcea și articolul despre Cum deosebim ramurile de rod la sâmburoase.

1 Dezvoltarea/evoluția frunzelor

BBCH 10 – bracteele verzi ale mugurelui se deschid, apar frunzulițele.

BBCH 11 – apar primele frunze desfăcute, se observă axa dezvoltării lăstarului.

BBCH 15 – Mai multe frunze desfăcute, încă nu la dimensiunea maximă.

BBCH 19 – prima frunză este total dezvoltată.

3 Dezvoltarea evoluția lăstarilor

BBCH 31 – Începutul creșterii lăstarilor: vizibile axele lăstarilor în curs de dezvoltare.

BBCH 32 – lăstarii au atins aproximativ 20% din lungimea finală.

BBCH 33 – lăstarii au atins aproximativ 30% din lungimea finală.

Dezvoltarea continuă și în următoarele etale.

BBCH 39 – lăstarii au atins aproximativ 90% din lungimea finală.

5 Apariția/evoluția inflorescențelor

Codificările din această perioadă reflectă etapele evoluției inflorescențelor, florilor.

BBCH 51 – umflarea mugurilor florali la sâmburoase. Mugurii sunt încă închiși, însă se observă pe solzi pete deschise.

BBCH 52 – sfârșitul umflării mugurilor: solzi au culoare deschisă vizibili cu părți acoperite dens de perișori.

BBCH 53 – dezmuguritul. Solzii crapă și apar bracteele verde deschis (frunzișoarele ce se află la baza florilor, inflorescențelor).

BBCH 54 – inflorescența e închisă de bracteele verde deschis.

BBCH 55 – mugurii florali se află în faza de buton verde. Floarea este închisă, acoperită total de sepalele verzi și închise, iar codița viitorului fruct este scurtă, sepalele sunt verzi, puțin deschise.

BBCH 56 – continuă fenofaza de buton verde. Bobocii florali verzi sunt vizibili și separați, puțin deschiși, floarea este închisă, acoperită de sepale, iar codița este alungită.

BBCH 57 – buton alb/roz. În această fază se observă vârful petalelor alb/roz, iar sepalele sunt deschise.

BBCH 59 – buton alb/roz – bobocul floral are forma unei mingi alb/roz, acesta stă aproape să înflorească.

6 Înflorirea

BBCH 60 – prima floare este deschisă.

BBCH 61 – începutul înfloririi: aproximativ 10% din flori se deschid.

BBCH 62 – aproximativ 20% din flori se deschid.

BBCH 63 – aproximativ 30% din flori se deschid.

BBCH 64 – aproximativ 40% din flori se deschid.

BBCH 65 – înflorire completă: cel puțin 50% din flori se deschid, primele petale cad.

BBCH 67 – scuturatul petalelor. Majoritatea petalelor au căzut.

BBCH 69 – toate petalele au scăzut.

7 Dezvoltarea fructelor

BBCH 71 – dimensiunea fructelor de până la 10 mm; prima cădere a fructelor după înflorire.

BBCH 72 – ovarul verde al fructului este înconjurat de sepale uscate, sepalele încep să scadă.

BBCH 73 – a doua scuturare a fructelor.

BBCH 75 – fructele au jumătate din dimensiunea lor la maturitate.

BBCH 76 – fructele au 60% din dimensiunea lor la maturitate.

BBCH 77 – fructele au 70% din dimensiunea lor la maturitate.

BBCH 78 – fructele au 80% din dimensiunea lor la maturitate.

BBCH 79 – fructele au 90% din dimensiunea lor la maturitate.

8 Maturizarea fructelor și a semințelor

BBCH 81 – începutul coacerii: prima apariție a culorii specifice soiului.

BBCH 85 – maturare avansată: creșterea intensității culorii specifice soiului.

BBCH 87 – fructele ating maturitatea tehnologică, de recoltare.

BBCH 89 – fructe coapte pentru consum: fructele au gust și fermitate tipice.

9 Senescența, începutul repausului vegetativ

BBCH 91 – creșterea lăstarilor a fost finalizată, frunzele sunt încă complet verzi.

BBCH 92 – frunzele încep să se îngălbenească, să se înroșească.

BBCH 93 – începutul căderii frunzelor.

BBCH 95 – 50% din frunze decolorate.

BBCH 97 – toate frunzele au căzut.

V-ar putea plăcea și articolul despre Tăierile în livezi de sâmburoase – sfaturi utile.

Cum creăm o „pădure comestibilă” sau Food Forest

Irina Pompuș
-
0
Cum creăm o „pădure comestibilă” sau Food Forest

Pădurea comestibilă sau grădina-pădure (food forest, agroforestry) este un element tipic al permaculturii, în care se imită ecosistemele naturale de pădure, prin combinarea de arbori, arbuști și plante ierboase, aranjate etajat.

O grădină-pădure bine planificată, în care toate componentele sunt în simbioză poate exista mulți ani cu întreținere și implicare minimă. În acest articol veți găsi:

  • Principiile de bază a pădurii comestibile;
  • Cele șapte niveluri a grădinii-pădure;
  • Cum creăm o pădure comestibilă;
  • Selectarea plantelor pentru grădina-pădure.

Principiile de bază a unei păduri comestibile sunt:

  • Imitarea pădurii naturale;
  • Cooperarea în loc de luptă;
  • Efort minim – rezultat maxim;
  • Sol protejat de plante, fără arătură adâncă și plivire constantă;
  • Diversitate de specii în loc de monoculturi;
  • Protecția biologică a plantelor (alte plante, păsări, insecte prădătoare) în locul pesticidelor;
  • Utilizarea relieful existent și formelor naturale;
  • Utilizarea speciilor și soiurilor autohtone rezistente.

Cele șapte niveluri a grădinii-pădure

Grădina pădure este un sistem policultural peren, cu mai multe niveluri, format din diverse plante care lucrează în simbioză între ele și cu mediul natural.

Nivelul superior este reprezentat de pomi înalți fructiferi (de exemplu: nucul) care îmbunătățesc condițiile climatice. De asemenea, constituie un suport bun pentru liane (vița-de-vie, actinidia).

Urmat de pomii fructiferi mai mici, apoi arbuștii fructiferi, plante ierboase anuale și perene. Acestea protejează solul de eroziune, evaporarea excesivă a umidității și supraîncălzire.

La nivelul solului sunt amplasate de regulă culturile de rădăcinoase.

Cu această metodă etajată se poate obține o producție ridicată și variată, iar munca depusă este nesemnificativă în comparație cu o grădină convențională de aceeași dimensiune.

Cum creăm o pădure comestibilă

Toate componentele sistemului trebuie să fie compatibile între ele, precum și cu caracteristicile solului și amplasarea terenului.

Pentru început trebuie analizate minuțios condițiile terenului:

  • direcția de mișcare a soarelui;
  • direcția vântului;
  • cum se topește zăpada și cum se scurge apa pluvială pe teren;
  • plantele care cresc în mod natural.

Selectarea plantelor pentru grădina-pădure

Plantele sunt alese cu grijă pentru a se susține reciproc. Copacii înalți să dea o umbră ușoară, în timp ce arbuștii și ierburile să tolereze o absența parțială a luminii.

Cei mai înalți arbori se amplasează în partea de nord a terenului, pentru a nu umbri excesiv întreg teritoriul. Astfel beneficiază de soare pe tot parcursul zilei și crează o microclimă potrivită. Cele mai potrivite specii pentru zona noastră sunt nucul și dudul.

Următorul etaj sau nivel este dedicat copacilor mai mici. Aici se potrivesc majoritatea pomilor fructiferi ca: mărul, părul, prunul, vișinul, cătina-albă. În funcție de soi sau specie pot fi atribuiți și primului nivel.

Pentru nivelul arbuștilor, varietatea de specii ce pot tolera umbrirea parțială este destul de mare. Astfel încât se pot asigura fructe proaspete o perioadă îndelungată. Dintre ele fac parte: afinul canadian, aronia, socul, zmeurul, murul, coacăzul, agrișul, cornul și alunul.

Pomii de diferite dimensiuni asigură suport pentru plantele liane. Cea mai obișnuită liană cultivată la noi este vița-de-vie, dar mai pot fi plantate cu sucess și altele, de exemplu actinidia (mini-kiwi, rudă apropiată cu kiwi).

Plantele erbace perene care se încadrează bine într-o grădină comestibilă sunt căpșunul, anghinarea, topinamburul, rubarba, sparanghelul. Iar la periferiile mai însorite se plantează rozmarin, mentă, melisa.

Diversitatea plantelor anuale e și mai mare, se pot cultiva leguminoase (fasole, mazăre, năut), solanacee (roșii, vinete), brasicacee (vărzoase), cucurbitacee (castraveț, dovleac).

Multe dintre ierburi adăpostesc insectele care mănâncă dăunătorii fructelor, altele atrag polenizatori.

Iar pentru stratul superior al solului, numit și rizosferă se recomandă culturi rădăcinoase care pot tolera umbra, fapt mai greu de realizat, deoarece majoritatea sunt plante anuale cu necesități sporite față de lumină. Chiar și așa pot fi semănate în locuri umbrite răzleț sau la periferii: cartof, morcov, sfeclă, ridiche.

Citește și Cum se face o vatră spiralată.

Alertă meteo: Cod galben de vânt în toată țara

Tatiana Caraman
-
0
Alertă meteo: Cod galben de vânt în toată țara

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod galben de vânt puternic pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Alerta este valabilă pentru ziua de mâine, 6 ianuarie, între orele 00:00 și 19:00.

Astfel, în intervalul menționat, pe arii extinse se prevăd intensificări ale vântului nord-vestic în rafale de până la 15-20 m/s.

FOTO: meteo.md

RISCURI:

  • sunt posibile întreruperi temporare ale curentului electric și ale legăturilor de comunicații;
  • se pot rupe crengi de copaci și se poate semnala doborârea unor arbori uscați;
  • este posibilă decopertarea parțială a unor construcții;

SE RECOMANDĂ:

  • evitarea trecerii prin apropierea copacilor;
  • ocolirea cablurilor electrice căzute la pământ;
  • evitarea parcării autovehiculelor în apropierea copacilor, pe care vântul puternic îi poate doborî;
  • folosirea suporturilor pentru pomii fructiferi;
  • evitarea folosirii focului deschis.

Viorica Ciobanu, Casa rurală „La Bunica Clava”: Am transformat casa construită în 1961 într-o atracție turistică

Luminita Crivoi
-
0
Viorica Ciobanu, Casa rurală „La Bunica Clava”: Am transformat casa construită în 1961 într-o atracție turistică

Sudul Republicii Moldova surprinde cu locurile sale pitorești, în care frumusețea naturii și tradițiile seculare ale băștinașilor se împletesc pentru a le oferi turiștilor ce vizitează această zonă o experiență autentică.

Adevărata bijuterie a regiunii este rezervația Prutul de Jos, înscrisă în Rețeaua mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, iar satele din zonă au un potențial turistic enorm de a atrage oaspeții din întreaga lume.

Ca parte a Acceleratorului de turism din Cahul, organizat de XY Partners în cadrul proiectului EU4Moldova: Startup City Cahul, a fost creată platforma de promovare Cahul travel, unde pot fi descoperite diverse locații și pensiuni din regiune.

Una dintre acestea este Casa rurală „La Bunica Clava” din satul Văleni, o locație apărută recent pe harta turistică a regiunii, dar care deja a început să atragă tot mai mulți vizitatori. Această pensiune deschisă în anul 2021 păstrează vie istoria, cultura și tradițiile locului. 

Viorica Ciobanu, moștenitoarea casei construite în 1961, nu a avut planuri de a se implica în sfera turistică, întrucât munca în calitatea de profesoară de limba română la școala din sat îi lua tot timpul.

„Acum 5 ani, chiar ne gândeam să vindem casa, dar fiica mai mare s-a opus acestei decizii și aici a și apărut ideea de a o transforma într-o pensiune, păstrând neatins sufletul acestui loc, unde mi-am petrecut copilăria”, povestește Viorica Ciobanu.

Pășind pragul vechii case, ai senzația că timpul s-a oprit, iar ultimii 60 de ani au trecut pe alături, fără a lăsa vreo schimbare în interior.

Covoarele tradiționale, albumele cu fotografii vechi, o mică bibliotecă și prosoapele lucrate manual de gospodinele din regiune creează o atmosferă plăcută, plină de liniște și amintiri.

„Am zis să păstrăm tot ce se poate, dar să facem condiții decente pentru vizitatori. Am construit o baie modernă, am instalat un sistem de încălzire pe gaz, dar am păstrat sobele, care sunt funcționale și pot fi folosite de oaspeții care sunt în căutarea autenticului. Majoritatea obiectelor de mobilier au aceeași vechime ca și casa, doar le-am „împrospătat” un pic pentru a le readuce strălucirea de altădată”, ne povestește Viorica Ciobanu.

Prispa casei, cotloanele vechi din jurul ei, grădina cu flori din marginea căreia se deschide o priveliște grozavă a luncii Prutului, toate păstrează intact suflul adevărat al vieții de la țară, acea liniște sufletească, în căutarea căreia tot mai mulți turiști vin pe aceste meleaguri. 

Aici se oferă spre cazare întreaga gospodărie cu o capacitate de șase locuri și toate utilitățile necesare confortului turiștilor. 

Majoritatea vizitatorilor sunt din Moldova, dar deja și oaspeții străini încep a se interesa de această bijuterie din Văleni.

„Casa bunicii Clava” a găzduit familii din Polonia, Lituania și Olanda, care au rămas mulțumite de vacanța petrecută la pensiune.

„Pentru a ne dezvolta trebuie să mergem într-un pas cu lumea, să folosim toate instrumentele inovative pentru a ne face auziți. Dacă, la început de activitate se ocupau copiii noștri, acum a venit timpul să ne implicăm și noi”, spune Viorica Ciobanu.

Acum, familia Ciobanu planifică extinderea pensiunii prin construcția a câteva foișoare cu dormitoare în grădină, ceea ce ar permite mărirea numărului de vizitatori.

Pentru a acumula cunoștințele necesare și a atrage turiști străini și locali, Viorica Ciobanu a participat la Acceleratorul de Turism organizat în regiunea Cahul, unde a avut parte de workshop-uri tematice, audit, recomandări și mentorat extern din partea experților din domeniu.

„Acceleratorul de Turism m-a ajutat să obțin o claritate referitor la regulile și „secretele” din domeniul în care vreau să activez. Mentorii noștri au făcut un lucru mare, unindu-ne pe toți cei implicați în această activitate pe o singură platformă. Ne-au demonstrat că nu suntem concurenți, ci parteneri. Și doar lucrând împreună vom putea oferi oaspeților posibilitatea să își aleagă, în funcție de preferințe, serviciile de care doresc să beneficieze, începând de la tipul de cazare, masă, dar și activitatea care doresc să o practice”. 

Acceleratorul de turism este realizat de către XY Partners în cadrul proiectului EU4Moldova: Startup City Cahul, implementat de ATIC și finanțat de UE în parteneriat cu Suedia.

În Republica Moldova, Acceleratorul de Turism pentru regiunea Cahul este primul de acest gen, fiind un proiect care contribuie la dezvoltarea regiunii, oferind soluții inovative ce pot ajuta la depășirea dificultăților din sector și la creșterea potențialului regional.

IMM-urile pot solicita compensații pentru plata dobânzilor la credite

Tatiana Caraman
-
0
IMM-urile pot solicita compensații pentru plata dobânzilor la credite

Agenții economici care au contractat credite investiționale în lei, până în data de 1 august 2022, pot solicita compensații pentru dobânzile la credite.

Mai exact, Guvernul urmează să compenseze două puncte procentuale din dobânda aferentă lunilor august-decembrie 2022, pentru creditele investiționale contractate de la bănci, Organizații de Creditare Nebancară sau Asociații de Economii și Împrumut, notează bizlaw.md. 

Cererile de compensare sunt recepționate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) în regim continuu în format online pe compensatii.oda.md, până în data de 28 februarie.

Suma cumulativă a compensației nu va depăși 300 de mii de lei per companie. În acest scop sunt alocate 200 de milioane de lei din bugetul de stat.

Beneficiari ai compensației pot fi companiile clasificate în condițiile Legii 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, care dețin un credit investițional cu sold activ la situația din 1 august 2022, ce a fost contractat pentru o perioadă de cel puțin 24 luni și este clasificat în categoria de risc „Standard”, sau „Supravegheat”.

Nu constituie obiect al compensării comisioanele și plățile percepute de Creditor pentru:

  • examinarea dosarului;
  • acordare;
  • deservirea creditului;
  • achitare anticipată;
  • penalități;
  • dobânzi de întârziere;
  • alte plăți decât dobânda.

Plata compensației va fi efectuată lunar, în luna următoare acceptării cererii și aprobării statutului de beneficiar, cu suportul Agenției de Guvernare Electronică (AGE) prin intermediul mecanismelor MPay care asigură posibilitatea de transferare rapidă a banilor.

Pentru mai multe detalii, accesați Ghidul explicativ disponibil aici.

SUA aprobă utilizarea primului vaccin din lume pentru albine

Tatiana Caraman
-
0
SUA aprobă utilizarea primului vaccin din lume pentru albine

O companie americană de biotehnologie a dezvoltat un vaccin pe care reginele albinelor îl pot ingera pentru a-și proteja larvele de boala Loca americană, foarte contagioasă, una din cele mai grave maladii care atacă puietul albinelor, scrie The Guardian.

Primul vaccin din lume pentru albine a fost aprobat pentru utilizare de către Guvernul SUA, ridicând speranța unei noi arme împotriva bolilor care devastează în mod obișnuit coloniile.

Departamentul Agriculturii din Statele Unite (USDA) a acordat o licență condiționată pentru un vaccin creat de Dalan Animal Health, o companie americană de biotehnologie, pentru a ajuta la protejarea albinelor de Loca americană.  

„Vaccinul este un progres în protejarea albinelor. Suntem pregătiți să schimbăm modul în care avem grijă de insecte, iar acest lucru va avea impact asupra producției de alimente la nivel mondial”, a transmis Annette Kleiser, directorul executiv al Dalan Animal Health.  

Vaccinul, care va fi disponibil inițial pentru apicultorii comerciali, are ca scop stoparea Locei. Această boală, clasificată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară (Anses) ca fiind un „pericol de primă categorie în Franța”, printr-un decret din 29 noiembrie 2013, poate ajunge la larve și decima o întreagă colonie de albine. Boala a fost detectată inițial în SUA și Canada, ulterior răspândindu-se și cu variante europene. 

În Statele Unite, bacteria responsabilă de această boală (Paenibacillus larvae) a fost găsită într-un sfert dintre stupi. Deoarece nu există un tratament, apicultorii sunt nevoiți să își distrugă coloniile sau să folosească antibiotice pentru a preveni răspândirea bolii.

„Este ceva ce apicultorii pot recunoaște cu ușurință, deoarece reduce larvele la această substanță maronie care are un miros rânced”, a spus Keith Delaplane, entomolog la Universitatea din Georgia, care a colaborat cu Dalan Animal Health pentru dezvoltarea vaccinului. 

Vaccinul nu are forma cu care sunt obișnuiți oamenii. Tehnologia vaccinului Dalan expune reginele la bacterii inactive (adică „moarte”). Astfel, prin ingerarea acestor bacterii, introduse într-un soi de turte comestibile pentru albine, reginele vor transmite imunitatea larvelor pe care le vor depune ulterior.  

Pe măsură ce au fost comercializate, transportate și folosite în agricultură, albinele au fost expuse la diferite boli, care distrug un număr mare de colonii și necesită intervenții majore din partea apicultorilor.

Multe specii de albine sălbatice se află într-un declin alarmant, din cauza pierderii habitatului, a utilizării pesticidelor și a crizei climatice, ceea ce alimentează preocupările legate de o criză globală a numărului de insecte care amenință ecosistemele și securitatea alimentară, dar și sănătatea umană.

Vecini buni – 12 culturi ce cresc bine și oferă recolte bogate lângă ceapă

Luminita Crivoi
-
0
Vecini buni – 12 culturi ce cresc bine și oferă recolte bogate lângă ceapă

Cultivarea a două sau mai multe specii de plante alese corect în apropiere poate crea mai multe avantaje culturilor. Acestea se pot proteja reciproc de diferiți dăunători și patogeni sau favoriza dezvoltarea celorlalte.

Ceapa, ca și oricare alte culturi, în vecinătate cu unele specii se dezvoltă bine, cultivată alături de altele se simte neutru, iar împreună cu altele și-ar putea crea probleme.

Ceapa este rezistentă la multe boli și dăunători, de obicei, pagube importante economic poate produce musca cepei (Delia antiqua). Nu necesită multă îngrijire, dezvoltarea decurge rapid comparativ cu alte legume.

Totuși, există mai multe particularități pe care ar fi bine să le luăm în calcul la plantarea cepei și alegerea vecinilor pentru aceasta.

Importantă este alegerea locului de plantare pentru ceapă, căci iubește razele soarelui și solul afânat, fertil. Ceapa nu iubește solurile calcaroase, dar nici prea acide. Solurile mijlocii, permeabile, fertile, cu pH-ul 6,5-7,8 sunt cele mai potrivite.

Cei mai buni premergători pentru ceapă sunt tomatele, vinetele, ardeii, castraveți, pepeni, varză. Ceapa crește bine și după salată verde, mazăre, mărar, fasole.

Important! Ceapa are nevoie de îngrășăminte cu azot pentru o creștere bună. Fertilizarea solului cu mraniță, compost sau alte îngrășăminte organice înainte de plantare aduce beneficii plantei.

Rotația culturilor pe parcelele din grădină și aranjarea culturilor în vecinătate, în ciuda suprafețelor restrânse, poate fi realizată eficient. Obiectivul principal este de a maximiza productivitatea parcelei.

Citiți mai multe despre Plantarea cepei – sfaturi la cultura prin arpagic și semănat.

Cei mai buni vecini pentru ceapă

Ce putem planta lângă ceapă? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să știm despre unele dintre caracteristicile acestei legume. Rădăcinile cepei sunt foarte slabe, subțiri, se usucă repede. Cea mai mare parte a sistemului radicular se află în straturile superioare ale solului.

Alegerea corectă a vecinilor este importantă. Plantele împărtășesc micronutrienții între ele.

Morcovii se dezvoltă bine lângă ceapă. Acționând în comun, ceapa și morcovul pot îndepărta insectele dăunătoare. De exemplu, ceapa va ajuta la respingerea muștei morcovului.

Sfeclei îi place să aibă lângă ea un vecin ca ceapa. Îi permite să crească, să se dezvolte. Datorită cepei, sfecla este protejată de afide, purici sau chiar unele rozătoare. Și sfecla poate ajuta la protejarea cepei de tripși.

Important! Ceapa este un bun premergător al sfeclei. Solul în timpul creșterii culturii va fi saturat cu substanțele necesare și va fi afânat, ceea ce va avea un efect bun asupra creșterii sfeclei.

Ceapa, pe lângă morcovi, este un bun vecin și pentru ridichi, ardei și roșii. Multor dăunători, în special afidelor și puricilor, nu le place mirosul acestei culturi. După ce îl simt, schimbă locul de hrană pe un alt lot, mai puțin mirositor.

În plus, ceapa poate fi plantată lângă pepeni galbeni, pepeni verzi la fel asigurându-le o protecție eficientă.

Mărarul și ceapa au multe în comun. Puteți să le semănați devreme, la temperaturi de 5-7°C. Aceste culturi se completează bine, îmbunătățind caracteristicile cepei. Între aceste două legume și tomatele vor crește bine.

Căpșunul și ceapa interacționează bine între ele. Ceapa ajută la evitarea dezvoltării putregaiului căpșunului. Culturile sunt capabile să facă schimb de substanțe necesare între ele. Căpșunul lângă ceapă se simte protejat, dar parcela nu trebuie să fie suprasaturată cu umezeală, altfel vecinătatea bună se va termina rapid.

Detalii despre Irigarea cepei prin picurare – sfaturi și norme.

Muşeţelul. Ceapa și mușețelul formează o combinație excelentă. Proprietățile naturale antifungice ale mușețelului ajută la reducerea bolilor fungice la ceapă. Mușețelul atrage insecte benefice ce pot ajuta la controlul insectelor ce pot dăuna cepei.

Salata verde. Ceapa nu numai că respinge dăunătorii care pot afecta salata verde, dar asigură și o utilizare eficientă a spațiului – salata verde are rădăcini amplasate la suprafața solului, oferind suficient spațiu cepei să se dezvolte.

Varza. În general, ceapa va crește bine lângă toate Brassicaceele. Ceapa este o plantă repilent excelentă contra mai multor dăunători ai verzei. Brocoli, kale, conopida, napi, guli-rabe și varza de Bruxelles sunt speciile care se descurcă bine atunci când sunt plantate lângă ceapă.

Însă, este important să respectăm distanța de plantare dintre culturi astfel încât vărzoasele să nu umbrească ceapa și să fertilizăm culturile, ambele fiind iubitoare de îngrășăminte.

Din acest motiv, unii sunt sceptici dacă este bine sau nu să cultivăm ceapa lângă varză.

Citește aici mai multe despre Plantarea cepei – sfaturi la cultura prin arpagic și semănat.

Vecini nerecomandați pentru ceapă

Combinația unor culturi ar putea crea mai multe probleme în timpul creșterii. Chiar dacă ceapa este una dintre culturile care „o duce bine” aproape că cu toți vecinii, unele combinații pot fi nefavorabile.

Fasole, mazărea și alte leguminoase. Se crede că ceapa ar putea afecta activitatea bacteriilor fixatoare de azot, de aceea, nu este recomandată vecinătatea celor două culturi. În plus, fasolele, de obicei, ocupă tot spațiul dedicat culturii, astfel, ar putea sufoca ceapa iubitoare de lumină.

Pe de altă parte, fasolea și alte culturi ce lasă cantități generoase de azot în sol sunt foarte bune premergătoare pentru ceapă, care se dezvoltă bine în prezența azotului. Deci, plantați ceapă după leguminoase și veți avea rezultate bune.

Sparanghelul. Plantarea cepei și sparanghelului creează competiție pentru aceiași nutrienți, ceea ce înseamnă că veți împiedica creșterea uneia sau a ambelor culturi.

Salvia. Salvia necesită alte condiții de creștere decât ceapa, ceea ce poate însemna că este dificil să obțineți condițiile de creștere potrivite pentru culturi dacă sunt plantate împreună.

Aflați aici detalii despre Cum se cultivă salvia. Îngrijire și cerințe față de mediu.

Alte specii sau varietăți din aceeași familie (usturoi, praz, ceapă eșalotă, arpagic, ceapă verde). Mulți dintre dăunătorii care vor ataca una dintre culturi vor sări cu ușurință sau vor zbura către o cultură din apropiere. Din acest motiv, este recomandată plantarea separată a acestora, respectând distanța.

Alte combinații nu dăunează culturii. Ceapa este nepretențioasă și se crește bine cu toate speciile. Să luăm exemplu.

V-ar putea plăcea și articolul despre Vecini buni: Ce culturi plantăm lângă roșii pentru recolte bogate.

1...407408409...1.997Pagina 408 din 1.997